BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Măsurile populiste ale lui Viktor Orban au aruncat Ungaria cu 30 de ani în trecut: Plafonarea preţurilor a ajuns să lovească direct în consumatorii maghiari care se confruntă acum cu cozi la alimente şi raţionalizări pe bandă rulantă ca pe vremea comunismului

    Măsurile populiste lansate de Viktor Orban, care în teorie trebuia să-i ţină la adăpost pe maghiari faţă de inflaţia galopantă din Ungaria, s-a întors împotriva consumatorilor, retailerii fiind forţaţi să raţionalizeze alimentele de bază, exact ca pe vremea comunismului, scrie Bloomberg.

    Viktor Orban a decis plafonarea preţurilor pentru alimentele de bază, ceea ce a forţat retailerii să recurgă la raţionalizări. Discounterul german Aldi dă acum voie clienţilor să achiziţioneze maxim 1kg de cartofi şi un singur litru de lapte per vizită din magazin, din cauza cererii mult prea crescute. Jucători precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.

    „Am ajuns repede la magazin pentru că vecina mea mi-a spus că acum au lapte. Deobicei nu este şi nu am mai văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu ce vom face de Crăciun”, a declarat o clientă a Aldi.

    Încercările lui Orban de a plafona preţurile alimentelor fac parte dintr-un efort mai mare de limitare a preţurilor în general, pentru a îi ajuta pe maghiari să facă faţă crizei costului vieţii din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a Ungariei a avertizat în mai multe rânduri că aceste măsuri vor costa scump pentru că vor duce la penurie de produse şi la creşterea şi mai puternică a preţurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.

    Guvernul de la Budapesta estimează că inflaţia de 22,5% este cea mai puternică din Europa şi că până la finalul anului ea va ajunge la pragul de 25%. În noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 49% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o creştere mai mult decât dublul mediei în raport cu restul Uniunii Europene.

    Aceste transformări vor forţa cel mai probabil banca centrală a Ungariei să-şi majoreze semnificativ prognozele privind inflaţia şi să păstreze rata dobânzii la pragul de 13%.

    Guvernul a fost deja forţat să dea înapoi din cauza măsurilor populiste anterioare. Mai exact Viktor Orban a impus recent o plafonare a preţurilor la carburanţi ceea ce a declanşat rapid penurie şi în final eliminarea plafonării. În privinţa alimentelor, în ciuda problemelor care deja au început să apară, Orban a prelungit plafonarea preţurilor până în aprilie pentru produse precum zahărul, făina sau uleiul de floarea-soarelui, dar şi pentru unele produse din carne.

    Creşterile galopante înregistrate după plafonare în cazul alimentelor a stârnit îngrijorare printre oficialii băncii centrale. Gyorgy Matolcsy, guvernatorul băncii, a pledat pentru eliminarea plafoanelor de preţ „imediat” pentru a ţine sub control inflaţia.

    „Dacă aceasta politică economică continuă, atunci vom pierde din punct de vedere economic un deceniu şi ne vom confrunta cu stagnare şi stagflaţie. Încă putem preveni aceest lucru acum, însă dacă nu vom lua măsuri,  în 2023 va fi deja imposibil să mai rezolvăm această problemă” a spus guvernatorul

  • De ce se înghesuie germanii, chinezii şi coreenii din auto să-şi facă fabrici în Ungaria

    Mercedes-Benz s-a instalat în Kecskemet şi îşi reteh­no­lo­gizează uzina de acolo pen­tru a asambla maşini elec­trice. Audi are de mult timp o megafabrică la Gyor, unde produce, printre altele, motoare electrice. BMW este nou venit şi încheie seria supercompaniilor germane care fac din Ungaria un satelit al industriei auto germane. BMW a pus anul acesta piatra de temelie pentru o fabrică de maşini electrice la Debreţin. Investiţiile nemţilor sunt de ordinul miliardelor de euro, iar numărul locurilor de muncă create sunt de ordinul zecilor de mii. Coloşii auto germani au atras prin prezenţa lor constelaţii întregi de furnizori.

    În contextul revoluţiei electromo­bili­tăţii, cei mai importanţi sunt acum producătorii de baterii electrice, iar dintre aceştia prin investiţii şi producţie se re­marcă cei din China şi Coreea de Sud. Constructorii auto germani nu s-au rezumat doar la Ungaria, fiind doriţi peste tot în Europa de Est.

    Spre exemplu, Mercedes toc­mai a anunţat o investiţie de peste un miliard de euro într-o fabrică în oraşul polonez Jawor, unde va asambla camionete electrice – Polonia îi este la îndemână pentru că acolo grupul coreean LG Chem are cea mai mare fabrică de baterii din Europa, care însă va fi întrecută de cea pe care chinezii de la CATL şi-o construiesc în Ungaria, în apropiere de uzina BMW. Skoda, subsidiară a VW, îşi are casa în Cehia. VW are fabrică la Bratislava, în Slovacia.

    Dar dintre toate, pentru că este cu două sau trei capete mai sus, se remarcă Ungaria, a cărei industrie a ajuns să depindă de sectorul auto. Producţia anuală echivalează cu 25% din PIB. Industria auto maghiară are 180.000 de angajaţi, dintre care 15.000 sunt ingineri, spu­ne guvernul. Un puternic grup de lobby pentru companiile din sector apreciază că acestea sunt moti­vele pentru care Budapesta are atât de multă grijă de sectorul auto – dominat de marii constructori de maşini germani şi de campionii asiatici ai producţiei de baterii.

    Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria.

    Ungaria are cu siguranţă un viitor în contextul revoluţiei electromobilităţii. Dar are şi un preţ de plătit pentru acesta? Reuters scrie că Ungaria este locul unde se căsătoresc com­paniile auto ale Germaniei cu producătorii de baterii asiatici în contextul în care prudenţa Occidentului faţă de China creşte.

    Adică este vorba de încă o sfidare la adresa Europei din partea premierului Viktor Orban, o tendinţă care duce la izolarea poli­ticianului în UE. Aşa pare să fie, doar că producătorii chinezi de baterii au fabrici şi în Germania. Numai SVOLT şi-a anunţat-o recent pe a treia. Neajunsurile dependenţei economice de industria auto şi mai ales de germani s-au văzut în urmă cu câţiva ani, când sectorul a intrat într-o minicriză, iar producţia din Ungaria s-a prăbuşit.

    O parte din presă şi politicieni au acuzat o răzbunare din partea cancelarului german de atunci Angela Merkel pentru sfidările lui Orban. Dar producţia şi-a revenit şi investiţiile germane au continuat. Însă au continuat să urce şi datoriile statului.

    Unii acuză guvernul Orban că acordă un tratament preferenţial constructorilor auto în dauna altor companii industriale. Spre exemplu, cea mai mare oţelărie din Ungaria, Dunaferr, pare că se îndreaptă spre faliment din cauza costurilor mari şi a pasivităţii guvernului. Tungsram, cândva unul dintre cei mai mari producători de sisteme de iluminat din Europa, este în lichidare şi a acuzat aceleaşi probleme.

    Lichidarea – cu disponibilizări masive – a început după ce banca de stat Eximbank  i-a refuzat a doua cerere de punere sub protecţie prin legea falimentului. Însă statul pare deosebit de atent cu străinii din industria auto.

    Era în 2018 când opoziţia critica decizia guvernului de a acorda finanţare de stat generoasă pentru construirea fabricii BMW de la Debreţin în loc să ajute IMM-urile. Executivul este de obicei secretos când vine vorba de astfel de detalii şi de aceea nu se poate decât specula în privinţa sumelor şi facilităţilor acordate.

    GKI estima atunci, pe baza unor proiecte asemănătoare, că BMW va beneficia de sub­venţii echivalente cu 94 de milioane de euro pentru o uzină cu 1.000 de angajaţi. Această cifră înseamnă că statul va plăti salariile angajaţilor timp de patru sau cinci ani. Unii analişti remarcau în 2018 un efect pozitiv al investiţiilor – creşterea semnificativă a preţu­rilor pe piaţa imobiliară din Debreţin – un motor al valului de inflaţie actual.

    Reuters scrie că companiile germane, chineze şi coreene din sectorul auto maghiar au atras 29 din cele 31 de pachete de subvenţii în cash acordate de Ungaria pentru investiţii majore în sectorul auto şi al bateriilor în ultimul deceniu. Nivelul median al subvenţiei este de 15% din investiţie.

    Potrivit Direkt36, Audi a primit 100 de milioane de euro ca ajutor de la guvern, iar Opel 15,3 milioane de euro doar în 2011. Uzina BMW va primi 34,4 milioane de euro în sprijin direct şi, incluzând toată dezvoltarea de infrastructură planificată în regiune, sprijinul guvernamental real va fi de aproximativ 361 de milioane de euro. Ungaria le-a returnat producătorilor auto germani ca subvenţii directe 122 de milioane de euro dintr-un total de 840 de milioane de euro încasate ca impozit pe profit anul trecut. Audi primeşte de patru ori mai mult sprijin financiar per loc de muncă în Ungaria decât în Germania. În schimb, Ungaria a primit investiţii străine directe de 14 miliarde euro doar în sectorul bateriilor în ultimii şase ani. Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria. Au fost atraşi, probabil, ca şi nemţii, de cel mai scăzut impozit pe profit din Europa, de 9% – unul din motivele pentru care Orban nu se aliniază la un plan internaţional pentru un impozit pe profit uniform. Unii observatori menţionează şi sistemul energetic stabil al Ungariei, bazat pe energie nucleară. Dar aici trebuie spus că noile reactoare nucleare ale Ungariei sunt construite cu tehnologie şi bani din Rusia, iar Ungaria încă importă masiv gaze ruseşti, deşi nu la preţuri mici. De menţionat este că toate oraşele unde germanii, chinezii şi coreeni au sau îşi construiesc fabrici au acces facil şi direct la marile autostrăzi ale Ungariei care leagă ţara de vecini.

     

     

  • Ginerele lui Viktor Orban devine proprietarul celui mai cunoscut hotel din Ungaria

    BDPST Group a încheiat un acord de achiziţie şi modernizare a cunoscutului hotel Gellert din Budapesta, potrivit Daily News Hungary.

    Hotelul va renaşte ca unul de cinci stele.

    Proprietarul majoritar al companiei nu este nimeni altul decât Istvan Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orban.

     

  • Aliatul lui Vladimir Putin în Europa agită apele la Bruxelles: Viktor Orban cotinuă să blocheze ajutorul financiar de 18 miliarde de dolari pe care europenii vor să-l dea Ucrainei. Ce urmăreşte liderul de la Budapesta

    Viktor Orban a blocat din nou prin drept de veto un pachet financiar pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro. Liderul de la Budapesta caută prin presiunile pe care le face să obţină astfel deblocarea fondurilor europene destinate ţării sale, la care Ungaria şi-a pierdut accesul la bani după ce Comisia Europeană a stabilit că în ţară a avut loc un puternic declin al democraţiei şi o agravare a fenomenului corupţiei, scrie CNBC.

    Ungaria este singura dintre cele 27 de ţări membre UE care s-a opus prin veto pachetului de ajutor destinat ucrainenilor.

    Viktor Orban este văzut deja ca o problemă pentru politica UE, din cauza atitudinii sale şi a ceea ce face împotriva Comunităţii. Mai mult, nici faptul că el şi dictatorul de la Kremlin au o relaţie de prietenie nu îl pune pe premierul ungar într-o lumină bună.

    Oficialii europeni sunt de părere că blocarea ajutorului financiar este o încercare a Budapestei de a forţa deblocarea banilor europeni peentru Ungaria.

    „Ştirile de astăzi au fost doar despre votul Ungariei. Este doar un fake-news. Ungaria ste gata să acorde aistenţă financiară Ucrainei, bazată pe reciprocitate. Fără veto, fără şantaj”, scria liderul maghiar pe Twitter.

    Pe lângă episodul cu banii pentru Ucraina, Ungaria a mai blocat şi aprobarea unor noi norme fiscale care ar urma să se aplice întreaga Uniune Europeană. Acest vot vine de asemenea în contextul în care 7,5 miliarde de euro destinaţi  Ungariei sunt blocaţi, la care se mai adaugă alte 5,8, pe care Comisia i-a suspendat până când ţara îşi va rezolva probleele legate de independenţa sistemului său judiciar. În cazul în care Ungaria nu înregistrează progrese semnificative în privinţa problemei democraţiei, a corupţiei şi a justiţiei, ţara ar putea pierde definitiv accesul la fondurile suspendate.

    Celelate 26 de state-memebre UE caută să ocolească opoziţia Ungariei şi să trimită oricum bani Ucrainei.

    „Facem tot posibilul pentru a ne asigura că banii pot ajunge la începutul lunii ianuarie” a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanţe.

    Problema votului şi a blocării fondurilor evidenţiază relaţia tensionată dintre UE şi Ungaria. De-a lungul anilor, Ungaria a avut o relaţie cel puţin controversată cu Rusia, iar această istorie nu-i oferă credibilitate şi nu emană încredere din partea lui Orban.

    Cu toate acestea, Viktor Orban a ales să nu se împotrivească valurilor de sancţiuni europene pe care Comunitatea le-a lansat după invazie.

  • Scandal în UE. Ungaria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat pachetul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina / Viktor Orban cere deblocarea banilor pentru ţara sa în schimbul votului

    Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.

    Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.

    “Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.

    El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.

    Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

  • Cutremur în Ungaria. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a luat o decizie radicală care îi afectează direct pe cetăţenii maghiari

    Guvernul Ungariei a renunţat la plafonarea preţurilor la carburanţi, după ce lipsa importurilor şi panica oamenilor au dus la o penurie de carburanţi în întreaga ţară în ultimele zile, ceea ce, potrivit grupului petrolier şi de gaze MOL, a creat o “situaţie critică”, scrie Reuters.

    Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a declarat marţi târziu, în cadrul unei şedinţe de informare, că guvernul a trebuit să elimine imediat plafonul de preţ, care a fost introdus în urmă cu un an, la recomandarea MOL. Plafonarea preţurilor urma să expire la sfârşitul lunii decembrie.

    “Nu puteam să mai aşteptăm… deoarece aceasta este singura modalitate de a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat Gergely Gulyas în cadrul unui briefing comun cu preşedintele şi directorul general al MOL, Zsolt Hernadi.

    Gulyas a declarat că încetarea plafonării preţurilor va stimula inflaţia, dar nu a oferit o estimare. Inflaţia anuală a Ungariei se situează deja la peste 21%.

    MOL a declarat anterior, marţi, că singura soluţie pentru a ameliora deficitul grav de carburanţi este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, întrucât MOL nu mai poate importa produse, în timp ce rafinăria sa de la Dunăre se află încă în lucrări de întreţinere şi funcţionează la o capacitate de 50%.

    Jucătorii străini au redus livrările de combustibil în Ungaria de când guvernul a plafonat preţul benzinei şi motorinei la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru în urmă cu un an, ca parte a măsurilor lui Orban de a proteja gospodăriile în perspectiva alegerilor parlamentare din aprilie 2022, pe care partidul său le-a câştigat cu o majoritate covârşitoare.

    În iulie, guvernul a fost nevoit să restrângă sfera de eligibilitate, iar de atunci plafonul de preţ al carburanţilor se aplică şoferilor de vehicule private, vehiculelor agricole şi taxiurilor.

    “Aproximativ un sfert dintre benzinăriile noastre au rămas complet fără stoc”, a declarat Hernadi. El a precizat că va dura până la două luni pentru a restabili importurile şi stabilitatea pieţei. Dar eliminarea plafonului de preţ ar ajuta la atenuarea penuriei de pe piaţă în câteva zile, a spus el.

    Preţul benzinei va creşte la aproximativ 640 de forinţi pe litru, în timp ce preţul motorinei va fi de 699 de forinţi.

    Hernadi a declarat că MOL a început, de asemenea, să accelereze procesarea ţiţeiului la rafinăria sa de la Dunăre. El a mai spus că MOL trebuie să se pregătească pentru luna februarie, când o interdicţie impusă de UE asupra importurilor de produse petroliere ruseşti va duce la scăderea ofertei de motorină în Europa.

    (1 dolar = 392,2900 forinţi)

  • Criza energiei şi inflaţia închid restaurante după restaurante în Marea Britanie şi Ungaria

    Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.

    Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.

    Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.

    În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pande­mie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimen­tele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.

    Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredien­telor şi schimbă reţetele pentru a face econo­mii, însă scumpirile par inevi­tabile.

    Pe lângă spa-uri, hoteluri şi insti­tuţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.

    Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.

    Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri consi­de­rabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimen­telor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospi­ta­lităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.

    Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.

    Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.

  • Bătălie în sectorul EV din Europa: ieftin made in Turcia vs. scump şi german made in Ungaria

    ♦ „Togg (primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei) va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“ ♦ BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025.

    Primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei va avea un preţ competitiv comparativ cu rivalele sale şi chiar şi cu maşinile cu motoare cu ardere internă, a anunţat CEO-ul acesteia, potrivit Daily Sabah.

    Acesta va intra în circulaţie în primele luni ale anului viitor.

    Togg şi-a lansat producţia în masă luna trecută, iar vânzările primului său model, SUV-ul de pe segmentul C, urmează să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului viitor. Acesta va fi primul SUV electric produs în Europa continentală de un constructor nontradiţional.

    „Togg va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“, a declarat Gürcan Karakaş.

    Potrivit acestuia, Togg este un proiect ce implică investiţii de 3,5 mi­liarde de euro în decurs de 15 ani. Brandul ţinteşte o producţie de 1 milion de autovehicule pe cinci segmente până în 2030.

    Între timp, constructorul auto german BMW a anunţat că va adăuga o linie de asamblare de baterii fabricii sale de autovehicule electrice aflate în construcţie în Debreţin, Ungaria, investiţiile acestuia în proiect urmând să atingă 800 miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), scrie Daily News Hungary.

    BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025. Construcţia noii uzine va crea 500 de locuri de muncă pe lângă cele 1.000 anunţate anterior, guvernul maghiar susţinând investiţia cu un grant de 13,5 miliarde de forinţi.

    Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a salutat vestea că BMW îşi va construi prima platformă completă pentru modele electrice în fabrica din estul Ungariei şi chiar va produce baterii pentru acestea acolo.

    Tot în Ungaria, SUV-ul compact EQB a fost lansat la fabrica Mercedes-Benz din Kecskemet în 2021, acesta fiind primul vehicul pur electric din Ungaria.

    Mercedes anunţa la sfârşitul anului 2020 că va investi 50 miliarde de forinţi pentru a adăuga autovehicule electrice liniilor de producţie deţinute în Ungaria.

    De asemenea, în acest an, divizia ungară a constructorului auto german Audi anunţa că va investi 120 miliarde de forinţi (320,2 milioane de dolari) pentru accelerarea producţiei de motoare electrice la fabrica deţinută în vestul Ungariei.

    Noile motoare vor intra în producţie din 2025, adăugând 500 de locuri de muncă în cadrul uzinei, despre care Audi susţine că este cea mai mare unitate de producţie de motoare din lume.

     

  • Ungaria: preţurile mai mari ale zahărului scumpesc dulciurile de sărbători

    Presiunile inflaţioniste reprezintă un factor important şi în industria dulciurilor în condiţiile în care preţul celei mai importante materii prime din sector, zahărul, practic s-a dublat de la sfârşitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie, a declarat Sandor Sara, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Dulciuri din Ungaria, scrie Budapest Business Journal.

     

  • Ungaria: marile lanţuri de retail raţionalizează mâncarea după ce măsurile guvernului de plafonare a preţurilor alimentelor de bază provoacă penurii

    Guvernul Ungariei a introdus mai multe limite asupra preţurilor alimentelor pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare. Măsurile au provocat penurii, iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra, scrie Daily News Hungary.

    Brânza Trappista nu se numără printre produsele afectate de schema de plafonare a preţurilor alimentelor, dar se pare că Ungaria se confruntă totuşi cu o penurie a acestui tip de brânză.

    Din această cauză, consumatorii locali nu pot achiziţiona mai mult de 3 kg de brânză de acest tip în maga­zinele Spar. Retailerul a declarat că a luat această decizie pentru că nu există suficientă brânză Trappista pe piaţă. Limite similare au fost introduse pentru achiziţiile de ouă şi cartofi de către Lidl, CBA, Tesco şi alte lanţuri de retail după ce guvernul a extins lista produselor cu preţuri plafonate recent.

    Potrivit Privatbankar, după Lidl, CBA şi Tesco, un alt lanţ de magazine, Real, a decis să limiteze cantităţile achiziţionate. Astfel, clienţii acestuia nu pot cumpăra mai mult de două produse cu preţuri plafonate.

    Asociaţia din industria ouălor a anunţat o viitoare posibilă penurie de ouă. Zoltan Suto, preşedinte al aso­ciaţiei, a declarat că dacă producă­torii nu vor putea obţine veniturile necesare din vânzări, penuria ar putea fi resimţită chiar şi pe termen mediu, potrivit hungary.postsen.com.

    Asociaţia a solicitat o consultare cu ministerul economiei şi agriculturii cu privire la preţul oficial al ouălor. Aceasta se plânge că în timp ce plafonările de preţuri au fost extinse la un tip de produs în cazul laptelui, făinii şi zahărului, în cazul ouălor măsura priveşte toate tipurile.

    Daily News Hungary scrie că măsurile de plafonare a preţurilor alimentelor fac mai mult rău decât bine. În lipsa raţionalizărilor, magazinele ar fi rămas rapid fără alimentele cu preţuri plafonate.

    În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine.

    Politicienii din opoziţie argumentează în mod regulat că guvernul ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum.

    Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile.