BusinessMagazin

Tag: utilizare

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Facebook introduce o nouă funcţie ce poate schimba semnificativ experienţa de utilizare

    Spre deosebire de News Feed, în Explore Feed găsim postări, articole, poze şi clipuri video din surse de conţinut pe care încă nu le urmărim. Totuşi, reţeau de socializare ţine cont de like-urile, şi activitatea utilizatorului sugerându-i conţinut care i-ar putea plăcea.

    Spre deosebire de News Feed, în Explore Feed găsim postări, articole, poze şi clipuri video din surse de conţinut pe care încă nu le urmărim.

  • Kit de jefuire a bancomatelor, vândut pe internet cu 5000 de dolari. Avea şi un ghid de utilizare

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit un malware care vizează ATM-urile, vândut pe piaţa DarkNet. Cutlet Maker constă în trei componente şi permite jefuirea ATM-ului dacă atacatorul este capabil să obţină accesul fizic la aparat. Un set cu instrumente de operare care ar fi permis infractorilor să fure milioane era pus în vânzare pentru doar 5000 de dolari şi era echipat cu un ghid detaliat de utilizare. 

    ATM-urile continuă să fie ţinte generatoare de profit pentru infractori. Dacă unii se bazează pe metode distrugere la nivel fizic, precum utilizarea unor instrumente de metal ascuţite, alţii aleg infectarea cu malware, care le permite să manipuleze ATM-urile din interior. Deşi se cunosc de mai mulţi ani instrumente malware pentru atacarea ATM-urilor, ultimele descoperiri arată că dezvoltatorii de malware investesc din ce în ce mai multe resurse ca să facă ”produsele” lor disponibile pentru infractorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu domeniul informaticii. 

    O postare publică a vânzătorului de malware, descoperită de cercetători, conţine nu doar descrierea malware-ului şi instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi obţinut, ci şi un ghid pas cu pas despre cum se poate folosi kit-ul malware în atacuri, cu instrucţiuni şi tutoriale video.

    Conform cercetării, setul de instrumente malware constă în trei elemente:

    • Software-ul Cutlet Maker, care serveşte ca modul principal, responsabil de comunicarea cu partea ATM-ului în care sunt păstraţi banii.

    • Programul c0decalc, creat pentru a genera o parolă care să lanseze aplicaţia Cutlet Maker şi să o protejeze împotriva utilizării neautorizate.

    • Aplicaţia Stimulator, care economiseşte timpul infractorilor prin identificarea situaţiei curente a casetelor de numerar din ATM. Prin instalarea acestei aplicaţii, un intrus primeşte informaţii exacte despre tipul de monedă, valoarea şi numărul bancnotelor din fiecare casetă. Astfel, poate să aleagă direct bancnotele de cea mai mare valoare, în loc să încerce la întâmplare.
    Mai întâi, infractorii trebuie să obţină acces direct în interiorul ATM-ului, ca să ajungă la portul USB, folosit pentru a încărca malware-ul.

    Dacă operaţiunea are succes, introduc un  dispozitiv USB care stochează setul de instrumente malware. Apoi, infractorii instalează Cutlet Maker. Acesta este protejat cu parolă, aşa că folosesc programul c0decalc, instalat pe un alt dispozitiv (laptop sau tabletă). Aceasta este un fel de protecţie de tip “drepturi de autor”, instalată de creatorii Cutlet Maker, pentru a împiedica alţi infractori să îl folosească gratuit. După ce este generat codul, infractorii îl introduc în interfaţa Cutler Maker pentru a genera procesul de retragere a banilor.

    Cutlet Maker a fost la vânzare din 27 martie 2017, dar, după cum au descoperit cercetătorii, cea mai veche mostră a apărut pe radarele comunităţii de securitate cibernetică în iunie 2016. La momentul respectiv, a fost trimis către un serviciu multi-scanner public din Ucraina, dar mai târziu a fost prezent şi în alte ţări. Nu este clar dacă malware-ul a fost deja folosit în atacuri reale. Însă instrucţiunile care au însoţit kit-ul malware conţineau materiale video care erau prezentate de autorii lor drept dovezi din viaţa reală a eficienţei malware-ului.

    Nu se ştie cine este în spatele acestui malware. Referitor la potenţialii vânzători ai setului, limba , gramatica şi greşelile stilistice indică faptul că aceştia nu sunt vorbitori nativi de limba engleză.

    ”Cutlet Maker nu necesită aproape deloc cunoştinţe avansate sau competenţe de informatică la nivel profesionist, din partea infractorilor, ceea ce transformă atacarea ATM-urilor dintr-o operaţiune cibernetică ofensivă sofisticată într-un un mod ilegal de a câştiga bani, disponibil practic oricui are câteva mii de dolari pentru a cumpăra malware-ul”, spune Konstantin Zykov, Security Researcher la Kaspersky Lab. “Acest lucru ar putea deveni o ameninţare periculoasă pentru organizaţiile financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că, în timp ce operează, Cutlet Maker interacţionează cu partea software şi hardware a ATM-urilor, fără să întâmpine aproape niciun obstacol de securitate. Acest lucru ar trebui să se schimbe, pentru a întări defensiva ATM-urilor.”

    Pentru protejarea ATM-urilor de atacuri realizate cu instrumente malware precum Cutlet Maker şi o mai bună securitate fizică a ATM-urilor, specialiştii Kaspersky Lab le recomandă echipelor de securitate ale organizaţiilor financiare: 

    • Să implementeze politici stricte default-deny pentru a împiedica orice software neautorizat să ruleze pe ATM.

    • Să permită mecanismelor de control ale dispozitivului să restricţioneze conectarea oricăror dispozitive neautorizate la ATM.

    • Să folosească o soluţie de securitate personalizată pentru a proteja ATM-urile de malware-ul Cutlet Maker. 

  • DPD România- Plăţile în numerar la livrare au scăzut până la 70%; tendinţa continuă

    Datele furnizate de companie arată că plăţile cu cardul, în detrimentul celor cu numerar, sunt făcute, cu precădere, de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, din mediul urban, cu studii superioare, venituri medii spre mari şi experienţă în cumpărăturile online.

     „Dacă anii trecuţi spuneam că peste 90% dintre produsele achiziţionate de la retaileri online erau plătite cu numerar la livrare, iată că, în prezent, cifrele ne arată un avans important al cardului. În curând ne pregătim de un nou Black Friday, ce va genera automat o creştere exponenţială a livrărilor cu plata la destinaţie. Faptul că avem curieri dotaţi cu POS-uri mobile, ce pot încasa rapid cu cardul, zicem noi că ne ajută enorm să eficientizăm timpii şi calitatea livrării”, declară Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Potrivit datele din anii anteriori, noiembrie este, de departe, luna cu cele mai multe plăţi la livrare, datorită reducerilor de Black Friday. La polul opus se află lunile iulie şi august, când bugetele românilor sunt canalizate pe concedii şi mai puţin pe achiziţiile online.

    Printre industriile care generează cele mai multe livrări achitate cu cardul se numără fashion, IT&C şi domeniile auxiliare. Magazinele de produse farmaceutice, florăriile online şi e-shop-urile de cadouri, în schimb, au cea mai mică pondere din totalul livrărilor achitate cu cardul. 

  • Porsche Finance Group lansează în România sharetoo, un serviciu corporate de car sharing

    sharetoo se adresează atât companiilor cu nevoi flexibile de mobilitate, cât şi angajaţilor acestora. Flexibilitatea este punctul central al serviciului, întrucât companiile îşi pot configura flota auto în funcţie de propriile nevoi: le stau la dispoziţie toate brandurile auto ale grupului Volkswagen comercializate de Porsche România, pot stabili perioada de utilizare dorită şi beneficiază de o alocare transparentă a costurilor.

    „Procesul este foarte simplu: membrii echipei se conectează la o platformă online şi îşi rezervă o maşină, pe care o deschid cu ajutorul telefonului, fără cheie. Am fost încurajaţi de feedback-ul pozitiv din etapa-pilot, în care mai mult de 600 de persoane au avut acces la serviciu”, a declarat Radu Manea, Head of Fleet Management Porsche Finance Group România.

    Serviciul a fost testat începând din 2016, sub marca locală RideON. România s-a numărat printre primele pieţe ale grupului care au implementat această soluţie. În etapa-pilot, serviciul a fost utilizat de angajaţii companiilor Porsche în România, precum şi de câţiva clienţi strategici, cu care grupul are în derulare parteneriate pe termen lung. Mai mult, iniţiativa locală a inspirat şi alte pieţe să testeze ideea şi a contribuit la lansarea internaţională a noii directii de business a Grupului Porsche Bank, sub noul brand sharetoo.

    „Am pornit proiectul de car sharing, numit iniţial RideON, alături de o echipă dedicată şi motivată de angajaţi ai Porsche Finance Group, alături de care am pus pe picioare un proiect-pilot de succes. Am pornit totul de la zero, de la o idee, în care am crezut cu toţii şi care ne-a motivat să lucrăm susţinut ca echipă, cu pasiune şi încredere. Iată că eforturile noastre sunt recunoscute astăzi, când mă bucur să pot spune că proiectul-pilot început în România este parte fundamentală a noii direcţii strategice de business a grupului: sharetoo – Mobility by Porsche Bank”, a adăugat Andrei Constantinescu, CFO Porsche Finance Group România.

    Noul serviciu este disponibil din 10 octombrie 2017 şi propune, în primă fază, două tipuri de produse de corporate car sharing. Primul se adresează companiilor cu nevoi sporite de mobilitate, care doresc să utilizeze o flotă adaptată nevoilor lor individuale şi să ofere, totodată, un beneficiu suplimentar angajaţilor. Cel de-al doilea este adresat reţelei naţionale de distribuitori autorizaţi ai mărcilor comercializate de Porsche România, alături de care Porsche Finance Group doreşte să obţină acoperire naţională pentru sharetoo. Flota sharetoo este integral configurabilă pe nevoile individuale ale fiecărui client şi se bazează pe mărcile Volkswagen Group.

    Porsche Finance Group este filiala locală a Porsche Bank A.G. În calitate de subsidiară a Porsche Holding, cu sediul la Salzburg, Porsche Bank A.G. este o companie internaţională specializată în servicii de finanţare şi asigurare auto. Porsche Holding are peste 50 de ani de experienţă în finanţarea şi asigurarea auto şi este parte a Volkswagen Group.

  • Un supliment controversat creat special pentru creşterea imunităţii oamenilor poate intra pe piaţa europeană. Pericolul utilizării lui este uriaş

    Germania analizează posibilitatea introducerii acestor suplimente. În Thailanda există din 2012, iar compania care le produce, Tanawisa, doreşte să le introducă pe piaţa europeană.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • O noua metodă de a construi o casă ieftină si ecologică inventată de o româncă

    Este vorba despre case ecologice din piatra, lemn si pereti din puzderie de canepa cu var. Leontina Prodan spune ca va construi, in scop demonstrativ, prima casuta ecologica de canepa, la Galgau Almasului, langa Gradina Zmeilor, pe un teren pe care il are mostenire de la parinti, scrie graiulsălajului.ro
     
    “Am inceput anul trecut cu primele zidarii demonstrative din lemn, piatra si puzderie de canepa cu apa sau cu lut. Casuta canepii de la Galgaul Almasului va fi un proiect pilot, proiectata pentru zone protejate. Va fi ca si o casuta de vacanta, de 15 – 20 de metri patrati, cu acoperis verde (se decoperteaza de vegetatie terenul de sub casa, iar stratul respectiv se pune pe acoperis – n.r.) si zidarie de puzderie de canepa. Casuta va fi langa un izvor si va avea toate utilitatile necesare pentru locuit”, declară Leontina Prodan pentru sursa citată mai sus.
    “Mergem pe ideea de traditional. Dintr-o cultura de canepa de un hectar rezulta 10 – 15 tone de planta, suficienta pentru o casa. Casa se poate construi intr-o claca, la fel cum faceau bunicii nostri. Ne mai trebuie piatra, lemn si var sau lut”,  explica Prodan.
     
    Legat de costuri, initiatoarea proiectului spune ca vor fi aproape de zero. Proiectul este realizat de Ileana Mavrodin, arhitect roman reintors in tara din Canada, care si-a construit propria casa verde, din cob (amestec de lut, paie, nisip, apa). 
     
    Pe langa programul clasic Casa Verde, prin care se acorda cetatenilor finantare nerambursabila pentru instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, Ministerul Mediului acorda finantare pentru constructia sau izolarea termica de locuinte utilizand materiale naturale, prin programul Casa Verde Plus. 
     
    Programul a fost lansat in 2016 si este multianual. Persoanele fizice care construiesc sau renoveaza ecologic pot beneficia de rambursari din totalul sumei cheltuite cu materialele si lucrarile de constructie pana la valoarea maxima de 40.000 de lei, dupa finalizarea lucrarilor si obtinerea certificatului de performanta energetica. 
     
    Se pot folosi pentru constructia sau izolarea caselor materiale ecologice precum canepa, lana, bumbac – denim reciclat, vata minerala bazaltica, pluta, perlitul, celuloza sau zidaria din canepa si var. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe site-ul www.afm.ro.
     
    La Timisoara, Leontina Prodan a infiintat Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale (START), unde tinerii invata diferite meserii si mestesuguri traditionale, precum constructia de case din materiale naturale, confectionare de papusi din materiale ecologice sau coaserea costumelor populare romanesti. 
     

  • CASA DIN CÂNEPĂ sau cum vrea o româncă să revoluţioneze construcţia de locuinţe

    Este vorba despre case ecologice din piatra, lemn si pereti din puzderie de canepa cu var. Leontina Prodan spune ca va construi, in scop demonstrativ, prima casuta ecologica de canepa, la Galgau Almasului, langa Gradina Zmeilor, pe un teren pe care il are mostenire de la parinti, scrie graiulsălajului.ro
     
    “Am inceput anul trecut cu primele zidarii demonstrative din lemn, piatra si puzderie de canepa cu apa sau cu lut. Casuta canepii de la Galgaul Almasului va fi un proiect pilot, proiectata pentru zone protejate. Va fi ca si o casuta de vacanta, de 15 – 20 de metri patrati, cu acoperis verde (se decoperteaza de vegetatie terenul de sub casa, iar stratul respectiv se pune pe acoperis – n.r.) si zidarie de puzderie de canepa. Casuta va fi langa un izvor si va avea toate utilitatile necesare pentru locuit”, declară Leontina Prodan pentru sursa citată mai sus.
     
    “Mergem pe ideea de traditional. Dintr-o cultura de canepa de un hectar rezulta 10 – 15 tone de planta, suficienta pentru o casa. Casa se poate construi intr-o claca, la fel cum faceau bunicii nostri. Ne mai trebuie piatra, lemn si var sau lut”,  explica Prodan.
     
    Legat de costuri, initiatoarea proiectului spune ca vor fi aproape de zero. Proiectul este realizat de Ileana Mavrodin, arhitect roman reintors in tara din Canada, care si-a construit propria casa verde, din cob (amestec de lut, paie, nisip, apa). 
     
    Pe langa programul clasic Casa Verde, prin care se acorda cetatenilor finantare nerambursabila pentru instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, Ministerul Mediului acorda finantare pentru constructia sau izolarea termica de locuinte utilizand materiale naturale, prin programul Casa Verde Plus. 
     
    Programul a fost lansat in 2016 si este multianual. Persoanele fizice care construiesc sau renoveaza ecologic pot beneficia de rambursari din totalul sumei cheltuite cu materialele si lucrarile de constructie pana la valoarea maxima de 40.000 de lei, dupa finalizarea lucrarilor si obtinerea certificatului de performanta energetica. 
     
    Se pot folosi pentru constructia sau izolarea caselor materiale ecologice precum canepa, lana, bumbac – denim reciclat, vata minerala bazaltica, pluta, perlitul, celuloza sau zidaria din canepa si var. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe site-ul www.afm.ro.
     
    La Timisoara, Leontina Prodan a infiintat Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale (START), unde tinerii invata diferite meserii si mestesuguri traditionale, precum constructia de case din materiale naturale, confectionare de papusi din materiale ecologice sau coaserea costumelor populare romanesti. 
     

  • Coreea de Nord îşi poate fabrica propriile motoare de rachetă, fără să fie nevoie să importe

    Considerăm că au abilitatea de a-şi fabrica propriile motoare de rachete”, a declarat un oficial american pentru agenţia de ştiri Tass, comentând informaţiile publicate de cotidianul The New York Times referitoare la presupusa utilizare de către Phenian a unor motoare puternice de rachete achiziţionate probabil dintr-o fabrică ucraineană care are legături cu programul balistic rus.

    “Avem informaţii care sugerează că statul nord-coreean nu este dependent de importul de motoare”, a adăugat oficialul.

    Ucraina nu a exportat niciun tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord, a anunţat Administraţia de la Kiev, respingând informaţiile publicate în cotidianul american The New York Times. “Ucraina nu a vândut niciodată rachete sau alt tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare, citat de cotidianul francez Le Figaro.

  • Şcoala care a investit jumătate de milion de euro în tehnologie

    În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: Ipad-uri, laptop-uri, smartboard-uri, interactive board-uri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce beneficiază de sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi  la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley. Din august, AISB va demara crearea unui centru de desing & inginerie, estimat la o valoare de 500.000 de euro, pe lângă investiţiile uzuale în tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.