BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Daniel Dines, cel mai bogat român, vinde acţiuni UiPath de 2,6 milioane de dolari

    Daniel Dines, 49 de ani, co-fondator şi CEO al producătorului de roboţi software UiPath (simbol bursier PATH), companie pornită în urmă cu câţiva ani în Bucureşti şi care aprilie 2021 a început tranzacţionarea pe Wall Street, a vândut acţiuni UiPath de 2,6 milioane de dolari.

    Astfel, pe parcursul a trei şedinţe, Daniel Dines – cel care prin prisma listării companiei şi pe baza pachetului de acţiuni deţinut a devenit cel mai bogat român, a vândut un număr de circa 46.000 de acţiuni, arată datele analizate de ZF din cele mai recente raportări ale UiPath.

    Dines a vândut un pachet de 21.000 de acţiuni pe 12 noiembrie, un altul de 17.000 de acţiuni pe 16 noiembrie şi alte 7.800 de acţiuni pe 17 noiembrie. Preţurile la care au fos tranzacţionate acţiunile au fost de 56,4 dolari, 56 dolari respectiv 56,1 dolari, arată datele ZF.

    Potrivit datelor agregate de ZF, după expirarea perioadei de lock-up de la listarea, cea în care insiderii aveau interdicţie de a vinde acţiuni, doi şefi ai UiPath au tranzacţionat din pachete.

    Aceştia sunt Neergaard Thomas Hansen (chief revenue officer), respectiv un pachet de 4,5 mil. dolari pe 10 noiembrie şi un altul de 4,5 mil. dolari pe 8 noiembrie şi Ashim Gupta (chief financial officer), 2,26 mi. dolari pe 8 noiembrie.

    Cei care au cumpărat acţiuni UiPath – primul unicorn românesc ajuns pe Wall Street, în prima şedinţă de tranzacţionare, respectiv 21 aprilie 2021, sunt astăzi pe minus cu 22%. Acţiunile se tranzacţionează la 53,9 dolari pe unitate, sub preţul din oferta de listare de 56 de dolari. Astfel compania a ajuns la o capitalizare de 27,7 mld. dolari.

    La aceste preţuri, averea lui Daniel Dines, CEO şi cofondator al companiei, dată prin plasamentul la UiPath, este de circa 6 mld. dolari comparativ cu aproximativ 7,6 mld. dolari în prima şedinţă de tranzacţionare.

    Compania a raportat o pierdere în al doilea trimestru al anului financiar 2021 de 100 de milioane de dolari, sau 19 cenţi pe acţiune, faţă de un venit net de 5 milioane de dolari în aceeaşi periodă a anului trecut.

    Veniturile au crescut cu 40% la 195,5 milioane de dolari, cu aproximativ 8 milioane de dolari peste estimările analiştilor. În urma rezultatelor, acţiunile UiPath au scăzut cu peste 7%, până la 57,79 dolari pe acţiune. Pe 8 decembrie compania va prezenta rezultatele financiare pentru Q3.

     

     ​

  • O nouă CRIZĂ iarna asta prevestită de Steen Jakobsen, Saxo Bank, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate

    După o vizită la sediul din Copenhaga al Saxo Bank în „vremuri de normalitate”,  l-am reîntâlnit pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker al băncii de investiţii, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate, într-o conversaţie pe Zoom. Cum vede el noile realităţi pe care le trăim şi cum conturează acestea lumea investiţiilor?

    Cred că putem descrie drept non-conformist sediul central al unei companii în a cărui sală de mese se află o replică în mărimi naturale a unui dinozaur. Aceasta, alături de alte obiecte de artă, se află în sediul central din Copenhaga al băncii daneze de investiţii Saxo Bank, vizitat şi de Business MAGAZIN în unul dintre evenimentele de presă organizate anterior pandemiei.  Dinozaurul este relevant pentru cultura băncii, cunoscută pentru predicţiile anuale scandaloase referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global, dar reprezintă şi un simbol al faptului că dacă nu te adaptezi, poţi dispărea.

    L-am reîntâlnit de această dată online pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker la Saxo Bank, într-o conversaţie despre provocările prezentului, felul în care acestea conturează  lumea investiţiilor, dar şi schimbările cu care s-au confruntat personal el şi echipele pe care le coordonează.

    „Pentru mine a fost o schimbare mare fiindcă într-un an normal de business, aş fi pe drum sute de zile pe an, aş vizita, în medie, 30 de ţări şi, evident, pandemia de COVID-19 a oprit toate aceste activităţi. Totuşi, am fost unul dintre puţinii oameni suficient de norocoşi care să meargă la muncă în toată perioada de lockdown, dar doar pentru că Saxo Bank a desemnat circa 50 de oameni care să meargă la birou”, descrie Jakobsen principala schimbare din viaţa sa profesională. Se declară astfel unul dintre norocoşii angajaţi care au putut merge la birou din rândul colegilor săi, răspândiţi în centre financiare ale lumii, precum Londra Paris, Zurich, Dubai, Singapore, India şi Tokyo.

    Jakobsen spune că s-au întâmplat mai multe lucruri pe care le consideră interesante din perspectiva modului de lucru,  printre care nevoia de a crea o conexiune cu colegii aflaţi în locuri diferite. „Era destul de dificil să obţii un spirit de echipă, COVID-19 a creat nevoia aceasta de a ne întâlni zi de zi, în jurul orei 8, pe Zoom, în şedinţe în care am discutat aspecte ce ţin de delegare, discuţii despre piaţă, despre clienţi, despre cum să navigăm prin această perioadă. Ca echipă am devenit nu doar o echipă mai puternică, ci o echipă mai bună, pur şi simplu pentru că eram foarte ancoraţi în realitatea creată de situaţia pandemică.”

    Per ansamblu, raportându-se la muncă, spune că a învăţat trei lucruri importante. Primul dintre acestea este că pentru o echipă, abilităţile digitale foarte puternice cer nevoia de cerinţe repetitive: „Dacă noi vorbim în fiecare zi, impactul este mai mare decât dacă aş vorbi cu tine ca şef o dată pe lună sau o dată la şase luni – cred că este o putere pe care ne-o dau aceste medii digitale”. Pe de altă parte, crede, de asemenea, că nu vom pierde nevoia de interacţiune şi nu vom renunţa niciodată la întâlnirile faţă în faţă – a văzut aceasta în ultimele 8 săptămâni, în care a putut călători şi în care şi-a văzut clienţii mai fericiţi ca niciodată. „Putem avea toate tipurile de tehnologie, dar ce ne place tuturor în cele din urmă este să întâlnim alţi oameni.” Crede, de asemenea, că există multă bunăvoinţă în oameni atunci când este cel mai mult nevoie de aceasta – iar pandemia a adus un exerciţiu puternic în acest sens. Acum, în condiţiile în care în Danemarca s-a renunţat la orie restricţii de la 1 septembrie, întreaga echipă din biroul central s-a întors la birou. 

    În ceea ce îi priveşte pe clienţi, în nevoia de a răspunde întrebărilor acestora în contextul schimbărilor pieţei, au creat un podcast, Saxo’s MorningCall – care a devenit unul dintre cele mai bune podcasturi din lume în termeni de cifre. Evoluţia acestuia este relevantă şi dacă ne uităm la creşterea investitorilor de retail în perioada pandemică, a oamenilor normali, atraşi de lumea investiţiilor pe piaţa de capital fie datorită economiilor mai mari, a timpului disponibil avut în perioada în care au lucrat de acasă sau a fluctuaţiilor de pe piaţa de capital.

    „Baza noastră de clienţi era formată în mare parte din clienţi semiprofesionişti şi profesionişti, o consecinţă a faptului că avem platforme foarte profesionale, cele mai dezvoltate în termeni de instrumente de trading dar în perioada pandemică, investitorii de retail au devenit foarte implicaţi în business, aşadar am văzut un aflux mare de clienţi, de câteva sute de mii de clienţi, din această zonă. Am avut un câştig de 25%-30% mai mulţi clienţi, per ansamblu, în perioada de COVID-19.” Economistul spune că această creştere a venit mai ales din zona oamenilor care înainte simţeau că nu au timp pentru tranzacţionare sau nu voiau să urmărească piaţa, dar care au avut dintr-o dată suficient timp pentru a se educa în această direcţie – un argument în acest sens fiind faptul că mulţi dintre ei au solicitat webinarii în care să afle mai multe despre tranzacţionare.

    „Am o experienţă vastă în acest domeniu, iar aceasta este singura creştere de asemenea anvergură a implicării clienţilor pe care am văzut-o şi sunt convins că pandemia este în proporţie de 90% cauza acestei evoluţii.”

    Unul dintre fenomenele generate în zona de tranzacţionare a fost cel de „meme stocks”, cel al evoluţiei neaşteptate al unor acţiuni ca urmare a abilităţii unor oameni de a se uni şi a genera mişcări uriaşe în social media (spre exemplu, fenomenul GameStop, de la începutul acestui an, în care un grup de investitori de pe Reddit, denumit wallstreetbets, cu milioane de utilizatori, a generat creşterea acţiunilor companiei GameStop, o companie care deţine un lanţ de magazine de jocuri video): „Multe dintre aceste strategii au fost foarte sofisticate dacă stăm să ne gândim şi au devenit o parte importantă a tranzacţiilor”.

    „Cred în tehnologie, cred că va aduce o nouă clasă de active şi atunci când va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

    Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank

    Observă că, pe măsură ce oamenii se întorc la birou şi devin mai ocupaţi, o parte dintre ei vor renunţa la investiţiile de pe piaţa de capital, însă, este de părere că oamenii tineri, cei care au sub 40 de oameni, în special femeile, sunt mult mai implicaţi în investiţii decât anterior şi în încercarea de a-şi dezvolta abilităţile de a crea un viitor financiar pentru ei.

    De altfel, el crede că următoarea mişcare mare în zona de investiţii va fi o consecinţă a unui posibil grup de femei-investitori, care se vor reuni într-un grup pe Reddit şi vor ataca companiile care sunt patriarhale în natura lor. „Nu spun că o astfel de mişcare ar fi corectă sau greşită, dar credem că se va întâmpla asta.Vedem o schimbare fundamentală referitoare la cine investeşte, cum investeşte şi cum folosesc investitorii social media şi alte unelte pentru a ajunge unde îşi doresc.” Economistul crede că, deşi, filosofic vorbind, discuţiile pe această temă sunt mai ample, acestea sunt bune pentru piaţă şi, cu siguranţă, bune pentru coerenţa societăţii per ansamblu. Un alt lucru mai puţin ştiut pe care Jakobsen îl menţionează este că femeile sunt traderi mai buni decât bărbaţii: „Este pur şi simplu o constatare matematică, o consecinţă a faptului că tranzacţionează mai puţin. Există o corelaţie între cât de mult tranzacţionezi şi câştigurile tale, astfel că, pentru că femeile sunt puţin mai defensive în felul în care investesc, au o frecvenţă mai redusă a tranzacţiilor, economisesc şi fac tranzacţii mai rar, ceea ce înseamnă  că în general, în medie, femeile o duc mai bine decât bărbaţii când vorbim despre investiţii.”

    Un alt argument pe care economistul îl aduce în această direcţie este că în multe dintre culturile globului, femeile sunt responsabile de bugetele familiilor lor, mai mult decât bărbaţii: „În multe dintre culturi, femeia din familie decide felul în care banii sunt cheltuiţi sau investiţi, prin urmare capacitatea femeilor de tranzacţionare este probabil mai mare decât a bărbaţilor ”. Acest lucru i se pare interesant şi în contextul în care businessurile lumii se poziţionează cu preponderenţă către clienţii bărbaţi: „Avem vreo bancă din lume cu produse dedicate femeilor? Există multe bănci care poate nu spun asta, dar dacă te uiţi la felul în care îşi realizează reclamele, felul în care atrag clienţi, acesta este bazat pe simboluri specifice bărbaţilor – fotbal, oameni care sunt puternici etc. – unde este banca care ţinteşte calităţile femeilor?” Este de părere că retorica se va schimba în câţiva ani de acum încolo, iar băncile, de pildă, vor avea segmente dedicate care vor ţinti clienţii femei sau chiar mai mult decât atât, vor exista bănci dedicate în întregime femeilor.

    „Din punctul meu de vedere, cred că următorii 10 ani vor fi cei mai interesanţi din istorie în politici macroeconomice şi sociale.”

     

    Suntem sau nu într-o criză?

    „Cred că suntem într-o criză, dar criza în care suntem este una a energiei – în octombrie am avut cele mai ridicate preţuri ale energiei din istorie aproape, iar asta înseamnă că avem o Europă care are deficienţe legate de felul în care asigură resursele de energie. În plus, avem ca principală agendă politică orientarea înspre schimbările climatice, care face aceleaşi resurse, petrolul şi gazele, mai scumpe, doar pentru că se insistă pe reducerea surselor de energie fosilă. Vom avea o criză, o criză care va începe şi va avea ca origine criza energiei cu care ne vom confrunta iarna aceasta”, crede Steen Jakobsen. El observă  că un consumator, fie el din România sau Danemarca, va plăti cu între 25 şi 30% mai mult pentru electricitate şi gaze decât într-un an normal în iarna aceasta: „Este o taxare a consumului, dar şi a companiilor din zona de producţie. Ştiu că România are talent când vine vorba despre producţie, producţia de maşini etc – dar toate acestea implică un consum ridicat de energie, prin urmare costul marginal pentru a face afaceri în România, Danemarca, Germania va creşte, piaţa muncii va cere salarii mai mari, aşadar va exista şi o creştere a costurilor legate de muncă atunci când vine vorba despre administrarea unui business, or, alături de creşterea  preţului energiei, acestea vor crea o criză”.

    De asemenea, Jakobsen aminteşte: „Fiecare criză economică din istorie a început ca o criză a energiei. Aproape tot ceea ce facem în prezent implică electricitatea, stai într-un birou cu lumini, cu căldură, calculatorul, telefonul sunt încărcate cu electricitate, aşadar, abilitatea de a porni electricitatea este ceea ce face societatea noastră să funcţioneze – este poate la fel de importantă precum dobândirea hranei. Preţul alimentelor şi al electricităţii cresc alarmant, aşadar da, din păcate, suntem aproape siguri că vom avea o criză, dar o criză care va avea ca origini criza energiei, dictată de faptul că avem un mod foarte deficient de a gestiona crizele de-a lungul timpului, extindem datoria şi păstrăm dobânzile reduse, nu facem un sistem mai bun de electricitate, nu investim în surse alternative de energie, nu încercăm să scădem consumul de energie sau să îl facem mai productiv, aşadar sunt 100% sigur că vom avea o criză a energiei, şi, în procent de 70-80% sigur că vom avea o criză economică ce se va arăta şi se va simţi ca o adevărată criză economică.”

    Crede că efectele vor fi resimţite în ianuarie-februarie, în momentele în care vom începe să ne plătim facturile pentru lunile de iarnă. „În ianuarie-februarie, se va simţi deja panica de la băncile centrale şi de la Guvernele naţionale din cauza încetinirii economice. Acum vedem că este puţin mai scump să ne alimentăm maşina, dar când vom plăti pentru electricitate şi căldură, chiar vom simţi aceste consecinţe.”

    Când vom vedea lumina de la capătul tunelului în contextul noii crize? Steen Jakobsen crede în soluţiile ce pot fi generate de situaţiile de criză, iar odată ce situaţia va fi acceptată, va exista şi un răspuns în acest sens şi oferă drept exemplu situaţia pandemică:

    „Nimeni nu s-ar fi gândit că vom avea o pandemie, iar când a început, oamenii se gândeau că vom avea un vaccin în 2-3 ani, nu în 10 luni. Cred că criza din energie îi va forţa pe cercetători, pe guverne, pe companii, să investească în dezvoltarea de surse alternative de energie, să facă lucrurile mai bine, cred că asta va face ca productivitatea să treacă la următorul nivel”.

    Explică şi felul în care se raportează ei la fenomenele pe care le trăim, aşa cum le explică acest lucru clienţilor: „Creăm cerere nelimitată pentru transferul banilor, creăm bani ieftini prin dobânzi scăzute şi apoi, atunci când acea cerere merge în economia reală, pare că, din senin, nu avem suficientă ofertă; nu avem suficient lemn, aur, gaze naturale, un container care este trimis din China în Rotterdam costă 12.000 de dolari, lumea pe care o trăim este prea mică faţă de ce vrem să realizăm. În plus, mai adăugăm taxele pentru schimbarea climatului.” Nu contestă faptul că avem nevoie de politici referitoare la schimbările climatice, dar dacă insistăm ca energia solară şi eoliană să fie unicele soluţii, atunci vom avea o problemă pentru că, desigur, turbinele din România, Danemarca sau de oriunde altundeva nu pot funcţiona ca unice surse alternative de energie; o reţea electrică nu se poate baza în întregime pe acestea. „Politicienii cred asta – spun «haideţi să avem autovehicule electrice», dar acele autovehicule trebuie încărcate şi să aiba o infrastructură bună, care poate fi construită doar prin energie fosilă, nu prin energie alternativă. Aşadar, cred că ceea ce se întâmplă este că facem foarte multe greşeli acum care ne împiedică să fim mai productivi şi mai eficienţi.”

    Observă că dacă acum 10 ani, tinerii voiau să lucreze pentru Facebook, în prezent, dacă vrei un job care să îţi asigure venituri bune, nu e suficient să construieşti o aplicaţie „care îţi aduce lucruri poate cu 2 zile mai repede”.

    „Acum avem nevoie de surse mai bune de energie, de o modalitate mai bună de a o transporta, o modalitate mai bună de a duce investiţii în rândul femeilor – toate aceste aspecte ţin de lumea reală, nu sunt în lumea virtuală – din punctul meu de vedere cel mai optimist lucru al acestei crize este că ne va ancora mai mult în realitate, mai puţin în lumea virtuală.”

    Steen Jakobsen s-a alăturat băncii de investiţii Saxo Bank în anul 2000 şi este în prezent economist şef şi Chief Investment Officer.

    ♦Œ Din rolul său, se concentrează pe strategiile de alocare a activelor şi pe analiza, per ansamblu, a peisajului macroeconomic şi politic.

    ♦ Este responsabil, alături de alţi experţi ai Saxo, de „Predicţiile Scandaloase” ale băncii de investiţii, un set anual de previziuni referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global.

    Ž♦ Abordarea lui asupra investiţiilor şi tranzacţiilor este una controversată uneori – nu ezită să ofere păreri diferite faţă de opinia majorităţii.

    ♦ Cu o experienţă de mai bine de 30 de ani, apare constant ca invitat al CNBC şi Bloomberg News.

    Sursa: Saxo Bank

    Steen Jakobsen are o părere diferită şi când vine vorba despre ESG (Environmental, Social, Corporate Governance), evaluarea gradului de conştientizare al unei firme referitor la factori sociali şi de mediu, care câştigă din ce în ce mai mult teren şi în rândul investitorilor.

    „Sprijin în totalitate ideea că trebuie să facem lucrurile mai bine când vine vorba despre guvernanţă, aspectele sociale şi de mediu, dar dacă te uiţi la obiective, reducerea emisiilor de CO2, de pildă, spui că trebuie să investeşti în surse alternative de energie care fac costul marginal al energiei să scadă şi care să reducă poluarea rezultată din proces, cărbunele fiind, desigur, cel mai rău şi eolienele fiind cele mai ieftine, dar trebuie să găsim o soluţie de mijloc.” Este de părere că trebuie să investim şi să ne gândim că există soluţii care fac energia mai ieftină şi mai eficientă în felul în care este folosită. ESG face exact opusul, crede economistul: „Dacă lumea vrea să decarbonizeze sub regulile ESG, acest lucru înseamnă că lumea va deveni mai metalizată – folosirea maşinilor electrice şi a bateriilor creşte cantitatea de metale folosite în proces, creşte cantitatea de semiconductori folosiţi în proces, creşte cantitatea de aluminiu, vedem că în forma prezentă a ESG ne îndreptăm spre mai rău. Problema nu este intenţia, dar pe termen scurt trebuie găsit un teren de mijloc; mi-ar plăcea să vedem că ţările UE cheltuie cel puţin 1-2% din PIB pentru cercetare în aceste direcţii”.

    Astfel, spune că rezervele lui în ceea ce priveşte ESG nu ţin de intenţie, ci de unele dintre consecinţe, cum ar fi metalizarea economiei; iar eticheta ESG devine din ce în ce mai importantă în rândul investitorilor: potrivit Bloomberg, până în 2025, activele ESG globale aflate în administrare ar depăşi valoarea de 53 de trilioane de dolari, mai mult de o treime din totalul activelor în administrare proiectate la 140,5 trilioane de dolari în acel an.

    „Va exista o ruptură între toate aceste foarte bune intenţii şi felul în care lumea funcţionează cu adevărat”, crede Jakobsen.

     

    Spre ce ar trebui să se orienteze investitorii în următorii ani?

    În acest context, economistul spune că domeniile pe care investitorii ar trebui să se orienteze în următorii ani sunt companiile care dezvoltă soluţii în domeniul energiei, fie că vorbim despre companii axate pe producţia de energia regenerabilă – „Cred că acelor

    companii le va merge bine mai ales pentru că vor primi bani de la Guverne”, companii axate pe securitatea cibernetică, precum şi în companii care se concentrează pe cercetare şi pe producţia de medicamente de ultimă generaţie: „Cred că în următorii 20 de ani vom putea detecta cancerul înainte ca acesta să ajungă la celule – felul în care putem face parte din asta este să investim mereu în produse şi în oameni care cred în productivitate, care cred şi investesc în oameni şi idei – care extind imaginaţia şi ne fac să ne gândim că ne îndreptăm spre un loc mai bun sau mai productiv”. Aduce ca argument faptul că 9 din 10 invenţii din lume sunt întâmplătoare – „Nu înţeleg de ce se uită lumea mereu înspre aspecte logice, matematice în a găsi soluţii, atunci când 9 din 10 invenţii mari au fost generate de întâmplări, de greşeli şi de orice altceva.  Felul în care eu văd lumea în care trebuie să investim este în medicamente de nouă generaţie, poate în lumea digitală, lanţuri de blockchain, cybersecurity, transformare verde şi companii din energie. Dacă investim bani în aceste direcţii, suntem parte din soluţie, nu din problemă.”

    Crede de asemenea, că vor avea un viitor bun companiile de logistică, precum şi cele axate pe servicii mai personale pentru clienţi: „Avem servicii automatizate la bancă, la supermarket, cred că oricine îndrăzneşte să meargă într-o altă direcţie, înspre servicii mai personale, care poate vor costa mai mult, va avea parte de clienţi dornici să plătească puţin mai mult pentru un serviciu mai bun, va exista un trend inversat al globalizării, vom cumpăra mai puţin, dar la un preţ mai ridicat fiindcă insistăm asupra calităţii”.

    Nu exclude, de asemenea, potenţialul criptomonedelor:

    „Saxo nu este o companie care să spună că Bitcoin ajunge la x mii de dolari, dar spunem totuşi că credem în tehnologie, în iluzia infinitului, că vor veni noi modalităţi de a vedea lucrurile, noi active dezvoltate online.”

    Aminteşte că, la fel cum în anii 1970 nimeni nu cumpăra active imobiliare ca investiţii, după ce fondurile de pensii au decis să investească în această direcţie, lucrurile s-au schimbat. La fel s-a întâmplate cu fondurile speculative  în anii ’80, cu fondurile de capital privat şi de capital de risc în anii ’90.  „Cred că noile clase active din lume vor fi criptomonedele şi blockchainul fiindcă blockchainul are mult sens – ce vedem acum şi este şi mai interesant este că NFT-urile – schimbă mult industria muzicală, în special în Europa de Est. Aici, mulţi artişti au aplicat pentru platforme de NFT, ca alternativă la Spotify, care le ia 90% din venituri; acum au opţiunea ca ei să primească 90% din venituri şi 10% să meargă către NFT. Cred în tehnologie, cred că vorbim despre o nouă clasă de active şi atunci când aceasta va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

  • Tesla începe şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu un plus de 3%. Preţul unei acţiuni, de şase ori peste nivelul „supraevaluat” pe care îl descria Musk în urmă cu un an

    Acţiunile Tesla (simbol bursier TSLA) au început şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu un plus de circa 2,9% (înregistrat la 17:00, ora României), după un selloff care a şters peste 200 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a grupului auto.

    Anterior, acţiunile producătorului de maşini electrice s-au prăbuşit cu peste 17%, marcându-se cea mai gravă scădere din ultimele 14 luni. Declinul a fost alimentat de un sondaj realizat pe Twitter de CEO-ul Elon Musk, prin intermediul căruia miliardarul şi-a întrebat urmăritorii dacă ar trebui sau nu să vândă o participaţie de 10% la Tesla. Michael Burry, investitorul care a inspirat filmul „The Big Short”, a spus că Musk şi-ar vinde acţiunile pentru a-şi acoperi o parte din propriile sale datorii, relatează Bloomberg.

    „Acţiunile sunt extrem de supraevaluate pentru o perspectivă pe termen lung, iar investitorii se chinuie să înţeleagă evaluarea”, spune Matt Portillo, analist al băncii Tudor Pickering.

    Scăderile înregistrate de Tesla au contaminat şi alte companii prezente în industria maşinilor electrice, ca Lucid group, Nikola şi ChargePoint, care au scăzut astăzi în premarket.

    De la începutul anului, acţiunile TSLA s-au apreciat cu circa 45%, faţă de 25% pentru indicele S&P 500.

    „Poate Tesla să scadă cu 80%, 90%? După anul 2000 s-au prăbuşit multe companii mari. Amazon a scăzut cu 95% în urmă cu două decenii, însă şi-a schimbat întreg businessul şi a beneficiat enorm mai târziu”, reiese dintr-un tweet scris de Michael Burry, cunoscut pentru pariul pe care l-a plasat împotriva pieţei imobiliare, anticipând astfel criza din 2008-2009.

    Investitorul argumentează că, în urmă cu un an, Elon Musk a spus că Tesla este supraevaluată, când acţiunile TSLA se tranzacţionau la o şesime din preţul actual (ajustat pentru splitarea de 5 la 1 din august 2020).

    Deşi a declarat recent că nu va paria împotriva companiei lui Musk, Burry a prezis la începutul anului că Tesla se va prăbuşi precum bula imobiliară de la jumătatea anilor 2000 şi le-a transmis investitorilor să se „bucure cât mai au ocazia”, potrivit Business Insider.

    În urma declinului din ultimele zile, Elon Musk a pierdut 50 de miliarde de dolari, după ce CEO-ul a devenit primul om din lume cu o avere de peste 300 de miliarde de dolari. În prezent, diferenţa dintre Musk şi al doilea cel mai bogat om la nivel mondial, fondatorul Amazon Jeff Bezos, este de 82 de miliarde de dolari.

     

  • Cum poţi deveni un investitor pe bursa şi să începi să faci bani fără şcoli speciale sau pregătire în domeniu

    Democratizarea cunoştinţelor financiare a permis multor oameni să renunţe la locul de muncă şi să se ocupe de investiţii şi trading full time sau să câştige un al doilea venit, indiferent de istoricul lor în domeniul financiar. Unii au făcut profit doar pentru ei înşişi, însă dimensiunea socială pe care a căpătat-o tranzacţionarea în ultimii ani i-a determinat pe mulţi să-şi îndrepte strategiile şi spre câştigul noilor investitori.

    „Mă trezesc la 06.00 dimineaţa, înaintea copiilor, îmi fac o cafea, citesc ştirile de pe piaţa asiatică şi verific diverse mişcări ale indicilor. La 07:00, grabă nebună pentru a pregăti copiii. De la ora 8:00, urmăresc deschiderea pieţei britanice. Monitorizez indicii şi preţurile acţiunilor şi citesc diverse publicaţii şi analize” – aşa îşi începe ziua sud-africanul Wesley Warren Nolte, care este responsabil de capitaluri de 50 de milioane de dolari plasate de aproape 20.000 de investitori, care îi copiază investiţiile.

    Democratizarea cunoştinţelor financiare a creat în ultimii ani o realitate în care oricine este dispus să investească timp şi efort pentru studierea pieţelor şi să-şi construiască o strategie solidă de tranzacţionare şi investiţii are potenţialul de a obţine profit.

    Globalizarea este cea care a facilitat investitorilor accesul la pieţele internaţionale, iar tehnologia şi inovaţia au jucat un rol definitoriu în acest proces.

    De tehnologie şi inovaţie ţine şi copy tradingul, o funcţionalitate care permite utilizatorilor nu doar să vadă şi să urmărească investitori de top din toată lumea, ci şi să le poată copia automat portofoliul, exact aşa cum fac cei 20.000 de oameni care îi copiază „la indigo” investiţiile lui Wesley Warren Nolte.

    Un sistem automat de copiere a investiţiilor a fost următorul pas firesc în evoluţia felului în care tranzacţionăm. Cum decurge tot procesul?

    De exemplu, cu o anumită sumă un investitor poate copia întregul portofoliu al unui alt investitor în propriul portofoliu, iar acest lucru se face direct proporţional cu suma investită şi cu ponderea pe care o are fiecare activ în portofoliul copiat.

    Prin urmare, nu este nevoie să fie implicat cu totul şi nici expert în fiecare clasă de active sau în fiecare acţiune din lume, ci doar să urmărească investitorii potriviţi, care au livrat randamente pozitive în timp.

    „Dacă vezi pe cineva care a generat în medie 30% randament în ultimii cinci ani, poţi lua de exemplu 1.000 de dolari din contul tău şi poţi copia întregul lui portofoliu în portofoliul tău.

    FOTO: Wesley Warren Nolte

    Astfel, de fiecare dată când el tranzacţionează, tranzacţionează automat în acelaşi timp în contul tău, la acelaşi preţ şi la aceleaşi proporţii”, spunea Yoni Assia, fondator şi CEO al platformei de social trading eToro, într-un interviu pentru ZF din mai 2021.

    Sub categoria „Popular Investor”, eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale, care gestionează investiţii ce sunt copiate de utilizatori cu sume de ordinul sutelor de milioane de dolari.

    În acest tren au urcat şi Jeppe Kirk Bonde, Heloise Greeff şi Wesley Warren Nolte, care ocupă locurile 1, 3 şi 4 în topul celor mai urmăriţi investitori de pe eToro. Business Magazin a vorbit cu fiecare dintre ei şi i-a întrebat cum au ajuns în postura de a le fi copiate strategiile de către 64.000 de utilizatori cu peste 170 de milioane de dolari cumulat.

     Cei mai populari investitori

    Jeppe Kirk Bonde s-a născut în Danemarca, unde a obţinut o diplomă de master în finanţe şi management strategic la Copenhagen Business School, însă locuieşte în Marea Britanie. A renunţat la cariera de consultant în management şi la poziţii de consilier în cadrul unor bănci pentru a deveni investitor cu normă întreagă.

    Portofoliul lui Bonde este replicat de aproape 23.000 de investitori cu sume de aproximativ 67 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai copiat utilizator de pe eToro.

    Investit în proporţie de 90,9% în acţiuni, cu o strategie pe termen lung şi un scor de risc de 4 din 10, Bonde a livrat un randament de 16,5% în 2021, date din 20 octombrie 2021.

    „Am 34 de ani, sunt un investitor popular danez care locuieşte în Marea Britanie. Sunt un investitor în acţiuni şi investesc pe termen lung. Analizez tendinţele de pe pieţele globale, politica, tehnologia şi societatea şi efectuez evaluări fundamentale”, spune Jeppe Kirk Bonde pentru BM.

    Heloise Greeff este originară din Cape Town, Africa de Sud, dar locuieşte în Marea Britanie. După ce s-a specializat în machine learning şi a obţinut un MBA la Universitatea Oxford, s-a dedicat tranzacţionării sociale pentru a-şi îmbina interesele – pieţe de capital şi analiză tehnică.

    Pe locul trei în topul celor mai populari investitori de pe eToro, Heloise Greeff are în prezent aproape 21.000 de oameni care îi copiază deţinerile cu puţin peste 54 de milioane de dolari. Şi Heloise Greeff are un scor de risc de 4 din 10 şi o strategie pe termen lung, având investit un procent de 87% din active în acţiuni. Ea a livrat un randament de 22% în 2021.

    „Am 31 de ani şi sunt cercetător în domeniul inteligenţei artificiale la Universitatea Oxford, Marea Britanie. M-am alăturat eToro în 2016, după zece ani de investiţii prin intermediul managerilor de fonduri, în căutarea unor randamente mai mari pentru economiile mele câştigate cu greu. Părinţii mei au deschis conturi de economii şi investiţii la două zile după ce m-am născut şi au subliniat importanţa investiţiilor timpurii pe tot parcursul vieţii mele. Cu toate acestea, abia mai târziu am început să investesc mai activ pe piaţa bursieră pentru a obţine independenţa financiară”, spune Heloise Greeff pentru BM.

    Heloise Greeff, 31 de ani, al treilea cel mai copiat investitor de pe eToro: Părinţii mei au deschis conturi de economii şi investiţii la două zile după ce m-am născut şi au subliniat importanţa investiţiilor timpurii pe tot parcursul vieţii mele. Cu toate acestea, abia mai târziu am început să investesc mai activ pe piaţa bursieră pentru a obţine independenţa financiară.

    Wesley Warren Nolte este de asemenea de naţionalitate sud-africană şi locuieşte tot în UK şi are un master în ştiinţe la Universitatea KwaZulu-Natal (UKZN).

    În 2015 şi-a vândut businessul de consultanţă către Accenture pentru o sumă de opt cifre pe care nu o face publică. În afara portofoliului de pe eToro, Nolte deţine câteva start-up-uri şi proprietăţi în Londra.

    Lui Nolte, al patrulea cel mai copiat investitor de pe eToro, i se replică structura portofoliului de către 29.900 de investitori cu sume de aproximativ 50 de milioane de dolari. Cu un scor de risc de 5 din 10, o strategie pe termen lung şi investit în proporţie de 83% în acţiuni, Nolte are în 2021 o performanţă de 5,3%.

    „Sunt un investitor popular cu normă întreagă şi am 40 de ani. Portofoliul meu a oferit un randament de peste 630% în anii în care am fost pe eToro. Combin mai multe abordări, dar în principal sunt un investitor pe termen lung care foloseşte o analiză bottom-up pentru a găsi companii puternice. Prefer afacerile care au o creştere bună, cu echipe de conducere dovedite şi, deşi aş prefera să le cumpăr atunci când sunt ieftine, sunt dispus să plătesc ceva în plus pentru o creştere viitoare uriaşă”, spune Nolte pentru BM.

    În ce investesc

    Analizând portofoliile celor trei investitori, se remarcă o pondere mare a sectorului de tehnologie, dar se poate observa şi prezenţa unor retaileri, producători sau a unor companii din sănătate. Retailerul Amazon se află în top trei preferinţe în toate cele trei cazuri.Top trei cele mai mari deţineri ale lui Jeppe Kirk Bonde sunt Aurubis (4%), Centene Corporation (3,95%), şi Amazon (3,84%).

    „Mă potrivesc cel mai bine în categoria investitorilor de termen lung, buy and hold, folosind analiză fundamentală, diversificând pe industrii, zone geografice şi modele de afaceri.”

    Cele mai mari ponderi pe care Heloise Greeff le are în portofoliu sunt reprezentate de Amazon (4,61%), Micron Technology (3,95%) şi PayPal Holdings (3,95%).

    „Portofoliul meu eToro se concentrează predominant pe acţiuni pe termen lung, care reprezintă aproximativ 80%. Acţiunile sunt diversificate pe regiuni şi sectoare, concentrându-se pe industriile care adoptă rapid inovaţiile tehnologice, cum ar fi sectorul financiar şi cel al sănătăţii. Mai mult, înţelegând potenţialul cripto ca rezervă de valoare şi acoperire împotriva inflaţiei, folosesc cripto în mod strategic în portofoliul meu. În mod istoric, piaţa criptoactivelelor nu este corelată cu piaţa bursieră, ceea ce înseamnă că are tendinţa de a se mişca independent de S&P 500, indicele meu de referinţă. Ca atare, deţin 5% cripto. Restul este distribuit între mărfuri, ETF-uri şi numerar.”

    Cele mai mari trei deţineri ale lui Wesley Warren Nolte sunt Amazon (8,35%), Walt Disney (5,35%) şi Alibaba (5,23%).

    „Tranzacţionez şi investesc aproape exclusiv în acţiuni, iar jumătate dintre acestea se află în SUA, în timp ce restul sunt răspândite în America de Sud, Europa şi Asia. În prezent, cele mai mari participaţii ale mele sunt în semiconductori şi în afaceri de comerţ electronic, dar acest lucru se schimbă în funcţie de locul în care ne aflăm în ciclul economic.”

    Când şi de ce au intrat în piaţă

    În 2013, Jeppe Kirk Bonde era consultant de management, oferind unor companii expertiză în materie de strategie de afaceri şi evaluare. Având un surplus de numerar disponibil în fiecare lună, a vrut să pună aceşti bani la treabă.

    „M-am uitat la ceea ce ofereau fondul meu de pensii şi banca şi am fost destul de şocat. De exemplu, fondul de pensii era foarte puţin diversificat în ceea ce priveşte investiţiile şi avea multe active cu randament destul de scăzut. M-am gândit că sigur pot să-mi construiesc un portofoliu mai bun decât acesta. Am făcut apoi o foaie de calcul pentru a compara diferitele platforme de investiţii, iar eToro a ieşit pe primul loc în topul meu. Am deschis apoi un cont şi prima mea investiţie a fost în Facebook”, povesteşte Bonde.

    Dacă Heloisse Greeff a fost familiarizată de către părinţi cu mediul investiţional încă din copilărie, Wesley Warren Nolte spune că a început să investească la vârsta de 19 ani, în 1999.

    „Din câte auzisem, investiţiile erau o modalitate de a te îmbogăţi rapid. Am aflat repede că nu era aşa. Primele mele investiţii au fost în companii de tehnologie sud-africane, la apogeul bulei dot-com. Puteţi ghici ce s-a întâmplat”, mărturiseşte Nolte.

    „Am norocul de a face ceea ce mă pasionează”

    Cultura muncii s-a transformat în timp. Dacă Generaţia X, 35 spre 50 de ani, cunoscută şi sub numele de „generaţia cu cheia la gât”, schimbă puţine joburi de-a lungul carierei, fiind mai degrabă statornică, Generaţia Y, 25-35 de ani, adică „milenialii”, a ajuns să schimbe chiar şi 10-12 locuri de muncă pe parcursul vieţii şi, în multe cazuri, să dezvolte proiecte în timpul liber sau să lucreze part time.

    Generaţia Z, până în 25 de ani, numită şi iGeneration, Centennials sau „nativii digitali”, deja vrea alte schimbări în piaţa muncii, iar pe unele pandemia le-a accelerat.

    Full time job sau part time job?, este una dintre întrebările pe care le-am adresat celor trei investitori în legătură cu piaţa de capital.

    „Este totul pentru mine”, afirmă Jeppe Kirk Bonde. „Îmi petrec cea mai mare parte a timpului cercetând despre lume, prognozând viitorul şi discutând cu prietenii despre investiţii. Cu mulţi ani în urmă, am fost la o petrecere şi am observat că oamenii beau Aperol Spritz. Mi-am petrecut vara cercetând preferinţele în materie de băuturi şi clasificând băuturile în funcţie de diferiţi parametri, am vorbit cu prietenii şi cu barmani la întâmplare şi, în cele din urmă, am făcut o investiţie de succes în Campari Group, compania care produce Aperol.”

    Bonde continuă spunând că vrea să fie numărul unu în lume în materie de evaluare, acesta fiind lucrul pe care îşi concentrează tot timpul.

    „Când beau o ceaşcă de cafea, ştiu care este randamentul investiţiei în această alegere în ceea ce priveşte timpul petrecut, plăcerea şi alte costuri şi beneficii derivate. Fac evaluări mai ciudate doar pentru distracţie, cum ar fi evaluarea mea asupra totalităţii Pământului (valuation of the totality of Earth – n.red.) sau evaluarea mea privind conceptul abstract de timp.”

    Heloise Greeff afirmă că are norocul de a face ceea ce o pasionează. „Ca mulţi alţii astăzi, asta înseamnă mai multe lucruri în paralel. Cred că perfecţionarea unor competenţe complementare poate fi reciproc benefică pentru orice activitate. Faptul că mă ocup de realităţi complexe prin intermediul investiţiilor mă face un cercetător de date (data scientist) mai bun, în timp ce dezvoltarea unor algoritmi de AI de ultimă generaţie mă face un analist mai bun. Este o situaţie win-win. În unele zile poate fi copleşitor, dar, în general, nu pot spune că mă plictisesc. Viaţa este un puzzle complex pe care încerc în mod constant să îl rezolv.”

    Wesley Warren Nolte, pe de altă parte, spune că nu consideră ocupaţia pe care o are nici cu normă întreagă, nici cu jumătate de normă.

    „Nu cred că există o diferenţă pentru mine. A început ca un proiect secundar, din pasiune, dar acum este ceva ce fac tot timpul. Muncesc mult mai multe ore decât la o slujbă normală de la 9 la 17, dar abia dacă observ că o fac.”

     

    Wesley Warren Nolte, 40 de ani, al patrulea cel mai copiat investitor de pe eToro: Am început să investesc la vârsta de 19 ani, în 1999. Din câte auzisem, investiţiile erau o modalitate de a te îmbogăţi rapid. Am aflat repede că nu era aşa. Primele mele investiţii au fost în companii de tehnologie sud-africane, la apogeul bulei dot-com. Puteţi ghici ce s-a întâmplat.

    Whiskey şi Netflix

    Ai crede că o zi obişnuită din viaţa lor se rezumă la investiţii şi tot ce ţine de investiţii, însă în afara orelor în care monitorizează piaţa, fac tranzacţii sau citesc, investitorii populari au, ca noi toţi de altfel, pasiuni şi activităţi de timp liber. Chiar dacă nicio zi nu seamănă cu alta, fiecare se sfârşeşte cu închiderea pieţelor.

    „Călătoresc destul de mult. În calitate de investitor popular, pot lucra de oriunde, atât timp cât am o conexiune bună la internet. Am petrecut primele şase luni de COVID-19 în Grecia şi Crăciunul cu familia mea acasă, în Danemarca. Există o mulţime de detalii importante despre lume care se pierd în perspectivele generale de ansamblu şi pe care le observi atunci când călătoreşti”, spune Jeppe Kirk Bonde.

    Pentru a se concentra pe ceea ce ştie să facă cel mai bine, adică investiţii şi evaluare, Bonde afirmă că a reuşit să externalizeze majoritatea lucrurilor care mănâncă timp şi care pot fi externalizate.

    „Folosesc o companie care îmi livrează zilnic mâncare sănătoasă şi am un nutriţionist personal pentru a o personaliza în funcţie de preferinţele mele. De asemenea, mănânc la restaurant de patru-cinci ori pe săptămână.”

    Ziua îi începe în jurul orei 06:30 dimineaţa, când deschide sistemul de To do list programat şi începe să facă ce se află în capul listei.

    „De obicei, asta înseamnă să stau toată ziua în faţa calculatorului, să citesc, să mă uit la tabele de date, să actualizez diverse instrumente IT, să am întâlniri cu angajaţii mei şi cu alte persoane interesante etc. De asemenea, petrec puţin timp în fiecare zi răspunzând la întrebările copiatorilor mei de pe eToro şi, uneori, dau interviuri presei, vorbesc la conferinţe sau seminarii web. După prânz, de obicei, iau o pauză de o oră sau două până la deschiderea pieţei americane. De obicei, mă pun la somn la ora 23:00 şi dorm efectiv şapte ore bune.”

    Heloise Greeff încearcă să păstreze o structură riguroasă a felului în care îşi împarte timpul pentru a se asigura că au loc şi alte activităţi pe care le consideră esenţiale.

    „Chiar dacă nu există două zile la fel, fiecare zi începe cu exerciţii fizice şi meditaţie, urmate de o perioadă de timp de creaţie concentrată. Pauza mea de prânz include o plimbare cu partenerul meu şi câinele nostru Pepper de-a lungul canalelor liniştite din Oxford înainte de deschiderea pieţelor din SUA, după-amiază în Marea Britanie. După-amiezile mele sunt destinate activităţilor de rutină. Serile le petrec de obicei cu prietenii şi familia, în persoană sau virtual, înainte de a verifica din nou pieţele.”

    Şi programul lui Wesley Warren Nolte variază şi se amestecă cu viaţa de familie, pregătirea copiilor pentru şcoală având loc între deschiderea pieţei asiatice şi a celei britanice. 

    „Monitorizez indicii şi preţurile acţiunilor şi citesc diverse publicaţii ale analiştilor. Creez conţinutul analizei mele zilnice prin postări pe eToro sau un videoclip pe YouTube care descrie un aspect al strategiei mele sau poate analizează o acţiune. Îmi revizuiesc portofoliul în funcţie de orice informaţie semnificativă care a ieşit la iveală sau fac ajustări pe baza datelor fundamentale”, spune el.

    În Londra, la 14.30 se deschide piaţa americană, timp în care investitorul începe să monitorizeze mişcările de preţ şi, eventual, să efectueze ajustări de portofoliu dacă este necesar, adică foarte rar, sau să facă swing trading dacă vede un set-up bun, această abordare reprezentând 5% din strategia sa.

    Spre deosebire de position trading, care presupune o strategie de buy & hold sau de day trading, o strategie în care poziţiile sunt deschise şi închise în aceeaşi zi, scopul abordării swing trading este de a profita de fluctuaţiile pieţei prin deschiderea de poziţii de câteva zile sau săptămâni în urma unei analize a graficului unui activ.

    De la 18.00 petrece timp cu copiii şi ia cina, iar la ora 20.00 verifică din nou pieţele americane. Încă o dată, este posibil să facă swing trading sau să îşi ajusteze portofoliul. În acest moment, starea de spirit a zilei este mai mult sau mai puţin bătută în cuie. La ora 21.00 se închid pieţele americane şi urmează un „timp pentru un whiskey şi Netflix.”

  • De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate

    Un înotător cu branhii şi degete membranate a câştigat campionatul mondial la nataţie. Performanţa sa nu uimeşte pe nimeni, concurentul doar are atâtea avataje faţă de ceilalţi. A fost însă o competiţie cinstită, în spiritul jocului? În SUA, răspunsul ar putea fi pozitiv.

     

    Şi jocul la Bursă sau pe oricare alte pieţe financiare este o competiţie. Câştigă cel norocos, cel inspirat sau cel care ştie înaintea celorlalţi ce se va întâmpla în economie sau cu o companie. Însă aceste tipuri de informaţii nu sunt la îndemâna celor mulţi şi de aceea regulile jocului tind să descurajeze abuzurile. În SUA, unde funcţionează cele mai mari burse de acţiuni din lume, regulile sunt altele.

    Chiar un vicepreşedinte al Rezervei Federale americane este criticat că şi-a scos banii dintr-un fond de obligaţiuni pe care cândva l-a şi consiliat şi i-a reinvestit în acţiuni chiar înainte ca şeful său să facă un anunţ important despre strategia băncii centrale a SUA, ale cărei decizii mişcă orice piaţă financiară a lumii, în lupta cu criza provocată de pandemie. Vestea a fost adusă de Bloomberg după ce alţi doi oficiali ai Fed – banca centrală americană – au anunţat că se pensionează după ce au ajuns în centrul atenţiei cu pariuri la limita moralităţii. Dar aceştia sunt peştii care sar singuri la suprafaţă şi-i vede toată lumea. Există în adâncuri alţii mai mici, mai mulţi şi mai lacomi. Un studiu nou arată că tranzacţionarea pe baza informaţiilor din interior – insider trading – este o practică larg răspândită pe pieţele din SUA. Prin urmare, nu este de mirare că cei mai mulţi americani cred că Bursa lor de acţiuni este manipulată, scrie Bloomberg, care le dă dreptate şi a scanat în adâncime această  problemă.

    Business MAGAZIN. Ce înseamnă manipularea burselor în ziua de astăzi. De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate? 

  • Moment cheie pentru piaţa crypto: ETF-ul futures cu expunere pe Bitcoin a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istoria SUA

    Primul ETF (exchange traded fund) cu expunere pe Bitcoin, listat în Statele Unite, a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istorie, într-un moment de cotitură pentru industria criptomonedelor, scrie Bloomberg.

    Tranzacţionat sub simbolul BITO, ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy a crescut cu aproximativ 4,9% la 41,94 dolari. Peste 24 de milioane de acţiuni şi-au schimbat proprietarul în ziua de marţi, 19 octombrie. Din cauza modului în care fondul reglează tranzacţiile, fluxurile nete din jurul produsului nu vor fi cunoscute – cel mai probabil – până joi dimineaţa.

    Cu un rulaj de aproape un miliard de dolari, debutul BITO este depăşit doar de fondul de carbon al BlackRock, care se clasează mai sus datorită unor investiţii pro-seed.

    Astăzi, vor începe să fie tranzacţionate mai multe opţiuni pe BITO, urmând să fie accesate în cadrul exchange-urilor NYSE Arca Options şi NYSE American Options.

    Între timp, Bitcoinul depăşeşte 64.000 de dolari (plus 2,7%) şi se apropie de maximul stabilit la jumătatea lunii aprilie.

    „Din conversaţiile noastre cu actorii pieţei, cred că cifrele sunt legate de ideea conform căreia lansarea va fi una de succes. Având în vedere numărul de aplicaţii folosite de investitorii de retail pentru a participa în BTC, ETF-ul din SUA satisface fără îndoială o cerere care – deşi este nişată – prezintă un caracter latent”, spune Stephane Quellette, CEO al crypto-platformei FRNT Financial.

    Respectivul ETF a fost aşteptat îndelung de comunitatea crypto şi investitorii de pe Wall Street, care au argumentat de-a lungul anilor că aprobarea autorităţilor ar deschide drumul criptomonedelor către mai mulţi investitori mainstream.

    Fondul ProShares este bazat pe contracte futures şi a fost înregistrat sub regulile impuse fondurilor mutuale, despre care Gary Gensler, şeful SEC („ASF-ul” american), spune că oferă „un grad suplimentar de protecţie”.

    Conform estimărilor firmei de cercetare Fundstrat Global Advisors, ETF-ul ar putea atrage fluxuri de 50 de miliarde de dolari în următorul an, notând în acest sens entuziasmul din jurul fondului şi dinamica pieţei crypto.

     

  • De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate

    Un înotător cu branhii şi degete membranate a câştigat campionatul mondial la nataţie. Performanţa sa nu uimeşte pe nimeni, concurentul doar are atâtea avataje faţă de ceilalţi. A fost însă o competiţie cinstită, în spiritul jocului? În SUA, răspunsul ar putea fi pozitiv.

     

    Şi jocul la Bursă sau pe oricare alte pieţe financiare este o competiţie. Câştigă cel norocos, cel inspirat sau cel care ştie înaintea celorlalţi ce se va întâmpla în economie sau cu o companie. Însă aceste tipuri de informaţii nu sunt la îndemâna celor mulţi şi de aceea regulile jocului tind să descurajeze abuzurile. În SUA, unde funcţionează cele mai mari burse de acţiuni din lume, regulile sunt altele.

    Chiar un vicepreşedinte al Rezervei Federale americane este criticat că şi-a scos banii dintr-un fond de obligaţiuni pe care cândva l-a şi consiliat şi i-a reinvestit în acţiuni chiar înainte ca şeful său să facă un anunţ important despre strategia băncii centrale a SUA, ale cărei decizii mişcă orice piaţă financiară a lumii, în lupta cu criza provocată de pandemie. Vestea a fost adusă de Bloomberg după ce alţi doi oficiali ai Fed – banca centrală americană – au anunţat că se pensionează după ce au ajuns în centrul atenţiei cu pariuri la limita moralităţii. Dar aceştia sunt peştii care sar singuri la suprafaţă şi-i vede toată lumea. Există în adâncuri alţii mai mici, mai mulţi şi mai lacomi. Un studiu nou arată că tranzacţionarea pe baza informaţiilor din interior – insider trading – este o practică larg răspândită pe pieţele din SUA. Prin urmare, nu este de mirare că cei mai mulţi americani cred că Bursa lor de acţiuni este manipulată, scrie Bloomberg, care le dă dreptate şi a scanat în adâncime această  problemă.

    Jimmy Filler a făcut o avere considerabilă cumpărând şi vânzând fier vechi în Birmingham, Alabama. Acum, când se apropie de 80 de ani şi s-a retras în mare parte din afaceri, colecţionează maşini de epocă şi deţine o vilă uriaşă în zona deluroasă din afara oraşului. Urbei i-a donat 1 milion de dolari pentru a ajuta la construirea unei facilităţi de antrenament pentru echipa de fotbal a Universităţii Alabama. Această generozitate a făcut ca Filler să fie un nume mare în oraşul său natal – însă este şi mai cunoscut ca un jucător la Bursă mai special.

    Filler are o experienţă incredibilă în ceea ce priveşte cumpărarea de acţiuni la companiile pe care le consiliază şi în care investeşte. Din cele 496 de tranzacţii pe care le-a făcut din 2014 cu titluri la ServisFirst Bancshares Inc. din Alabama, companie în al cărei Consiliu de Administraţie stă, şi  la Century Bancorp Inc. din Massachusetts, unde este cel mai mare acţionar, 372 dintre acestea, sau 75%, au adus profit trei luni mai târziu. Acesta este genul de alergare la care visează cei mai buni jucători sau pariori din lume. Filler este cel mai de succes parior de felul lui – corporate insider – din SUA, potrivit TipRanks, o companie de date care evaluează directorii în funcţie de cât de buni sunt la tranzacţiile de sincronizare. Ca urmare a acestui statut, de fiecare dată când Filler cumpără o cotă în ServisFirst sau Century, 2.699 abonaţi ai TipRanks primesc o alertă. Unii dintre ei, presupunând că performanţa anterioară a lui Filler va continua, urmează exemplul şi cumpără acţiuni pentru ei înşişi.

    În SUA, un insider este definit ca un executiv superior, membru al boardului sau orice acţionar care deţine 10% sau mai mult dintr-o companie. Există aproximativ 82.000 de astfel de jucători şi de fiecare dată când tranzacţionează sunt obligaţi prin lege să depună o declaraţie, cunoscută sub numele de Formularul 4, în termen de două zile. Aceste înregistrări pot fi vizualizate pe site-ul web al Securities and Exchange Commission al SUA (autoritatea de reglementare a pieţelor financiare), fiind adăugate în fiecare zi, dar majoritatea nu oferă prea multe informaţii. „Trebuie să ştii unde să te uiţi”, spune Uri Gruenbaum, director executiv al TipRanks. Directorii primesc de obicei o parte din compensaţiile lor în opţiuni pe acţiuni, oferindu-le dreptul de a cumpăra acţiuni la un preţ stabilit înainte de o anumită dată, deci dacă un executiv exercită pur şi simplu o opţiune care expiră, probabil că nu dezvăluie prea multe despre modul în care el vede perspectivele companiei. Vânzarea s-ar putea să nu spună prea multe deoarece există tot felul de motive pentru care un insider ar putea dori să transforme acţiunile în cash – pentru a cumpăra o barcă, de exemplu. Abia atunci când insiderii îşi folosesc propriile fonduri pentru a cumpăra acţiuni pe piaţa deschisă merită o atenţie deosebită.

    TipRanks foloseşte un algoritm pentru a sorta fluxul de înregistrări SEC, a filtra ceea ce numeşte tranzacţii „neinformate” – adică cele care nu par să aibă valoare predictivă – şi a crea o listă continuă a primilor 25 de insideri. Pe lângă faptul că analizează rata de câştig, serviciul ia în considerare şi cât, în procente, câştigă insiderii pe tranzacţie. Cei cu palmares bun, precum Filler, au un scor mai bun. „Cineva ar putea alege cu succes capul de pe monedă de cinci ori la rând, dar să o faci de 20 de ori sau de 50 de ori este foarte greu”, spune Gruenbaum.

    În SUA, un insider este definit ca un executiv superior, membru al boardului sau orice acţionar

    care deţine 10% sau mai  mult dintr-o companie. Există  aproximativ 82.000 de astfel de jucători

    şi de fiecare dată când tranzacţionează sunt  obligaţi prin lege să depună o declaraţie.

    Pe lângă Filler, alte vedete ale TipRanks îl includ pe Steve Mihaylo, CEO al companiei de servicii de telefonie Crexendo, unde deţine o participaţie de 60 de milioane de dolari. Mihaylo a realizat un profit la trei luni cu 83% din tranzacţiile sale în ultimii cinci ani, chiar dacă acţiunile Crexendo au mers în zig-zag. Cei 1.985 de urmăritori ai săi înţeleg că atunci când CEO-ul cumpără, există o şansă decentă ca acţiunile să crească. Apoi, este Snehal Patel, CEO al companiei farmaceutice Greenwich LifeSciences, care a efectuat doar cinci achiziţii, dar a obţinut un profit mediu de 488% din ele deoarece patru dintre tranzacţii au precedat anunţul rezultatelor promiţătoare dintr-un studiu cu medicamente împotriva cancerului. Filler spune că este un investitor pe termen lung în Century şi nu a fost niciodată afiliat companiei; el mai spune că nu a vândut niciodată vreo acţiune nici la Century, nici la ServisFirst. Patel subliniază faptul că succesul testului Greenwich LifeSciences a fost menţionat pe site-ul web al companiei şi în prospectul IPO al acesteia înainte de a tranzacţiona.

    Nu doar cei din topul clasamentului sunt cei care întrec constant piaţa. Achiziţiile efectuate de executivii americani au depăşit S&P 500 în intervalul de 12 luni care a urmat, cu o medie de cinci puncte procentuale între 2015 şi 2020, potrivit unei analize TipRanks. Decalajul ar putea să pară scandalos pentru cei care cunosc doar superficial regulile SUA privind tranzacţiile de timp insider trading, care fac ilegal ca traderii din interior să tranzacţioneze folosind informaţii materiale – sau semnificative din punct de vedere financiar – nepublice.

    Şi totuşi, pe Wall Street a fost de mult timp un secret public că insiderii tranzacţionează pe baza a ceea ce cunosc. În 1962, Perry Wysong, un investitor cu papion din Florida, a început să publice un buletin informativ care identifică oportunităţile bazate pe insider trading. Ani mai târziu, un tânăr agent de bursă din Florida specializat pe depistarea anomaliilor în tranzacţiile de insider trading, George Muzea, a înfiinţat o firmă de consultanţă care să-i consilieze pe George Soros, Stanley Druckenmiller şi alţi administratori de fonduri speculative, adesea la jocuri de tenis.  În 2008, un grup de analişti de la Citigroup a publicat o studiu care a constatat că un portofoliu care reflectă tranzacţiile insiderilor poate produce un uimitor 23,5% pe an, mai mult decât toate fondurile speculative, cu excepţia celor mai profitabile.

    Nimeni nu pretinde că ştie sigur că Filler sau oricare dintre celelalte vedete ale TipRanks profită de informaţiile nonpublice. Oricine poate avea noroc la infinit, sau deloc. În plus, insiderii vor avea întotdeauna un simţ general mai bun decât alţii cu privire la starea companiei lor. Dar un număr tot mai mare de cercetări sugerează că multe persoane din interior fac tranzacţii bune datorită a ceva mai mult decât norocul sau inspiraţia. Aceasta indică faptul că insider tradingul este o practică generalizată la executivi şi că nimeni – nici autorităţile de reglementare, nici Departamentul de Justiţie, nici companiile în sine – nu face nimic pentru a opri acest lucru. „Există o lipsă de apreciere pentru cantitatea de abuz oportunist care există în sistemul actual, pentru cantitatea de făţărnicie”, spune Daniel Taylor, profesor de contabilitate la Şcoala Wharton. „Majoritatea americanilor cred astăzi că piaţa bursieră este aranjată şi au dreptate”. Insider tradingul este bun nu doar la a face profit, ci şi la a evita pierderi. Executivii pot şti primii dacă compania lor se îndreaptă spre o catastrofă şi îşi vând acţiunile celor care nu suspectează nimic. De asemenea, există numeroase cazuri când directorii şi-au redus expunerea la propria companie chiar înainte ca rezultatele unui audit să fie publicate. Există, mai presus de toate, chestiunea moralităţii.

    La începutul pandemiei, mai mulţi directori de companii farmaceutice au fost criticaţi pentru realizarea unor tranzacţii ce păreau să fie concepute pentru a profita de evoluţiile pozitive ale testelor cu vaccinuri. Tranzacţiile au fost făcute prin aşa-numitele planuri 10b5-1 – programe de tranzacţionare care stabilesc în avans calendarul şi mărimea tranzacţiilor şi apoi sunt executate de terţi. Aceste planuri au fost introduse în 2000 ca o modalitate prin care executivii pot vinde acţiuni fără a fi acuzaţi că au făcut ceva greşit, oricât de întâmplătoare ar fi fost tranzacţiile lor.

    Dar planurile 10b5-1 sunt vulnerabile la abuz, spune Taylor, deoarece nu există nicio cerinţă ca insiderii să aştepte după stabilirea unui plan de plasare a primei tranzacţii. Cu trei zile înainte ca Moderna să anunţe că vaccinul Covid-19 este gata pentru testarea pe oameni, directorul medical de atunci, Tal Zaks, a implementat un plan de vânzare a 10.000 de acţiuni pe săptămână timp de 10 săptămâni. Programul a coincis cu dublarea preţului acţiunilor Moderna, iar Zaks a obţinut 3,4 milioane de dolari profit. Moderna a declarat pentru site-ul de ştiri medicale Stat că vânzările au făcut parte din „planuri conforme cu SEC” şi stabilite „cu mult timp înainte”. Zaks nu este nici de departe singurul. O lucrare recentă a Rock Center for Corporate Governance de la Stanford arată că 14% dintre directori stabilesc planuri de tranzacţionare în cadrul a 30 de zile şi 39% în 60 de zile, ceea ce face probabil ca ei să acţioneze cunoscând informaţii nepublice. O altă problemă este că aproximativ jumătate din toate planurile din SUA implică o singură tranzacţie, spre deosebire de o serie de tranzacţii, aşa cum a prevăzut iniţial SEC. Aceste tranzacţii unice au evitat în mod colectiv pierderi de până la 4%, potrivit raportului Rock Center, sugerând că unii directori le folosesc pentru a descărca acţiuni înainte de veşti proaste. Şi de ce SEC sau Congresul nu fac nimic pentru a schimba regulile? Una din explicaţii ar fi că încă este adânc înrădăcinată ideea arhaică că insider tradingul este bonusul pe care în primeşte cel care ajunge să conducă o afacere.

  • Acţiunile Evergrande se opresc din tranzacţionare: Gigantul chinez se pregăteşte să strângă cash printr-o vânzare parţială a diviziei de servicii imobiliare, în valoare de peste 5 miliarde de dolari

    Dezvoltatorul imobiliar Evergrande se pregăteşte să vândă o parte din divizia de servicii de real estate a companiei. Este a doua vânzare de active în tot atâtea săptămâni, ţinând cont că gigantul chinez se chinuie să obţină cash într-o perioadă marcată de o gravă lipsă de lichiditate, notează CNBC.

    Acţiunile Evergrande şi Evergrande Property Services s-au oprit din tranzacţionare luni dimineaţa. Într-un document trimis bursei din Hong Kong, Evergrande spune că a solicitat întreruperea proceselor de trading înainte de a face un anunţ cu privire la o „tranzacţie majoră”.

    Evergrande Property Services a declarat că anunţul constituie „o potenţială ofertă generală pentru acţiunile companiei”.

    De asemenea, dezvoltatorul chinez Hopson a suspendat tranzacţionarea acţiunilor, citând un anunţ iminent privind o „tranzacţie majoră” de achiziţionare a acţiunilor unei societăţi listate la Hong Kong, fără să ofere un nume în acest sens. Grupul media Global Times, deţinut de statul chinez, menţionează că Evergrande va vinde 51% din divizia de servicii imobiliare către Hopson pentru mai mult de 5 miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, Evergrande a spus că intenţionează să vândă o participaţie de 1,5 miliarde de dolari la Shengjing Bank către o firmă de asset management a guvernului de la Beijing.

    Datoriile de peste 300 de miliarde de dolari ale Evergrande au stârnit un val de temeri în rândurile investitorilor globali, care au avertizat că firma se poate îndrepta către un default în viitorul apropiat. Gigantul imobiliar nu a reuşit să plătească două dobânzi pentru obligaţiuni offshore, alimentând astfel fricile investitorilor de peste hotare. Până acum, compania a oferit puţine detalii în ceea ce priveşte respectivele plăţi.

    Divizia de maşini electrice a Evergrande, care valora la un moment dat mai mult decât gigantul Ford, anulează listarea pe bursa din Shanghai

    Mai mult, Evergrande se confruntă cu alt deadline – plata unor bonduri de 260 de milioane de dolari, emise de Jumbo Fortune Enterprises şi garantate de Evergrande, obligaţiunile ajungând astăzi la maturitate.

    Neplata obligaţiunilor ar constitui un default şi ar pune presiune pe yuanul chinezesc, spune Vishnu Varathan, head of strategy al băncii japoneze Mizuho Bank.

    Hang Seng, principalul indice al bursei din Hong Kong, a scăzut până la ora publicării ştirii cu aproape 2,5%.

     

  • Listarea UiPath pe Wall Street este ca şi cum România ar fi câştigat campionatul european de fotbal. Un succes enorm, spune Matjaz Schroll de la Templeton Equity Private

    ​România încă nu este conştientă pe deplin de succesul şi de importanţa pe care companiile de aici le au în atragerea de finanţare privată, atât la nivel regional, în Europa Centrală şi de Est, dar şi la nivel european.

    Iar anul acesta intrarea pe Wall Street a unei companii din IT, care şi-a început activitatea în urmă cu doar câţiva ani, într-un apartament din Delea Veche, este ca şi cum România ar fi câştigat campionatul european de fotbal, adică un succes enorm, spune Matjaz Schroll de la Templeton Equity Private, unul dintre cei mai mari administratori de investiţii private în pieţele emergente.

    “Anul acesta din România a plecat un eveneniment care echivalează cu câştigarea campionatului european de fotbal: listarea UiPath pe Wall Street la o capitalizare de circa 35 miliarde de dolari la momentul intrării la tranzacţionare, ceea ce a făcut din UiPath cea mai mare companie de tehnologie plecată din Europa Centrală şi de Est. Un succes enorm”, a spus Matjaz Schroll în a doua zi a Summitului Administratorilor de Fonduri Mutuale din România.

    UiPath, care acum este o companei americană, dar are în continuare operaţiuni la Bucureşti, a fost fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, plus alţi trei IT-işti. Uipath este cel mai valoros start-up din lume în RPA – Robotic Process Automation, respectiv automatizarea proceselor repetitive. La ora redactării acestei ştiri acţiunile PATH se tranzacţionează la 53 de dolari înaintea începerii tranzacţionării pe Wall Street, fiind aşadar sub preţul de listare ed 56 de dolari. La aceste preţuri compania are circa 26 mld. dolari capitalizare.

    Fondul de investiţii Earlybird Digital East a condus în 2015 o rundă de finanţare de 1,6 milioane de dolari în ceea ce era atunci o companie mică şi puţin cunoscută, dar cu perspective mari. Ceilalţi doi investitori care au participat în această rundă erau Seedcamp şi Credo Ventures.

    Ascensiunea extraordinară a pornit din 2017, de la evaluarea companiei de 120 de milioane de dolari, când au strâns 30 de milioane de dolari de la investitori.

    “UiPath este un exemplu pur dintre interacţiunea între fonduri de private equity şi fonduri publice (la bursă – n.red). Dacă ne întoarcem în 2015 vedem că UiPath era o companie mică dar prin capital privat a fost hrănită pentru ca în cinci ani să ajungă pe Wall Street. Iar acest lucru va determina şi alţi unicorni să se ridice din România. Deja sunt câţiva”.

     

  • Cine sunt adolescenţii şi tinerii de 20 de ani care scriu regulile din Wall Street-ul online. Câştigă mii de adepţi zi de zi

    La început, nimeni nu putea explica afacerile Betterment, un roboconsilier adresat investitorilor începători, care creşteau în forţă. Doar într-o singură zi au fost aproximativ 10.000 de înscrieri, scrie Bloomberg. Apoi a venit răspunsul.

    Un TikToker în vârstă de 25 de ani din Tennessee a postat videoclipuri care descriu cum să te pensionezi milionar folosind platforma. Numele său este Austin Hankwitz, iar tânărul a reuşit să creeze una dintre cele mai tari noi meserii: „influencer” cu normă întreagă. „Ne tot întrebam de unde venea această activitate sporită?” spune directorul de comunicare al Betterment, Arielle Sobel, despre creşterea bruscă a cererilor clienţilor. „Nu era sponsorizat de noi, aşa că nu aveam niciun indiciu”.

    Păi să nu apeşi pe butonul de like, domnule Wall Street? Adolescenţii şi tinerii de 20 de ani care conduc conversaţiile online – despre cum să-ţi fie mai uşor în viaţă, despre produse de înfrumuseţare, blockbusteruri de la Hollywood şi aşa mai departe – îşi deschid drum către finanţe. Influenceri precum Hankwitz pot traduce concepte precum investiţia pasivă sau colectarea impozitelor în videoclipuri digerabile de pe reţelele sociale folosind poveşti amuzante, muzică şi subtitrări colorate, făcând produsele de investiţii accesibile minţilor milenialilor şi generaţiei Z. Pentru industria financiară, parteneriatul cu aceşti influenceri poate fi un lucru logic: nu a existat niciodată un acces mai rapid şi mai direct la această parte a populaţiei, în special într-un moment în care investiţiile de retail cresc cu viteză.

    Pandemia i-a lăsat pe unii oameni cu bani şi timp de consumat, ceea ce a făcut să crească numărul de ore petrecute pe aplicaţiile financiare cu 90% în SUA, comparativ cu anul precedent, în timp ce descărcările de astfel de aplicaţii au crescut cu 20%, potrivit datelor companiei de analiză App Annie. Participarea la Bursă prin intermediul telefoanelor mobile a explodat, de asemenea, orele petrecute pe aplicaţii de tranzacţionare şi investiţii urcând cu 135%. Odată ce Betterment a văzut impulsul pe care-l putea obţine prin postările lui Hankwitz, l-a angajat rapid pentru a-şi conecta serviciile la public prin intermediul reţelelor sociale. Wealthfront, un alt roboconsilier, a intrat în parteneriat cu aproximativ 15 influenceri, inclusiv cu Haley Sacks – vedetă cunoscută pe Instagram drept doamna Dow Jones – spune Kate Wauck, ofiţerul de comunicare al firmei. „Sincer vorbind, ei sunt mai buni în a ne spune povestea decât noi”, a explicat ea.

    Până anul trecut, Hankwitz se bălăcea în finanţele de modă veche, lucrând la fuziuni şi achiziţii pentru o companie de îngrijire a sănătăţii; realizarea videoclipurilor TikTok a fost lupta lui paralelă. Acum, el este o marfă fierbinte pentru start-up-uri şi companii de finanţare dornice să ajungă la cei 495.000 de adepţi ai săi. Unii dintre ei l-au angajat, de asemenea, pentru sfaturi de marketing, l-au convins să stea la discuţii cu directorii executivi şi chiar l-au invitat să stea în Consiliul de Administraţie al companiei. Hankwitz cere de la 4.500 la 8.000 de dolari pe postare pe pagina sa de TikTok. El a mărturisit că Fundrise, o platformă de investiţii imobiliare, îl plăteşte în fiecare lună pentru a posta două videoclipuri pe TikTok şi, de asemenea, îi oferă un bonus lunar de până la 2.000 de dolari pe baza numărului de oameni pe care îi atrage pe platformă. BlockFi, o platformă de tranzacţionare a criptomonedelor, îi oferă 25 de dolari pe persoană adusă pe platformă prin codul său unic. Şi aplicaţia de tranzacţionare a acţiunilor Public.com i-a oferit o plată lunară şi acţiuni la companie pentru un contract care include înlocuirea graficelor de acţiuni de la Yahoo Finance! din videoclipurile sale cu ale lor.

     

    Hankwitz estimează că a ajutat la crearea a peste 240 de conturi pentru Fundrise, 1.653 pentru Public şi zeci de mii pentru Betterment. Codul său unic BlockFi a adus achiziţii de cripto de 268.000 de dolari într-o lună. În total, el reprezintă în prezent şase companii. Şi pentru oriunde între 4 şi 17 de dolari pe lună, superfanii se pot abona la canalul său Patreon, unde oferă analize de investiţii şi financiare mai în profunzime. Hankwitz are în prezent aproximativ 1.100 de abonaţi.

     

    „Am putut să renunţ la slujbă acum aproximativ şase luni pentru a face acest lucru cu normă întreagă”, a spus el. Hankwitz a refuzat să spună ce venituri are anual, dar a recunoscut că încasează mai mult de 500.000 de dolari. El a mai spus că şi-a construit un portofoliu evaluat la aproximativ 1,3 milioane de dolari din martie 2020, în parte cu acţiunile primite de la mărcile pe care le reprezintă.

    Reţelele sociale pot fi o afacere profitabilă pentru cei cu un număr mare de urmăritori şi cu abilitatea de a atrage clienţii către produse financiare. Creatorii pot fi plătiţi oriunde de la 100 la 1.500 de dolari pentru o reclamă simplă în poveştile lor de la Instagram şi cu 1.000 până la 10.000 de dolari pentru o singură postare pe feedul lor, potrivit cifrelor lui Brian Hanly, CEO al Bullish Studio, o agenţie de talente pentru influenceri. Pe TikTok, costul unei postări poate varia de la 2.500 la 20.000 de dolari, în funcţie de viralitatea videoclipului şi de numărul de urmăritori ai creatorului. Pentru a ajunge acolo, creatorii trebuie să-şi dezvolte o anumită personalitate – iar pe FinTok şi pe omologul său Instagram, există suficientă varietate pentru toată lumea.

    Creatorii dintr-o varietate de vârste, medii şi etnii oferă sfaturi despre cum poate fi deschis un cont de pensionare individual, cum să investeşti în imobiliare, cum au mai mult sens opţiunile de tranzacţionare dacă sunt comparate cu achiziţionarea machiajului sau cum poate fi folosită astrologia pentru a prezice preţul Bitcoin.

     

    Un alt exemplu este Sacks, alias doamna Dow Jones ‒ influencer cu 215.000 de urmăritori pe Instagram. Ea explică dobânda compusă comparând-o cu faima tinerei vedete Billie Eilish sau Bitcoin cu romantismul reaprins dintre Jennifer Lopez şi Ben Affleck. Sacks, în vârstă de 30 de ani, şi-a început cariera în comedie, lucrând pentru gazda TV David Letterman şi pentru Lorne Michaels, producătorul Saturday Night Live. Să înveţe despre bani a fost o luptă pentru Sacks, dar o modalitate de a face acest domeniu mai apropiat ei a fost să îl compare cu cultura pop şi cu bârfele despre celebrităţi. Pe această premisă, s-a lansat doamna Dow Jones în 2017, iar numărul urmăritorilor ei a explodat de atunci.

     

    „Am creat ceva ce aveam nevoie, iar alţi oameni aveau nevoie şi ei de asta. Dacă mă urmăreşti şi îţi place cultura pop, avem acelaşi limbaj”, a spus Sacks. „Dacă poţi înţelege relaţia umană dintre două vedete, atunci poţi înţelege orice concept financiar.” La patru ani de la lansarea doamnei Dow Jones, Sacks a semnat cu o agenţie de talente şi şi-a construit o echipă de oameni, inclusiv un asistent şi un manager, pentru a o ajuta să negocieze tranzacţii cu şase cifre cu brandurile doritoare. A început parteneriatul cu Wealthfront în urmă cu doi ani. „Este o vedetă pop financiară. Când ai mai auzit de aşa ceva? ” spune Wauck de la Wealthfront. „Modul în care ea compară totul cu cultura pop este genial.”

    Sacks profită, de asemenea, de cererea recentă de conţinut de finanţe personale, oferind un curs pe site-ul ei, Finance Is Cool. Într-o anumită zi, adepţii ei vor putea achiziţiona un curs de 115 dolari conceput pentru a-i învăţa cum să-şi gestioneze banii. Printre alte referinţe la cultura pop din curs, Sacks a folosit personajele din serialul TV „Friends” pentru a-şi ghida publicul prin procesul de construire a unui fond de urgenţă. În timp ce reţelele de socializare permit companiilor să ajungă la clienţi tineri mai repede ca oricând, trebuie să se asigure că nu lucrează cu vedete de pe internet, care tratează iresponsabil informaţiile. „Este atât de mult spaţiu pentru creştere”, a spus Hanly. „Nu există suficienţi creatori de conţinut financiar pentru a culege practic tonele de oportunităţi care apar şi nu există suficienţi creatori financiari de înaltă calitate, care să predice cuvântul bun”.

    Conţinutul financiar personal de pe reţelele de socializare a devenit viral pentru oferirea de sfaturi discutabile – şi chiar greşite – în timp ce schemele de îmbogăţire rapidă au încercat să atragă investitorii începători. Acest lucru a luat multe forme, inclusiv videoclipuri despre cum să devii milionar prin vânzarea de paturi pentru câini pe Amazon prin dropshipping, cum utilizarea unui card de debit te face iresponsabil din punctul de vedere financiar, cum „să câştigi mulţi bani” tranzacţionând zilnic pe piaţa valutară sau ce acţiuni să cumpăraţi şi când să le cumpăraţi. De aceea, TikTok şi-a înăsprit regulile. În mai, compania de social media a anunţat că va lua măsuri împotriva creatorilor de conţinut care postează videoclipuri sponsorizate pentru servicii şi produse financiare fără etichete clare. Companiile pot plăti în continuare influencerii financiari pentru postări, dar noile restricţii sunt menite să asigure transparenţa creatorilor atunci când dezvăluie legături comerciale. De atunci, Betterment a spus că a mutat tot conţinutul de la influencerii săi de pe TikTok pe Instagram şi Instagram Reels. De asemenea, Hankwitz nu a mai încheiat un acord cu Betterment pentru videoclipuri pe TikTok. Wealthfront a spus că optimizează alte canale, cum ar fi YouTube şi Instagram şi, în schimb, se bazează în principal mai degrabă pe platforma de publicitate plătită a TikTok decât pe postările prin intermediul influencerilor.

     

    Pe măsură ce conţinutul fraudulos şi dezinformarea înfloresc necontrolate, corporaţiile financiare care caută creatori de calitate folosesc procese de verificare puternice. Echipele juridice de conformare ale Betterment efectuează recenzii detaliate ale scripturilor partenerilor lor de social media. Influencerii vor filma apoi videoclipul şi îl vor trimite înapoi la departamentul de conformitate pentru o a doua verificare. Wealthfront a spus că face verificări de fond ample asupra influencerilor care sunt selectaţi să se asocieze cu ei înainte de a semna orice contracte. De asemenea, include stipulări în contract care permit Wealthfront să anuleze acordul dacă anumiţi termeni sunt încălcaţi de creatori. În SUA, principala lege care guvernează factorii de influenţă financiară este Investment Advisers Act din 1940, care specifică ceea ce se califică drept consultanţă în materie de investiţii şi cine trebuie să se înregistreze la autorităţile de reglementare de stat şi federale pentru a putea furniza astfel de servicii. Dar există o excepţie care reduce riscul pentru influenceri, potrivit lui Joshua Escalante Troesh, consilier financiar şi fondator al Purposeful Strategic Partners: persoanele neînregistrate pot oferi sfaturi financiare dacă fac acest lucru printr-o „publicaţie de circulaţie regulată şi generală”. „Această scutire legală este locul în care o mulţime de oameni îşi atârnă pălăria. Până când apare un proces în instanţă, este greu de dat cu părerea într-un sens sau altul”, a spus el. „În cele din urmă, va fi Comisia pentru Valori Mobiliare sau un stat care va urmări un factor de influenţă pentru prejudiciul cetăţenilor într-o cauză judiciară, astfel stabilindu-se dacă se califică sau nu pentru o exceptare”.

    Totuşi, oricine este afectat de consilierea financiară online ar putea deschide proces în instanţa civilă, a spus Escalante Troesh. Prevalenţa dezinformării personale pe TikTok şi cererea de consiliere financiară solidă sunt ceea ce Vivian Tu, 27 de ani, fost trader de acţiuni la JP Morgan, crede că a făcut ca YourRichBFF, contul ei, să explodeze imediat ce l-a lansat. Ea şi-a publicat primul videoclip pe 1 ianuarie, spunându-le TikTokerilor că dacă sunt în căutarea unui cont unde să găsească sfaturi oneste de alfabetizare financiară, tocmai au dat peste el. Peste noapte, videoclipul ei a obţinut un milion de vizionări şi într-o săptămână ea a adunat 170.000 de adepţi. Nu a trecut mult timp până când instituţiile financiare au mirosit ceva. Wealthfront, Credit Karma, FinTron Invest, Insurify şi Tastyworks se numără printre cei aproximativ zece sponsori ai săi de acum. Are peste jumătate de milion de urmăritori pe TikTok şi este plătită între 3.000 şi 4.000 de dolari pe postare. Pentru cineva cu un loc de muncă cu normă întreagă, este un angajament uriaş, a spus ea. În afara slujbei actuale cu normă întreagă, petrece între 10 şi 15 ore pe săptămână gestionându-şi contul.

    „A fost foarte în afara obişnuitului. Unii oameni fac videoclipuri de luni de zile şi nu au acest tip de influenţă”, a spus Tu. „Era pe vremea când oamenii primeau cecuri de stimulare, oamenii se gândeau la bani mai mult decât de obicei şi cred că şi oamenii se simţeau sătui să tot vadă multe dezinformări”. Totuşi, pe biografia sa de pe TikTok, ea avertizează că videoclipurile ei „NU SUNT SFATURI FINANCIARE”. „Nimic din ceea ce spun nu trebuie luat ca adevăr absolut”, a spus Tu. „Finanţele personale nu sunt niciodată aceleaşi pentru toţi.”