BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă ar putea creşte din toamnă

    Valoarea tichetelor de creşă ar urmea să creasă începând din toamna acestui an, conform celui mai recent proiect de act normativ publicat recent spre dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de Ordin privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2021, publicat recent.

    Ordinul privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2021 prevede creşterea sumei cu 10 lei. În prezent, valoarea tichetelor de creşă este de 480 lei.

    “Pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 490 lei ”, conform documentului oficial.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2022, respectiv februarie 2022 şi martie 2022 ”, conform documentului oficial.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 2,09 mld.euro, la 128 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,7 mld. euro, cu 400 mil. euro mai mult faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iunie 2021 cu 2,09 mld. euro, la un total de 128,02 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,7 miliarde euro, în creştere cu 400 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 92,47 mld.euro la 30 iunie 2021, adică 72,2% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 35,5 mld. euro, respectiv 27,8% din totalul datoriei externe, în creştere cu 7,4% faţă de finalul anului trecut.

    La 30 iunie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33,3 miliarde euro, în scădere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 173 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-iunie 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2021 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2021 a fost de 81,4%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • Cele mai mari companii de la Bursa de la Bucureşti ajung la valoarea istorică de 200 mld. lei, pentru prima oară peste acest prag

    Cei 84 de emitenţii listaţi pe Segmentul Principal al Bursei de Valori Bucureşti au depăşit pragul de 200 de miliarde de lei capitalizare (40,7 mld. euro) la începutul acestei săptămâni, o valoare record pentru bursa locală, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB.

    Investitorii au tranzacţionat de la începutul anului 2021 acţiuni listate pe piaţa principală în valoare de 5,9 miliarde de lei, media de tranzacţionare zilnică fiind de 76,5 mil. lei.

    Indicele principal BET a urcat în aceeaşi perioadă cu 23%, arată datele BVB.

    Cele 17 companii din prima ligă bursieră au o capitalizare cumulată de peste 100 de miliarde de lei, respectiv mai mult de jumătate din totalul acţiunilor de pe piaţa principală, potrivit calculelor ZF.

    OMV Petrom (23 mld. lei), Banca Transilvania (16,8 mld. lei), Fondul Proprietatea (12,9 mld. lei), BRD (12,9 mld. lei) şi Romgaz (12,1 mld. lei) sunt cele mai mari companii listate la bursa de la Bucureşti.

    Pe de altă parte, companiile de pe piaţa secundară AeRO sunt evaluate de investitorii de la bursa românească la 14 miliarde de lei (2,9 mld. euro).

  • Românii au folosit în ultimele 12 luni medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), în creştere cu 10,6%. În volum, creşterea a fost de doar 0,6%

    Românii au folosit în perioada iulie 2020-iunie 2021 medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), la preţul de distribuţie, cu 10,6% mai mult decât în perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate miercuri de Cegedim.

    Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea

    medicamentelor Rx eliberate din farmaciile publice a crescut cu 8%, totalizând aprox. 10,6 miliarde lei (2,17 miliarde Euro).

    Ca volum, către pacienţii din România au fost eliberate 626,8 milioane cutii, în creştere cu 0,6% faţă de consumul din perioada iulie 2019 – iunie 2020.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 8,7%.

    Din cantitatea totală de medicamente distribuită, 363,9 milioane cutii (-1,6%) au fost eliberate pe bază de reţetă (Rx) din farmacii, 240,7 milioane cutii (+7,4%) au fost fără prescripţie din farmacii (OTC), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 22,2 milioane cutii (- 23,2%).

    Ca valoare, medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 11,75 miliarde lei (+8,9%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au însumat 4,91 miliarde lei (+15,5%), iar segmentul de spital 2,64 miliarde lei (+9,4%).

    Pe grupe terapeutice, se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei (+0,6%), în cazul medicamentelor aferente sistemului digestiv şi metabolism (+10,2%), sistemului nervos (+1,1%) şi sistemului musculo-scheletic (+1,0%). Sub media pieţei s-au situate medicamentele destinate sistemului cardiovascular (-0,4%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-1,1%), anti-infecţioasele sistemice (-8,2%) precum şi cele destinate sistemului respirator (-13,7%).

    În valoare, creşteri peste media pieţei (10,6%) au avut medicamentele destinate sistemului digestiv şi metabolism (+19,2%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (+17,9%) precum şi cele destinate sistemului musculo-scheletic (+14,4%). Sistemul cardiovascular a crescut cu numai 6,6%, iar sistemul nervos cu 5,5%, sub media pieţei.

    În scădere s-au situat numai anti-infecţioasele sistemice (-8,5%) şi medicamentele destinate sistemului respirator (-6,1%).

    Topul cele mai mari companii de pe piaţa farma a rămas neschimbat în ultimele 12 luni, din punct de vedere al volumelor vândute. Pe primul loc se situează Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu vânzări de 71,3 mil. unităţi, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 59,1 mil. unităţi şi Servier (inclusive Egis) cu 36,2 mil. unităţi. Topul primilor 10 jucători este completat de Sanofi (29,9 mil. unităţi), Krka (28,6 mil. unităţi), GlaxoSmithKline (28,4 mil. unităţi), Viatris (25,4 mil. unităţi), Antibiotice (25,0 mil. unităţi), Biofarm (21,4 mil. unităţi) şi Gedeon Richter (19,7 mil. unităţi).

    După valoarea vânzărilor, primele trei locuri aparţin Sanofi cu 1046,8 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 977,3 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 861,6 mil. lei.

    Topul primilor 10 jucători este completat de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 770,0 mil. lei, Servier (inclusive Egis) cu 767,8 mil. lei, AstraZeneca (707,8 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 703,7 mil. lei, GlaxoSmithKline (670,0 mil. lei), Viatris (580,2 mil. lei) şi Merck & Co. cu 573,9 mil. lei.

    Studiul Pharma & Hospital Report  este realizat începând cu anul 1996.

  • PwC: Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a atins 1,8 mld euro în S1/2021, cu 83 de tranzacţii confirmate, din care 59 au aparţinut unui investitor strategic

    Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a atins în primul semestru (S1) o valoare totală de 1,8 mld. euro, pentru un număr de 83 de tranzacţii anunţate, notează o analiză a PwC pentru piaţa de M&A din România.

    ”Creşterea nivelului de încredere al investitorilor, susţinut de date macroeconomice încurajatoare, excesul de lichiditate din pieţele financiare locale şi internaţionale şi respectiv promovarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă au dinamizat semnificativ tranzacţiile din România din acest an”, spune Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

    În 59 dintre cele 83 de tranzacţii centralizate de PwC în primele şase luni ale anului, cumpărătorul a fost un investitor strategic. Fondurile de investiţii şi-au sporit de asemenea interesul pentru piaţa locală, 16 dintre tranzacţiile anunţate având drept cumpărători fonduri de capital.

    ”Dincolo de reaşezarea prin tranzacţii a câştigătorilor crizei pandemice în peisajul concurenţial al pieţelor unde operează, consolidarea şi polarizarea companiilor pentru a-şi spori rezilienţa în criză au reprezentat, de asemenea, un catalizator important al tranzacţiilor realizate între jucători din acelaşi sector de activitate sau din sectoare care permit integrarea verticală şi valorificarea sinergiilor”, explică George Ureche, Director, Lider M&A, PwC România.

    Bursa de Valori Bucureşti a devenit de asemenea o platformă notabilă pentru a atrage capital. Astfel, cele opt listări, prin oferta publică iniţială sau plasament privat, înregistrate în această perioadă, ca alternativă la un proces standard de tip M&A, şi supra-subscrierile din procesele de vânzare dovedesc atractivitatea în creştere a bursei locale.

    Cele mai importante două tranzacţii au fost IPO-ul transportatorului TTS şi respectiv al dezvoltatorului imobiliar One United Properties din luna iunie a acestui an, cele două listări cumulând peste 100 milioane de euro în termeni de capital atras.

    ”Din perspectivă sectorială, tranzacţiile imobiliare au generat un sfert din piaţa locală de fuziuni şi achiziţii în valoare absolută, respectiv o cincime ca volum. În acelaşi timp, IT-ul a continuat să rămână pe podiumul participanţilor în  piaţa de tranzacţii printr-un mix de listări, fund raising-uri şi fuziuni & achiziţii, pe fondul nevoii de finanţare şi consolidare din această piaţă”, spune Marina Pavel, Manager M&A PwC România.

    Astfel, achiziţia Hermes Business Campus de către Adventum Investment Fund Management la un preţ de peste 120 milioane de euro reprezintă cea mai mare tranzacţie din piaţa locală de real estate. Transformările privind modul de lucru al angajaţilor din marile corporaţii au fost unul dintre factorii care au impulsionat numărul de tranzacţii cu clădiri de birouri care au devenit şi cele mai mari tranzacţii din sector.

    În IT, în afară de finanţarea de serie B în valoare de 60 milioane de dolari atrasă de FintechOS, cea mai mare astfel de finanţare operată de la începutul anului în Europa Centrală şi de Est, alţi jucători din IT precum Gemini Solutions Inc sau Metro Systems Romania SRL au fost obiectul unor tranzacţii de tip M&A de peste 20 milioane de euro. Consolidarea pieţei este vizibilă printr-o serie de alte tranzacţii de mici dimensiuni (majoritatea sub 10 milioane de euro), în care companii antreprenoriale sunt achiziţionate de mari conglomerate internaţionale din tehnologie.

    Sectorul financiar şi cel al serviciilor de sănătate private şi-au menţinut prezenţa tradiţională în topul sectorial al fuziunilor şi achiziţiilor, operaţiunile locale ale Alliance Healthcare Business şi asiguratorul City Insurance reprezentând cele mai mari tranzacţii din aceste sectoare.

    Sectoarele de transport, energie şi bunuri de consum au înregistrat de asemenea o efervescenţă ridicată, în dorinţa marilor câştigători ai pandemiei de a-şi consolida poziţia în piaţă. În continuare ne aşteptăm ca activitatea pe zona de M&A să crească în sectoarele de energie verde şi logistică.

  • Ploaie cu bani de la Guvern pentru milioane de români. Se anunţă creşteri masive pentru veniturile acestor categorii de persoane

    În această săptămână, şeful statului a promulgat propunerea legislativă care  prevede ca valoarea indicatorului social de referinţă se actualizează, din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent.

    Mai exact, este vorba de propunere legislativă pentru completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

    Indicatorul social de referinţă se foloseşte, în principal, la calcularea indemnizaţiei de şomaj şi a ajutoarelor pentru încălzire.

    Dacă ce propunerea legislativă va intra în vigoare, actualizarea ISR se va face începând cu 1 martie 2022.

    De asemenea, valoarea anuală a indicatorului social de referinţă este avută în vedere la elaborarea legilor bugetare anual, aşa cum este prevăzut în propunere.

     Valoarea indicatorului social de referinţă este stabilită în prezent la 500 lei, astfel acesta va

    Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti – cu excepţia indemnizaţiei de şomaj – suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare mai trebuie publicată în Monitorul Oficial. 

  • Cu cât poate creşte valoarea unui business o strategie de proprietate intelectuală

    Ca antreprenor ştii că trebuie să investeşti constant în dezvoltarea afacerii tale, că investiţia trebuie să fie amortizată cât mai rapid şi că trebuie să faci profit. Pragmatic vorbind, obiectivul final este maximizarea valorii afacerii tale, practic, succesul afacerii tale constă într-o planificare foarte atentă şi în găsirea unor strategii de abordare a aspectelor legate de business, marketing, vânzări etc. Însă,  în ciclul de viaţă al oricărui tip de business există alte două elemente extrem de importante: strategia de proprietate intelectulă (PI) şi strategia de exit. Deşi conexe, însă adesea neglijate, strategiile de PI şi exit au un rol crucial în rata de recuperare a investiţiei (ROI).

    Ce este o strategie de PI

    În contextul unei pieţe antreprenoriale dinamice, o strategie de PI acţionează ca o forţă motrică, aducând valoare adăugată businessului tocmai prin capacitatea de a crea şi de a susţine exclusivitatea asupra activelor de PI. O strategie de PI este, în esenţă, un plan prin care îţi poţi proteja, dezvolta, valorifica şi monetiza portofoliul de active intangibile. Acestea active pot consta în mai multe tipuri de PI precum mărcile înregistrate, drepturile de autor, brevetele, desenele şi modelele industriale, indicaţiile geografice şi secretele comerciale.

    Avantajele unei strategii de PI

    Aşa cum fiecare dintre noi are un set de amprente unice, amprenta unică a unei companii este dată de strategia PI şi, in extenso, de planificarea exitului din business. Prin intermediul unei planificări raţionale, activele intangibile capătă valoare atunci când sunt integrate într-o strategie de PI, care, nu de puţine ori, îţi poate salva afacerea şi îţi poate creşte avantajul competitiv, aşa cum reiese dintr-un studiu Deloitte.

    Un antreprenor prevăzător trebuie să investească într-o strategie de PI în vederea (1) obţinerii de venituri adiţionale din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală (în mod direct sau indirect), (2) extinderii oportunităţilor de a genera venit prin atragerea de investitori, (3) poziţionării pe piaţă ca distribuitor unic de bunuri sau servicii, (4) minimizării riscurilor din punct de vedere juridic şi probabil cel mai important, (5) creşterii valorii companiei în eventualitatea unui exit.

    Să luăm exemplul unui IMM aflat la început de drum, care îşi securizează drepturile de PI constând într-o marcă şi un brevet, ca o mutare strategică de creştere a puterii de cumpărare şi de poziţionare pe piaţă. Astfel, prin înregistrarea mărcii, acesta îşi asigură elementul exclusivităţii prin care poate stopa potenţialii competitori să comercializeze produse similare care ar dăuna imaginii publice prin crearea de confuzii, în vreme ce brevetarea produsului poate garanta atât investitorilor, cât şi consumatorilor că produsele comercializate sunt autentice şi că respectă standardele de calitate şi siguranţă.

    Valoarea activelor de PI

    Fie că este vorba despre o marcă, un desen industrial, un software (pentru companiile tech), sau chiar indicaţii geografice, valoarea acestei active poate fi echivalentă cu preţul întregului business dacă nu este protejată încă din faza incipientă. În ultimii 10-15 ani, valoarea unei astfel de active a crescut cu până la 80%, conform unui studiu realizat de KPMG. Prin urmare, o activă protejată la momentul potrivit, te va ajuta să împiedici comercializarea de bunuri contrafăcute şi va permite consumatorilor să aibă încredere în produsul protejat. Potrivit OECD, Trade in Counterfeit and Pirated Goods, media bunurilor contrafăcute este de aproximativ 3,3% din comerţul Mondial, ceea ce înseamnă aproximativ 509 miliarde de dolari.

    Dacă businessul tău se încadrează în categoria celor care produc şi comercializează cosmetice, produse farmaceutice sau produse din categoria FMCG, o strategie de PI te va ajuta atât să îţi protejezi afacerea, cât şi să îţi creşti cota de piaţă. Cu o investiţie de 1.000 de euro privind mărcile comerciale cu care înaintezi în piaţă, poţi salva sume de aproximativ 100.000 de euro în eventualitatea în care va trebui să îţi aperi aceste mărci.

    În plus, un alt benefiu major al implementării unei strategii solide de PI este garantarea accesului pe pieţele de desfacere atât naţionale, cât şi internaţionale, ceea ce creşte exponenţial valoarea activelor intangibile. Astfel, un portofoliu de active PI poate deveni esenţial pentru perioada următoare, care preconizează că până în 2022 va creşte seminificativ activitatea de tranzacţionare, deci şi mai multe oportunităţi pentru businessuri pentru un exit avantajos sau pentru atragerea de investiţii, conform Ernst & Young.

    În loc de concluzie

    Activele intangibile ale unei companii pot asigura un loc la masa de negocieri pentru antreprenori, care îşi pot creşte profiturile prin atragerea de investitori. Acest avatantaj strategic în faţa investitorilor face ca investiţia iniţială a unui antreprenor într-o strategie de PI să se dovedească a fi minimă comparat cu valoarea dată de activele de PI, analizând costurile care ar putea apărea în eventualitatea unei încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală sau în cazul tranzacţionării acestor drepturi, fie tip licenţă, vânzare brevet sau chiar un exit din business.

     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele cinci luni cu 1,05 mld.euro, la 126,9 miliarde euro. Datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 milioane euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-mai 2021 cu 1,05 mld. euro, la un total de 126,9 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 92,1 mld.euro la 31 mai 2021, adică 72,6% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,7% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 34,7 mld. euro, respectiv 27,4% din totalul datoriei externe, în creştere cu 5,1% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 mai 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33,2 miliarde euro, în scădere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 177 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-mai 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2021 a fost de 84,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • Didi, aplicaţia chineză care a fost luată în vizor de autorităţile de la Beijing, se prăbuşeşte cu 30% pe bursă. Compania pierde rapid 22 mld. dolari din valoarea de piaţă şi scade sub nivelul înregistrat datorită IPO-ului

    Didi Global s-a prăbuşit în timpul tranzacţiilor premarket după ce autoritatea de securitate cibernetică din China le-a ordonat tuturor magazinelor de aplicaţii din ţară să blocheze descărcările platformei de ride-hailing, la câteva zile după un debut de 68 de miliarde de dolari pe piaţa de capital din SUA, transmite Bloomberg.

    Acţiunile grupului chinez de tech au scăzut cu circa 30% la 10,9 dolari, ştergând 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a firmei. În urma ofertei publice iniţiale din New York, preţul unei acţiune ajungea la 14 dolari.

    Succesul nu rămâne nepedepsit: Beijingul atacă Didi Chuxing, una dintre cele mai de succes aplicaţii chineze, cu peste 600 de milioane de utilizatori

    Administraţia dedicată Spaţiului Digital din Beijing le-a interzis utilizatorilor să mai descarce aplicaţia Didi, citând o serie de riscuri de securitate şi înăsprind măsurile cu privire la datele online. Didi a declarat că mişcarea ar putea avea un „efect advers” asupra veniturilor sale din China.

    Printr-o declaraţie publicată marţi, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că va îmbunătăţi reglementările şi legile cu privire la securitatea datelor, fluxul transfrontalier de date şi managementul informaţiilor confidenţiale. În plus, consiliul a spus că va creşte nivelul de supraveghere şi îşi va revizui regulile pentru listările de peste hotare ale companiilor chineze.

    „Decizia vine în linie cu strategia Chinei de a încuraja listările companiilor chineze pe pieţele domestice din Hong Kong, Shanghai şi Shenzhen”, spune Benjamin Zhan, vicepreşedinte şi manager de portofoliu al grupului Dynamic Funds.

    Represaliile lansate asupra marilor firme tech din China au eliminat aproape 42 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a firmelor listate pe indicele Nasdaq Golden Dragon China, care monitorizează bonurile americane de depozit (ADR) de când guvernul de la Beijing a decis să oprească IPO-ul gigantului Ant Group în noiembrie 2020. Recent, Alibaba Holding Group a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari, compania fiind acuzată că a încălcat regulile de monopol din ţară.

    „Tacticile guvernului chinez par să aibă un dublu scop, de a ţine în frâu creditorii din mediul corporate şi de a se asigura că pierderile investitorilor aterizează mai mult în SUA decât în China”, susţine Michael O’Rourke, chief market strategist al firmei de brokeraj JonesTrading, subliniind că practicile Beijingului adaugă un strat suplimentar de incertitudine în jurul companiilor digitale din China.

    În urmă cu trei luni, autorităţile chineze i-au cerut grupului Didi să amâne IPO-ul din Statele Unite din cauza unor temeri privind securitatea unor cantităţi imense de date.

    Noua ţintă a autorităţilor financiare din China: Gignatul Tencent şi-a pierdut 62 mld. dolari din valoarea de piaţă. Divizia fintech, în cădere liberă

     

  • Preţul chiriilor şi a locuinţelor se prăbuşeşte pentru mai mulţi români. A fost adoptată OUG care micşorează preţul cu peste 50%

    În această săptămână, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă care vizează reducerea preţului locuinţelor, construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), pentru tineri şi previne o nouă majorare de preţ, a anunţat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Cseke Attila.

    În consecinţa majorărilor veniturilor din domeniul construcţiilor şi, implicit, a costurilor de construcţie, de pe o zi pe alta, preţul locuinţelor destinate tinerilor, construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, a fost majorat semnificativ, aproape dublat în 2020. Măsura adoptată astăzi rescrie prevederea care ţintea acoperirea costurilor de construcţie a unei noi locuinţe din preţul de vânzare a celor existente.

    ”Locuinţele ANL sunt destinate pentru tineri, scopul acestora este de a asigura o chirie şi mai apoi o locuinţă proprie la un preţ accesibil. Decizia Guvernului de astăzi este un ajutor pentru tineri în acest sens”, a declarat ministrul Cseke Attila.

    Conform Ordonanţei adoptate joi (24 iunie 2021), preţul de vânzare a locuinţelor porneşte de la costul de construcţie al imobilului în cauză, nu de la costul de înlocuire, şi se scade, pe lângă amortizare, şi chiria plătită până la momentul achiziţiei. Noile reglementări prevăd şi o pondere conformă gradului de indice al localităţilor, astfel că locuinţele din oraşele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reşedinţă de judeţ sau din Capitală, a arătat ministrul Cseke Attila.

    Conform reglementări preţul de vânzare al locuinţelor porneşte nu de la costul construirii unui nou imobil, ci de la costul de construcţie al imobilului în cauză, redusă cu amortizarea, chiria plătită, cu o pondere conformă gradului de indice al localităţilor.

    Astfel, o locuinţă din Bucureşti, sectorul 2, cu o suprafaţă de 90 mp, construită în 2009, care în 2019 costa 144.747 lei, iar în 2020 a costat 242.721 lei, aceasta va costa 150.092 lei.

    Iar o locuinţă ANL din Cluj-Napoca, construită în 2003, cu o suprafaţă de 62 mp, care în 2019 a costat 97.378 lei, iar în 2020 această sumă a crescut la 161.832 lei, ar costa 86.215 lei.

    Pentru ca proiectul de OUG adoptat de Guvern să intre în vigoare mai trebuie publicat în Monitorul Oficial.