BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Finanţele statului după trei trimestre din 2022: Deficitul bugetar urcă la 42 mld. lei. Veniturile cresc cu 23%, dar şi cheltuielile accelerează la +19%. Jumătate din deficitul de 80 mld. lei din 2022 ar urma să fie generat în ultimele trei luni din an

    Veniturile bugetului de stat au fost de 332 mld. lei în primele nouă luni din 2022, un plus de 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu 19% la 373 mld. lei, rezultând un deficit al bugetului general consolidat de 42 mld. lei, adică puţin peste 3% din PIB. Cu toate acestea, deficitul buegtar programat pentru 2022 este de 80 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în sfertul rămas din 2022, guvernul ar genera jumătate din deficitul pe tot anul.

    „Evoluţia favorabilă a acestora (veniturilor – n. red.) fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,2%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,44 mld. lei în primele nouă luni, în creştere cu 9,7% an/an.

    Creşterea din încasările din impozitul pe profit a fost de 34%, până la 18 mld. lei în primele nouă luni din an „susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 mld lei).” Veniturile din accize au însumat 26 mld. lei în perioada amintită, o creştere de 1,9% na/an.

    Din TVA statul a încasat aproape 70 mld. lei, o creştere de 22% faţă de ianuarie-septembrie 2021.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au însemnat 373 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de perioada similară din 2021.

    Cheltuielile de personal au însumat 87 mld. lei, în creştere cu 6%, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49 mld lei, în creştere cu 16%, iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 21 mld. lei, în creştere cu 64%. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, justifică Finanţele creşterea cheltuielilor cu dobânzile.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile, au fost de 132 mld. lei, în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Investiţiile din bugetul de stat, dar şi cele din fonduri europene, au accelerat în a doua parte a anului. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,76 mld lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Din bugetul de stat, guvernul a cheltuit cu investiţiile 19 mld. lei, mai mult cu 14% faţă de primele nouă luni din 2021, mai arată execuţia bugetară la septembrie.

     

     

     

     

  • Un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a duce un trai decent. Aproximativ 85% din contractele de muncă din România sunt plătite cu o valoare mai mică decât cea a coşului pentru un trai decent

    Un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a-şi acoperi cheltuielile minime, adică pentru a plăti valoarea coşului de consum minim, conform unei analize a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi a Syndex România.
     
    În ceea ce priveşte numărul românilor care câştigă suficient de mult pentru a acoperi valoarea coşului minim lunar pentru o persoană adultă, Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, a explicat pentru Ziarul Financiar că din totalul contractelor de muncă înregistrate la Inspecţia Muncii, 85,5% au o valoare netă mai mică de 3.510 lei, adică 6.000 de lei brut. Datele de la Inspecţia Muncii sunt organizate pe trepte, iar valoarea coşului minim pentru o persoană adultă se încadrează în treapta de venituri de până la 6.000 de lei net. 
     
    „Conform datelor de la ITM, în luna iulie 2022 aveam un număr de 5.654.765 de contracte de muncă în valoare de maxim 6.000 lei brut (3.510 lei net). Asta reprezintă 85,5% din totalul contractelor (6.614.622). Cu alte cuvinte, aproximativ 85% din totalul contractelor de muncă din Romania au o valoarea inferioară valorii coşului pentru un trai decent. Precizez că pentru un salariu minim de 3.275 lei net salariul brut este de 5.599 lei”, a detaliat Victoria Stoiciu. 
     
    Mai mult, o familie cu doi copii are nevoie de venituri de aproape 8.700 de lei într-o lună pentru a acoperi coşul minim. Astfel, o familie trebuie să aibă un venit lunar de aproape şase ori mai mare decât salariul minim pe economie pentru a acoperi valoarea coşului minim de consum. 
     
    Fundaţia Friedrich Ebert România şi a Syndex România au actualizat valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2022, la nivelul lunii septembrie. Astfel, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, în creştere cu 19,7% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, când era de 7.233 lei. 
     
    Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună.
     
    Creşterea valorii totale a coşului de consum este determinată de creşterea puternică a costurilor pentru capitolele alimentaţie (plus 18,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (plus 20,9%), locuinţă (plus 31,2%), cheltuieli cu locuinţa (plus 34%). 
     
    „Chiar dacă eliminăm efectul capitolul 5 (cheltuieli cu locuinţa) — creşterea dobânzilor are un impact puternic asupra costului locuinţei şi, prin urmare, asupra valorii întregului coş – valoarea de ansamblu a coşului a crescut cu peste 16%”, arată datele de la Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România. 
     
    Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022 raportat la luna septembrie 2021.
     
    Salariul minim net la nivelul economiei locale este de puţin peste 1.500 de lei. Numărul de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie era de 1,5 milioane de persoane în luna iunie a acestui an, în scădere de la 1,9 milioane faţă de iunie 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii. Astfel, angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie reprezintă aproape 30% din numărul total al salariaţilor din România.
     
    Deşi ponderea salariaţilor plătiţi la nivelul minim a scăzut de la 38% la 30% în ultimul an, România are prea mulţi angajaţi plătiţi cu salarii mici, în condiţiile în care o medie europeană este în jurul a 17%.
     
    Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru acoperirea unor nevoi de bază pentru o familie. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii, precum o locuinţă, hrană, coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute precum evenimente familiale, probleme de sănătate etc, conform studiului „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” scris de Ştefan Guga, Adina Mihăilescu şi Marcel Spatari şi publicat de Friedrich-Ebert Stiftung. 

  • Cifra săptămânii 10 – 16 octombrie 2022

  • INS: Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană; cheltuielile au o pondere de 86%, cea mai mare parte din ele fiind pentru alimente

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană, în timp ce cheltuielile au avut o pondere de 86%, arată datele INS.

    Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie de 5375 lei lunar pe gospodărie (2137 lei pe persoană).

    În structura veniturilor la nivel naţioanl, cea mai mare pondere o au cele salariale, respectiv 676%, urmate de cele din prestaţii sociale, de 19,6%, şi venituri în natură, 6,2%.

    Din valoarea totală, veniturile băneşti au fost, în medie, de 5853 lei lunar pe gospodărie (2327 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit, veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), veniturile din agricultură (2,1%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor. Pe locul următor sunt cheltuielile pentru utilităţi (15,5%), urmate de transport şi băuturi plus ţigări, fiecare cu 7,8%, şi asigurări, cu 7,3%.

     

     

     

  • Meta, compania-mamă a Facebook, va îngheţa angajările până la finalul anului pe fondul scăderii veniturilor din publicitate

    Compania-mamă a Facebook, Meta, a anunţat că implementează o îngheţare a angajărilor „pentru majoritatea rolurilor din cadrul companiei” şi va „minimiza costurile”, în timp ce grupul de social media se luptă cu o criză publicitară şi o concurenţă în creştere, a raportat Financial Times.

    Într-o notă internă adresată personalului, văzută de Financial Times, Lori Goler, unul dintre managerii Meta, a scris că, începând de vineri, compania „va întrerupe angajările şi nu va mai face nicio ofertă până când îngheţarea va fi ridicată mai târziu în acest an”.

    Ea a spus că, deşi unele echipe vor creşte în continuare, fiecare va trebui să decidă individual cum să prioritizeze proiectele şi să se restructureze pentru a „asigura că pot fi îndeplinite priorităţile de vârf ale companiei” în timpul eforturilor de strângere a curelei. Transferurile interne vor fi, de asemenea, îngheţate.

    „Bugetul nostru pentru 2023 va fi foarte strâns pentru toate echipele, pe măsură ce încercăm să minimizăm costurile”, a scris Goler.

    Vremurile de boom pentru grupurile de social media în timpul pandemiei de coronavirus s-au transformat într-o serie de vânzări profunde şi ample de acţiuni în acest an, deoarece condiţiile macroeconomice dure i-au determinat pe agenţii de publicitate, principala sursă de venituri a Meta, să-şi reducă cheltuielile. Grupul s-a confruntat, de asemenea, cu o concurenţă în creştere din partea aplicaţiei video TikTok, care este deţinută de ByteDance din China.

    În iulie, directorul executiv Mark Zuckerberg a anunţat proiectul de „reducere constantă a creşterii numărului de angajaţi în următorul an” intenţionând să reducă, de asemenea, personalul liderilor de echipă.

    Meta a încercat să echilibreze dezvoltarea produsului său video de scurtă durată, Reels, pentru a creşte popularitatea platformelor sale sociale Facebook şi Instagram, împreună cu eforturile sale de a construi o lume virtuală complet nouă, plină de avataruri digitale, numită metavers.

    Potrivit FT, Meta a refuzat să comenteze.

  • Sondaj CEC Bank: pentru mai mult de 25% dintre români, cheltuielile cu locuinţa ajung la 40-60% din venituri

    Românii încep să fie mult mai atenţi la cheltuielile care pot afecta bugetul familiei, în condiţiile în care pentru 25,5% dintre aceştia cheltuielile cu locuinţa au ajuns să reprezinte 40-60% din venituri, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

    Potrivit sondajului, 66,43% dintre români spun că obişnuiesc să-şi urmărească bugetul lunar, numărul acestora fiind în creştere (cu circa 3%) faţă de primul trimestru al acestui an.

    Ca pondere, circa 75% din rândul celor mai înaintaţi în vârstă (peste 55 de ani) spun că îşi urmăresc bugetul în mod constant, în timp în rândul tinerilor doar 55% din cei sub 25 de ani spun că au acest obicei.

    Cheltuielile cu casa au o pondere semnificativă în veniturile românilor.

    Pentru 25,52% dintre români, aceste cheltuieli reprezintă 40-60% din venituri. Tinerii sub 25 ani au cheltuieli minime cu locuinţa: 24% dintre aceştia alocă sub 20% din venituri, o posibilă explicaţie fiind faptul că mulţi preferă să locuiască în continuare cu părinţii. 

     

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • Ce venit suplimentar au făcut băncile din dobânzi după ce au „sărit calul“ cu ROBOR: 2,7 mld. lei în S1/2022

    Băncile au încasat în S1/2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 12,1 mld. lei, mai mari cu 2,7 mld. lei, respectiv cu 29% faţă de S1/2021, creşterea fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei contractate înainte de primăvara anului 2019.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă prncipala sursă de câştig. În ultima perioadă dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând în iunie de 15%. Creşterea substanţială a ROBOR în ultima perioadă, în jurul a 8%, a mărit tensiunea celor care mai au credite la bancă cu dobânda legată de acest indice şi a stârnit critica guvernatorului BNR Mugur Isărescu care a atenţionat că ROBOR la 3 luni a depăşit dobânda-cheie (care a ajuns la 5,5% în august) şi rata de creditare Lombard. ROBOR la 3 luni mediu a fost de 4,6% în S1/2022 faţă de doar 1,6% în S1/2021. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns în S1 la aproape 2,9 mld. lei, în creştere cu 1,3 mld. lei, respectiv cu 80% faţă de nivelul din S1/2021, conform datelor transmise de BNR pentru ZF. Aceste cheltuieli sunt de mai mult de 4 ori ori mai mici decât veniturile încasate din dobânzile la credite.

    Nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în S1 de 9,2 mld.lei, cu 18% peste încasările nete din S1/2021.

    Cele mai mari trei bănci din sistem, Banca Transilvania, BCR şi BRD-SocGen, au adunat în S1/2022 venituri nete din dobânzi de peste 4 mld. lei, reprezentând peste 44% din încasările nete din dobânzi la nivelul întregului sistem bancar.

    Profitul operaţional al băncilor a înregistrat în S1/2022 o creştere de 13% faţă de S1/2021, până la 6,1 mld. lei. Comparativ, veniturile nete cumulate din dobânzi şi comisioane au ajuns în această perioadă la 11,7 mld. lei. Profitul net al sistemului bancar a atins în S1 un nivel record de aproape 5 mld. lei.

  • Execuţia bugetară la iulie: Veniturile statului au frânat uşor, dar cheltuielile au accelerat. Deficitul bugetar a ajuns la 27 de mld. de lei, însă şi cheltuielile cu investiţiile s-au mai revigorat

    Finanţele au avut venituri în valoare de 258 de mld. de lei în primele şapte luni din 2022, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeaşi vreme, cheltuielile au fost de 285 mld. lei, în creştere cu 16%, un ritm superior faţă de primele şase luni din an (14%). Astfel, deficitul bugetar a crescut la 27 de mld. de lei, adică 1,94% din PIB.

    Creşterile de venituri au venit din inflaţie, aşa cum sugerează şi explicaţia Ministerului de Finanţe:

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 258,46 mld lei în primele şapte luni ale anului 2022, cu 22,4% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota privind execuţia bugetară.

    La TVA statul a încasat cu 22% mai mult în primele şapte luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021. Creşterea, care este peste inflaţia de 15%, sugerează şi expansiunea consumului, principala ramură a PIB. Din venituri nefiscale, adică din profitul companiilor de stat unde sunt şi giganţii din energie, statul a încasat 26 de mld. de lei în perioada amintită, cu 53% mai mult decât în perioada similară din 2021.

    De asemenea, şi cheltuielile au accelerat în iulie. De altfel, este şi firesc să accelereze, pentru că deficitul bugetar programat este de 80 de miliarde de lei în 2022, iar la mai bine de jumătatea anului deficitul este la o treime (27 mld. lei). Deficitul este însă în scădere, cel puţin la şapte luni, faţă de cât a fost în perioada ianuarie-iulie 2021 (34 mld. lei).

    Cheltuielile cu investiţiile au crescut, după ce, în prima jumătate a anului, nivelul atins era de 21 de mld. de lei, similar cu cel din aceeaşi perioadă din 2021. La şapte luni din 2022 însă, guvernul a cheltuit 26 mld. lei cu investiţiile, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Chiar şi cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat şi au ajuns la 13 mld. de lei în primele şapte luni din an (+3,3%).

     

     

     

  • FMI: Statele din Orientul Mijlociu urmează să obţină venituri suplimentare cumulate din petrol de 1,3 trilioane de dolari până în 2026

    Statele bogate în energie din Orientul Mijlociu urmează să obţină venituri suplimentare din petrol de până la 1,3 trilioane de dolari în următorii patru ani, potrivit FMI, deoarece se bucură de o excepţie care va spori puterea de foc a fondurilor suverane ale regiunii, relatează Financial Times.

    Proiecţiile FMI subliniază cum preţurile ridicate ale energiei, determinate de războiul Rusiei în Ucraina, susţin monarhiile absolute din Golf, în timp ce mare parte din restul lumii se luptă cu inflaţia în creştere şi temerile de recesiune.

    Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a declarat pentru Financial Times că, în raport cu aşteptările dinaintea războiului din Ucraina, exportatorii de petrol şi gaze din regiune, în special statele din Golf, „vor înregistra venituri suplimentare cumulate din petrol de 1,3 trilioane de dolari până în 2026. ”.

    Golful găzduieşte unii dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaze din lume şi câteva dintre cele mai mari şi mai active fonduri SWF la nivel mondial. Acestea includ Fondul de Investiţii Publice al Arabiei Saudite, Autoritatea de Investiţii din Qatar, inclusiv Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi, Mubadala şi ADQ şi Autoritatea de Investiţii din Kuweit.

    PIF-ul de 620 de miliarde de dolari, care este prezidat de prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, a investit peste 7,5 miliarde de dolari în acţiuni din SUA în al doilea trimestru, inclusiv în Amazon, PayPal şi BlackRock, deoarece a căutat să profite de scăderea preţurilor acţiunilor, potrivit dosarelor de piaţă.

    Fondurile SWF din Golf au fost la fel de active în timpul pandemiei, deoarece căutau să valorifice volatilitatea pieţei declanşată de criza Covid-19. În timpul crizei financiare globale din 2009, aceştia au profitat de tulburările în cauză pentru a-şi lua pachete de acţiuni în companii occidentale aflate în dificultate.

    În ultimii ani, multe dintre fonduri s-au concentrat pe sectoare precum tehnologia, sănătatea, ştiinţele vieţii şi energia curată, pe măsură ce guvernele urmăresc randamentul investiţiilor, încercând să diversifice economiile şi să dezvolte noi industrii.

    Azour a declarat că este important ca statele din Golf să folosească cele mai recente venituri extraordinare pentru a „investi în viitor”, inclusiv în pregătirile pentru tranziţia energetică globală.

    Potrivit FMI, creşterea economică în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, care include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain, Qatar şi Oman, va accelera de la 2,7% în 2021 la 6,4% în acest an.