BusinessMagazin

Tag: unire

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Din septembrie Unirea Shopping Center oferă acces direct la staţia de metrou

    Unirea Shopping Center va fi din septembrie al doilea centru comercial din Bucureşti cu acces direct din staţia de metrou, după finalizarea unui proiect de patru milioane euro derulat în parteneriat cu Metrorex, scrie Ziarul Financiar

    Lucrările au inclus schimbarea radicală a finisajelor (tavanele, pardoselile şi pereţii), schimbarea totală a iluminatului şi suplimentarea corpurilor de iluminat, înlocuirea uşilor de acces în staţie precum şi a balustradelor în zona de protecţie a pasagerilor.

    Staţia de metrou din incinta  magazinului Unirea Shopping Center a fost renovată, modernizată, iar acum include o galerie comercială de cca 2.000 mp, cu 15-16 magazine, care duce direct în centrul comercial şi acoperă o gamă largă de servicii, de la telefonie mobilă, până la magazine de accesorii, curăţătorie, sau patiserie.

     

  • Top 25 destinaţii Uber din Bucureşti. Bitdefender, mai popular decât Piaţa Unirii

    Uber este prezent de peste un an în Bucureşti. În acestă perioadă aproape 100.000 de persoane care au ales Uber.

    Compania a prezentat într-un comunicat de presă topul celor mai populare destinaţii Uber din Bucureşti, alese cel mai frecvent de utilizatorii. Pe primele locuri se află cele mai importante noduri de transport din capitală: Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Gara de Nord. La acestea se adaugă centre comerciale, clădiri de afaceri, hoteluri, parcuri sau campusuri universitare. Surprinzător este faptul că sediul Bitdefender a fost mai popular decât destinaţii ca Piaţa Unirii, Mega Mall sau Campusul Regie.

    1. Aeroportul Internaţional Henri Coandă
    2. Gara de Nord
    3. AFI Palace Cotroceni
    4. Centrul Vechi
    5. Băneasa Shopping City
    6. Promenada Mall
    7. Sediul Bitdefender
    8. Piaţa Unirii
    9. Mega Mall
    10. Campus Regie
     

  • Scandal imens în familia Adamescu pentru celebrul magazin Unirea, o companie care valorează pe bursă 167 mil. lei

    Nova Group, acţionarul majoritar al Unirea Shopping Center, controlat de omul de afaceri Dan Adamescu, susţine că preşedintele magazinului din Capitală Carmen Palade (fostă Adamescu) refuză în mod deliberat convocarea unei adunări generale şi publicarea rezultatelor financiare ale companiei.

    “Prin această, Carmen Palade forţează o rămânere în funcţie, având că scop final preluarea ostilă a companiei, folosindu-se de problemele pe care familia Adamescu le înfrunta în prezent”, potrivit unui comunicat.

    Magazinul Unirea (SCDM) are o capitalizare bursieră de 164 milioane de lei. La cea mai recentă şedinţă cu tranzacţionare, de pe 7 iunie, preţul unei acţiuni SCDM era de 55 lei. De la începutul anului şi până pe 7 iunie, acţiunile SCDM s-au apreciat cu 14,5%. În perioada iunie 2015-iunie 2016, acţiunile SCDM au scăzut cu 5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Gloria Jean’s mută cafeneaua de lângă hotelul Double Tree

    Compania care deţine franciza Gloria Jean’s pe piaţa locală deschide o nouă cafenea pe Bulevardul Unirii, cea mai mare din portofoliul firmei în România.

    Ca­feneaua va funcţiona pe o suprafaţă totală de 356 de metri pătraţi, pe două ni­veluri, investiţia totală pentru această inau­gurare fiind de 140.000 de euro. Cafeneaua va fi deschisă la jumătatea lunii iunie.

    „Noua cafenea va fi amplasată în blocul Apulum 94, unde a funcţionat Bank of Cyprus. Va avea o terasă de 100 de metri pătraţi şi lounge-uri dedicate, într-un nou concept estetic. Va fi cea mai mare unitate Gloria Jean’s şi singura dispusă pe două niveluri“, spune Dan Stoicescu, direc­tor de dezvoltare în cadrul reprezentanţei locale a lanţului australian de cafenele Gloria Jean’s.  

  • Din această săptămână, Palatul Parlamentului poate fi vizitat de orice persoană de pe glob conectată la internet

    Google anunţă astăzi, 21 ianuarie, lansarea de noi colecţii româneşti pe platforma Google Cultural Institute. Începând din această săptămână, clădirea Palatului Parlamentului din Bucureşti poate fi vizitată prin intermediul imaginilor Street View de orice persoană de pe glob conectată la internet. Alături de aceasta, pe Google Cultural Institute au fost adăugate noi colecţii de la Muzeul Naţional Brukenthal, Camera Arhitecţilor din România, Fundaţia ADEPT Transilvania şi Asociaţia Wassertalbahn (Mocăniţa de pe Valea Vaserului). 

    Palatul Parlamentului este una dintre cele mai impresionante clădiri de pe glob. Mai multe spaţii din interiorul acestuia sunt disponibile acum pe Google Cultural Institute, într-un tur virtual. Pot fi astfel vizitate unele dintre cele mai frumoase săli, „Nicolae Iorga”, “Unirii”, “Take Ionescu” sau “Al. I. Cuza”. Totodată, utilizatorii pot vizita Muzeul Parlamentului şi pot admira o serie de obiecte de artă din colecţia Palatului Parlamentului, publicate în expoziţia de pe Google Cultural Institute. Au fost digitalizate 150 de opere semnate de artişti precum Nicolae Grigorescu (”Ţărancă cu doniţă şi copil”), Octav Băncilă (”Băiatul cu ghitară”) sau Corneliu Baba (”Un arlechin”).

    Muzeul Naţional Brukenthal aduce 29 noi obiecte de artă în colecţia sa virtuală de pe Google Cultural Institute, digitalizate cu tehnologia Art Camera de la Google, care realizează imagini de rezoluţie foarte înaltă. Sunt disponibile lucrări ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu (Strada din Vitre), Mişu Popp (Fata în albastru) sau  Hans von Aachen Artist (Răpirea Persefonei). 

  • ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii – GALERIE FOTO

    1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

    Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

    Istoricul Liviu Zgârciu povesteşte că Samoilă Mârza a ajuns “fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

    În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

    Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

    Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

    “Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia”, explică Zgârciu.

    În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.

    Liviu Zgârciu spune că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

    Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

    “Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967”, spune Zgârciu.

    Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 – manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

    Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

    Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

    În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

    Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de “fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

    Unul dintre istoricii de la Muzeul Naţional al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Zgârciu afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.

    Mormântul a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susţine istoricul Liviu Zgârciu, că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.

    Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.

    Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.

    (Material realizat de Dan Lungu, corespondenti@mediafax.ro)

  • Băsescu, despre unirea cu Republica Moldova: Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis

    Fostul preşedinte al României a reiterat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP de la Mamaia, că următorul proiect de ţară ar trebui să fie unirea României cu Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Şi când vorbesc de proiect de ţară pentru următorii ani nu mă refer la termen lung, la termen mediu, este un proiect de patru-cinci ani care trebuie bine susţinut, bine argumentat şi, mai ales, bine finanţat de Guvern pentru a se realiza interconectările, pentru că la astfel de proiecte, având în vedere că Republica Moldova este asociat la Uniunea Europeană, finanţările de la Uniunea Europeană sunt deschise, deci România ar avea de contribuit cu cofinanţări, nu este vorba de o înglodare a României în cheltuieli, ci de o coparticipare a României cu sume mult mai mici decât valoarea proiectelor. Dar important este să existe proiectele, să existe voinţa politică pe ambele maluri ale Prutului ca astfel de proiecte să se realizeze”, a declarat Băsescu.

    El a susţinut că în cadrul acestui proiect nu poate intra şi Transnistria, care nici nu este pământ românesc.

    “Nu vreau să credeţi că ezit să pronunţ cuvântul Transnistria. Nouă, celor care vrem unirea României cu Republica Moldova, este clar că nu este posibil ca acest lucru să se facă cu Transnistria înglobată. Istoric, nu a fost teritoriu românesc, a fost o mişcare administrativă în timpul lui Hruşciov, dacă nu mă înşel, când Transnistria în interiorul fostei Uniuni Sovietice a fost integrată Republicii Sovietice Socialiste Moldova, cum era atunci, şi s-au cedat teritorii din sudul Republicii Moldova către Ucraina”, a explicat Traian Băsescu.

    El şi-ar dori ca unirea României cu Republica Moldova să fie realizată în timpul mandatului lui Klaus Iohannis.

    “Este un interes naţional care nu are culoare politică şi, după cum bine ştiţi, orice sondaj din România arată că 70-80 la sută din populaţie este suporter al reîntregirii ţării. Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis, de ce nu, dar să se întâmple şi pentru asta trebuie deschise discuţii cu Chişinăul la nivel oficial şi fără ocolişuri”, a afirmat Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 16 august, la Alba Iulia, că obiectivul de ţară al PMP trebuie să fie unirea României cu Republica Moldova şi că a sosit momentul să se discute deschis “despre refacerea integrităţii teritoriale a României”, acuzând lipsa de curaj a politicienilor români.

  • Moment ISTORIC: România ar putea deveni o ţară MAI MARE. Teritoriul pe care ni l-au adus în dar câteva mii de tineri

    Românii au asistat la un eveniment care va face istorie: câteva mii de tineri au redescoperit un sentiment naţional pe care-l credeam uitat.

    Ce s-a întâmplat în centrul Bucureştilor:

    România ar putea deveni o ţară MAI MARE. Teritoriul pe care ni l-au adus în dar câteva mii de tineri

  • Cetăţenii Republicii Moldova, aşteptaţi să voteze unirea cu România la Marea Adunare Naţională la Chişinău

    “Cetăţenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naţionale de la Chişinău. Duminică, 5 iulie, toţi cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice şi sociale interne, dar şi în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată în comunicat.

    Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.

    Blocul Unităţii Naţionale este format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova.

    “După Marile Adunări Naţionale din 1989, 1990 şi 1991, anul 2015 este momentul cel mai oportun pentru a cere într-un glas Unirea şi pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv”, precizează sursa citată.

    “Marea Adunare Naţională reprezintă expresia voinţei populare şi dovada faptului că populaţia din satele, oraşele şi raioanele Republicii Moldova au un cuvânt de spus cu privire la deciziile pe care le iau politicienii şi care îi vizează pe ei în mod direct”, mai precizează Acţiunea 2012.

    “Îi chemăm pe toţi oamenii din raioanele Republicii Moldova să se organizeze în echipe şi să vină la Chişinău, la Marea Adunare Naţională, pentru a contribui la schimbare, pentru a demonstra că împreună suntem o forţă”, a declarat Constantin Codreanu, reprezentantul BUN, citat în comunicat.

    Reprezentanţii tuturor categoriilor sociale vor ţine discursuri pe scena special amenajată în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

    Marea Adunare Naţională începe duminică la ora 14:00, după care mii de participanţi vor porni în marş pe jos, spre Prut, unde pe 11 iulie va avea loc Podul de Flori de la Ungheni.