BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Tranzacţie de 1,7 mld. dolari eşuată – Amazon a reziliat achiziţia iRobot. Producătorul aspiratoarelor smart Roomba anunţă că va concedia 31% din personal

    Gigantul american Amazon a anunţat luni că nu va merge mai departe cu achiziţia planificată a producătorului de aspiratoare iRobot , cele două companii precizând într-un comunicat că nu există “nicio cale de aprobare a tranzacţiei de către autorităţile de reglementare”. Amazon şi iRobot au convenit de comun acord să anuleze achiziţia planificată. iRobot, care produce seria de aspiratoare inteligente Roomba, a declarat că va concedia aproximativ 350 de angajaţi şi că fondatorul şi directorul său general vor demisiona.

    Afacerea Amazon-iRobot a fost evaluată iniţial la 1,7 miliarde de dolari, dar o serie de investigaţii ale autorităţilor de reglementare au dus la scăderea preţului de achiziţie înainte de a distruge în cele din urmă cu totul afacerea.
    Acţiunile iRobot au scăzut cu 10% după apariţia acestei ştiri.

    Soarta tranzacţiei a fost cufundată în incertitudine după ce The Wall Street Journal a relatat că Uniunea Europeană nu va aproba tranzacţia.

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, a lansat o investigaţie în luna iulie, afirmând că acordul propus ar putea duce la împiedicarea rivalilor iRobot de a concura pe piaţa online a Amazon. Comisia a argumentat că Amazon ar putea retrage de pe site-ul său sau ar putea reduce importanţa produselor rivale în rezultatele căutărilor.

  • Tranzacţia prin care italienii de la Intesa Sanpaolo cumpără First Bank România de la fondul american de investiţii J.C. Flowers analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei anunţă că analizează tranzacţia prin care Intesa Sanpaolo intenţionează să preia First Bank First Bank România de la fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    “Conform prevederilor Legii concurenţei, această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii instituţiei.

    În octombrie 2023, fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere 99,98% din acţiunile First Bank România de la J.C. Flowers & Co.

    Tranzacţia, care a fost estimată între 120 şi 150 mil. euro, conform surselor din piaţa bancară, ar aduce Intesa în top 10 pe piaţa bancară românească, cu o cotă de piaţă combinată de peste 2%.

    Fondul de investiţii american J.C. Flowers a scos încă din 2022 la vânzare First Bank, în decembrie fiind la un pas să bată palma cu UniCredit, dar tranzacţia a căzut pe ultima sută de metri.  Ulterior, în primăvara anului 2023 procesul de vânzare s-a reluat, intenţia fondului american fiind de a vinde banca din România, care are o cotă de piaţă de 1,1% şi active de 7,73 mld. lei (1,6 mld. euro), ocupând în 2022 locul 15 pe piaţă.

    În ultimii ani, J.C. Flowers a cumpărat două bănci prezente în România, respectiv Piraeus Bank (la final de 2017), şi apoi Leumi Bank (în 2019), formând ceea ce este First Bank în prezent.

    Intesa Sanpaolo este cel mai important grup bancar din Italia, un furnizor de servicii financiare pentru familii, întreprinderi şi economia reală, cu o puternică prezenţă internaţională. În România, Intesa Sanpaolo Bank activează din 1996 ca bancă universală, sprijinind antreprenorii locali şi străini care doresc să îşi dezvolte afacerile.

     

  • Cine se află în spatele grupului Renovatio, cel care a semnat cea mai mare tranzacţie de început de an cu OMV Petrom? Printre acţionari sunt oameni de afaceri discreţi

    Renovatio activează pe aproape toate segmentele din domeniul energiei, de la faza de dezvoltare şi proiectare a investiţiilor în producţie până la zona de furnizare, eficienţă energetică sau stocare, fiind de asemenea cel mai puternic jucător pe zona de mobilitate electrică. Renovatio nu acţionează ca un grup consolidat, acest „brand“ fiind regăsit în mai multe domenii de activitate, toate legate de sectorul ener­getic. Azi, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România şi cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat că va achizitiona de la RNV Infrastructure, una dintre firmele din “ecosistemul” Renovatio, un pachet de 50% din actiunile Electrocentrale Borzesti, care detine proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic. De asemenea, OMV Petrom va achizitiona integral şi Renovatio Asset Management, proprietarul celei mai mari retele de încărcare pentru vehicule electrice din România, cu peste 400 de puncte de încarcare şi cu perspective de crestere la aproximativ 650 până în 2026.

    Printre companiile care sunt sub umbrela Renovatio se numără Renovatio Mobility, Renovatio Asset Management, RNV Infra­struc­ture, Electrocentrale Borzeşti sau Renovatio Trading. Toate firmele au însă câţiva acţionari comuni.

    Florin Aurel Arion deţine 12,5% din RNV Infrastructure. Potrivit informaţiilor diponibile, activităţile sale din zona energetică au început în anii 2003, atunci când echipa condusă de Florin Aurel Arion ar fi instalat prima turbină eoliană din România. “La acel moment, am lansat o campanie de măsurare a intensităţii vântului majoră în Dobrogea şi în alte regiuni din România şi am început să dezvoltăm proiecte de energie regenerabilă. Până în 2008 aveam suficiente proiecte dezvoltate, astfel încât am putut ajunge la un parteneriat cu EDP Renewables, cel mai mare producător de energie eoliană din Europa şi am început să ne extindem şi pe alte pieţe. Am implementat proiecte în Bulgaria, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia şi Moldova şi din 2009 avem o filială în Columbia, unde am reuşit să semnăm două tranzacţii, fiecare de 500 MW”, spunea într-un interviu din 2019 Aurel Arion. Declaraţiile au fost publicate pe site-ul Investments Reports. Arion nu este însă implicat numai în domeniul energetic, una dintre firmele controlate de el, RNV Sport fiind acţionar în cadrul Red&White 2022 Management, care administrează clubul Dinamo. Pe site-ul DoarDinamo.ro apare şi informaţia potrivit căreia Arion Aurel Florin ar fi apropiat cu Dragoş Constantinescu, fiul fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu.

    Mai departe, în spatele RNV Infrastructure se mai află şi Marius Eduard Ciucu, cel care a administrat afacerile Green Energy. Această companie a făcut parte din clubul original al băieţilor deştepţi din energie, grupare care la începutul anilor 2000, sub protecţia PSD, a cumpărat energie de la producătorii români de stat, sub costuri, pentru a o vinde ulterior la profituri importante.

    Printre acţionarii RNV Infrastructure se numără şi Ioan Alexandru Teodorescu. Potrivit mai multor articole din presă, acesta ar fi fost un apropiat al lui Lucian Bădescu, fost acţionar şi el la Green Energy.

    Pe lista acţionarilor RNV Infrastructure se numără şi Doru Voicu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada mandatului lui Adriean Videanu. Doru Voicu a fost şi director de dezvoltare al CEZ România, fiind unul dintre cei mai buni specialişti din sectorul energetic local.

    Peste 50% din acţiunile RNV Infrastructure sunt deţinute de ONON Holding (Germania), companie despre care există puţine informaţii publice.

  • Un gigant chinez semnează cea mai mare tranzacţie cu panouri solare anunţată până acum în România. Cumpărătorii sunt israelienii de la Nofar

    Grupul chinez LONGi, unul dintre cei mai mari producători de panouri solare din lume, a semnat un acord de vânzare de tehnologie cu o capacitate de 576 MW cu grupul israelian Nofar Energy care are în dezvoltare mai multe proiecte pe plan local.

    “Acest acord este un moment cheie pentru prezenţa companiei în România şi marchează un moment de referinţă pentru piaţa de energie solară, fiind considerată cea mai mare tranzacţie de acest tip semnată până în acest moment în România”, spun reprezentanţii LONGi.

    Construcţiile pentru proiectul care va fi dotat cu echipamentele LONGi vor începe anul acesta şi va deveni operaţional în 2025.

    “Acesta parteneriat strategic cu Nofar Energy România marchează un pas important în promovarea soluţiilor energetice sustenabile în România”, a precizat la rândul său Mirel Jarnea, director de vânzări pentru România în cadrul LONGi.

    La finalul anului trecut, compania israeliană Nofar Energy a cumpărat cel mai mare parc fotovoltaic din România, dezvoltat de Portland Trust, cu o suprafată de 290 de hectare, la Corbii Mari, în judeţul Dâmboviţa. Aceasta este a doua tranzactie între cele două companii, după cea din 2021, privind un alt parc fotovoltaic, aflat în Răteşti, judeţul Argeş. Proiectul de la Corbii Mari are o putere instalată de 255 de MW, o scalare semnificativă faţă de parcul de la Răteşti, primul din proiectele regenerabile ale Portland Trust, care are o putere de 153 MW şi o suprafaţă de 165 hectare.

     

  • Tranzacţie majoră pe final de an. Gigantul retailer polonez Żabka intră pe piaţa din România prin preluarea pachetului majoritar în cadrul distribuitorului DRIM Daniel Distributie FMCG

    Retailerul polonez Zabka, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul alimentar din Polonia, intră pe piaţa din România prin achiziţia pachetului majoritar de acţiuni în cadrul companiei de distribuţie DRIM Daniel Distributie FMCG. Tranzacţia va fi finalizată după îndeplinirea tuturor cerinţelor de reglementare.

    „Construim un parteneriat cu o firmă care se bucură de o uriaşă încredere, atât din partea partenerilor de afaceri, cât şi din partea clienţilor de pe piaţa românească, şi care se dezvoltă respectând standardele cu care suntem obişnuiţi în Żabka. Valorile comune, respectul şi încrederea reciprocă reprezintă o bază solidă pentru parteneriatul nostru strategic şi pentru proiectele ambiţioase pe care le avem planificate. Am dedicat ultimul sfert de secol unei creşteri dinamice în Polonia, iar astăzi ne lansăm într-o nouă etapă, care implică lansarea operaţiunilor pe o nouă piaţă europeană”, a spus Tomasz Suchański, CEO al Grupului Żabka, ce are 10.000 de magazine dar şi livrări la domiciliu.

    Compania are 3 milioane de clienţi zilnic.

    După obţinerea aprobărilor pentru tranzacţie, prioritatea Grupului va fi continuarea dezvoltării accelerate în România.

    Dezvoltarea din ultimii ani, perspectivele de creştere ale pieţei româneşti şi profilul consumatorului român, similar cu cel polonez, au contribuit în luarea deciziei de extindere a grupului in Romania.

    „Eu şi familia mea suntem foarte entuziasmaţi de parteneriatul cu Grupul Żabką şi credem că este pasul care va împinge organizaţia noastră la un nivel superior. Fundamentul pe care se bazează acest parteneriat este solid, deoarece împărtăşim valori asemănătoare, suntem aliniaţi în privinţa oportunităţilor de pe piaţa românească şi avem entuziasmul necesar pentru a fructifica aceste oportunităţi. Ceea ce a cântărit foarte mult în decizia noastră de a intra în parteneriat cu Żabka sunt posibilităţile imense disponibile pentru clienţii, angajaţii şi furnizorii noştri”, a afirmat Radu Trandafir, Manager Strategie DRIM Daniel Distributie FMCG, un business antreprenorial cu afaceri de peste 100 mil. euro anul trecut.

  • Se prefigurează o nouă tranzacţie gigant în piaţa de tehnologie: Compania de analiză a datelor Alteryx ar putea fi preluată pentru 5 mld. dolari

    Un consorţiu de capital privat condus de Insight Partners şi Clearlake Capital Group se află în discuţii avansate pentru a prelua compania de software de analiză a datelor Alteryx pentru aproximativ 5 miliarde de dolari, inclusiv datoriile, potrivit Reuters. 

    Tranzacţia ar veni în condiţiile în care concurenţa acerbă din partea marilor rivali, precum Microsoft şi Oracle, precum şi eşecurile în câştigarea de noi afaceri, au suprimat evaluarea Alteryx şi au făcut din aceasta o ţintă de achiziţie.

    Insight şi Clearlake sunt în discuţii pentru a plăti peste 50 de dolari pe acţiune în numerar pentru Alteryx, au declarat sursele, avertizând că negocierile nu au fost finalizate. O astfel de tranzacţie ar reprezenta o primă de peste 65% faţă de preţul acţiunilor Alteryx pe 5 septembrie, ultima zi de tranzacţionare înainte ca Reuters să anunţe că Alteryx analizează o vânzare.

    Symphony Technology Group, o altă firmă de private equity, a fost, de asemenea, în cursă pentru Alteryx şi ar putea încerca în continuare să încheie o tranzacţie. 

  • O nouă tranzacţie pe piaţa imobiliară: Grupul britanic M Core intră oficial în România în urma preluării celor 25 de parcuri de retail gestionate de Mitiska REIM, în cea mai mare tranzacţie de profil din Europa Centrală şi de Est în 2023. Valoarea investiţiei ajunge la 219 mil. euro

    Grupul M Core, format din London & Cambridge Pro­perties, Evolve Estates, Sheet Anchor şi Proud­reed, care deţine 1.233 de proprietăţi în valoare de aproape 5 miliarde de lire sterline, a achiziţionat cele 25 de parcuri de retail gestionate de Mitiska REIM în România, într-o tranzacţie de aproape 219 milioane de euro.

    Acordul a fost finalizat pe 6 decembrie şi prevede ca M Core să preia un portofoliu de retail de 132.000 mp de la Mitiska REIM, grupul devenind astfel unul dintre cei mai mari proprietari de pe piaţa locală de retail.

    ZF a scris încă din luna septembrie că grupul imobiliar M Core, prin London & Cambridge Properties, ar putea cumpăra cele 25 de parcuri de retail gestionate de Mitiska REIM în România.

    M Core a fost asistat în tranzacţie de compania de consultanţă imobiliară iO Partners.

     „Pentru noi, România are o semnificaţie strategică şi prezintă oportunităţi solide de investiţii, iar această tranzacţie marchează un moment esenţial pentru grupul nostru. (…)Extinderea M Core în România reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea grupului, întărind strategia noastră orientată spre viitor şi încrederea în piaţa locală”, spune Sebastian MacDonald-Hall, M Core Chief Investment Officer (Europa) şi co-CEO M Core România.

    Alături de Sebastian MacDonald-Hall la conducerea companiei se află şi James Fife.

     „Prin intrarea pe piaţa românească, putem să ne diversificăm portofoliul şi să generăm noi oportunităţi pentru a stabili relaţii puternice de business la nivel naţional. Pe măsură ce căutăm să ne extindem şi în 2024, sustenabilitatea activelor şi integrarea comunităţilor vor rămâne punctele cheie în strategia noastră de dezvoltare”, adaugă James Fife, Chief Executive Officer al LCP în Polonia, parte a M Core şi co-CEO al M Core România

    Proprietăţile achiziţionate de M Core sunt localizate în 24 de oraşe din toată ţară, inclusiv în Arad, Iaşi sau Bucureşti. Cele 25 de centre retail oferă un mix variat de chiriaşi, incluzând branduri internaţionale de renume precum Deichmann, Pepco, KFC, Lidl şi H&M.

    Printre parcurile de retail achiziţionate se numără şi Shopping Park Pipera Plaza, care are o suprafaţă închiriabilă de 11.000 mp GLA şi 35 de unităţi, inclusiv chiriaşi ca Starbucks, JYSK sau furnizori naţionali de servicii. Din portofoliul achiziţionat face parte şi Shopping Park Medias, cu o suprafaţă închiriabilă 9.089 mp GLA şi 16 unităţi, inclusiv lanţul european de supermarketuri Kaufland.

    Oficialii companiei spun că M Core intenţionează să-şi consolideze portofoliul românesc prin investiţii constante, pentru a replica abordarea de succes implementată în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Polonia.

    „Aceasta este cea mai mare tranzacţie cu proprietati într-o singură ţară din 2023 în Europa Centrală şi de Est. Astfel, reprezintă un puternic vot de încredere pentru piaţa din România şi confirmă rolul in crestere al M Core în regiune”, adaugă Andrei Văcaru, Head of Capital Markets iO Partners.

    Concomitent, M Core s-a extins şi pe piaţa iberică prin deschiderea sediului său din Madrid, precum şi prin finalizarea unei investiţii de 30 de milioane de euro în parcul comercial Quadernillos. Acesta a fost achiziţionat de Proudreed, parte din M Core, în parteneriat cu BPN Capital Partners, marcând primul activ iberic care se alătură portofoliului de 6 miliarde de euro al grupului din Europa.

    Grupul imobiliar caută în mod activ oportunităţi de achiziţii pentru a-şi atinge obiectivul de a face investiţii în valoare de 1 miliard de euro la nivel european.

     

     

     

     


     

     

  • Un nou colos în asigurări: Cigna este în discuţii pentru a fuziona cu Humana într-o tranzacţie care ar crea un gigant american al asigurărilor de sănătate în valoare de 140 de miliarde de dolari

    Cigna este în discuţii pentru a fuziona cu Humana într-o tranzacţie care ar crea un gigant american al asigurărilor de sănătate în valoare de 140 de miliarde de dolari şi ar reprezenta un test semnificativ pentru autorităţile antitrust, scrie fT.

    Cele două companii au angajat consilieri care discută de mai bine de o lună o tranzacţie în numerar şi acţiuni. Ei speră să ajungă la un acord asupra tranzacţiei înainte de sfârşitul anului.

    O combinaţie între Cigna şi Humana ar ajuta companiile să concureze cu rivali mai mari precum UnitedHealth Group şi Elevance Health, cunoscută anterior sub numele de Anthem. De asemenea, ar marca cea mai mare tranzacţie a anului între două companii cu o valoare de întreprindere combinată de aproximativ 140 de miliarde de dolari, inclusiv datoriile, în ceea ce, de altfel, a fost un mediu de fuziuni şi achiziţii călduţ.

    Acţiunile Cigna au scăzut cu 8,1%, în timp ce cele ale Humana au scăzut cu 5,5%. The Wall Street Journal a raportat pentru prima dată discuţiile miercuri.

    O potenţială tranzacţie ar veni pe fondul unui mediu antitrust dificil, în special pentru tranzacţiile mai mari şi pentru cele din sectorul sănătăţii. Ambele companii au avut anterior tranzacţii blocate. Un judecător federal a decis în 2017 că o fuziune între Humana şi Aetna a fost anticoncurenţială, urmată de o decizie similară, câteva săptămâni mai târziu, în cazul unei asocieri între Anthem şi Cigna.

    Cigna avea în vedere vânzarea unor active existente pentru a preîntâmpina orice împotrivire legală din partea autorităţilor de reglementare din SUA, potrivit surselor FT. 

  • Tranzacţie pe piaţa de echipamente sportive şi outdoor. Pe cine au achiziţionat francezii de la Decathlon

    Decathlon anunţă achiziţia Bergfreunde, retailer online specializat în sporturi montane, alpinism şi echipamente outdoor. Contractul de cumpărare, care a fost semnat la 24 noiembrie, aşteaptă în prezent aprobarea autorităţilor de reglementare.

    Bergfreunde a fost înfiinţat în Germania în 2006 şi are o prezenţă puternică în 11 ţări europene: Germania, Austria, Elveţia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Italia, Ţările de Jos, Spania, Suedia, Regatul Unit. În plus, Bergfreunde operează o platformă europeană de comerţ electronic.

    „Prin această investiţie majoră, Decathlon intenţionează să susţină poziţia de vârf a firmei Bergfreunde pe termen lung, pe măsură ce aceasta îşi continuă dezvoltarea. De acest parteneriat vor beneficia clienţii experţi şi pasionaţi ai Bergfreunde, partenerii şi echipele sale”, spun reprezentanţii companiei.

    Potrivit lor, Bergfreunde reprezintă o oportunitate de conectare la noi clienţi din segmentul de piaţă outdoor-premium, prin intermediul unui model de afaceri complet digital, în acelaşi timp sporindu-şi prezenţa pe mai multe pieţe importante din Europa. 

    După încheierea tranzacţiei, Bergfreunde va rămâne o filială autonomă şi independentă, care va funcţiona sub marca Bergfreunde, modelul lor de afaceri actual rămânând neschimbat. Conducerea Bergfreunde îşi va păstra funcţiile actuale.

     

  • De ce vorbeşte toată Londra despre România?

    În cei aproape 35 de ani de capitalism, în România au fost anunţate mai puţin de zece mega tranzacţii, mai exact acorduri a căror valoare sare de 1 mld. euro. Iar dintre acestea, cele mai multe vizează companii din domenii considerate de siguranţă naţională, cum e cazul energiei sau al telecomunicaţiilor. Excepţiile sunt puţine şi implicit rare. Cel mai recent membru în acest „club select” al miliardarilor în euro este însă o astfel de excepţie. E vorba de acordul dintre fondul de private equity MidEuropa Partners şi grupul olandezo-belgian Ahold-Delhaize, ce a vizat retailerul autohton Profi. Care este povestea celei mai importante tranzacţii din 2023, povesteşte chiar Robert Knorr, executivul care conduce din poziţia de managing partner fondul MidEuropa, cu sediul la Londra.

     

    Tranzacţia a avut o valoare a întreprinderii (enterprise value) de 1,3 mld. euro pre-IFRS16 şi 1,8 mld. euro post-IFRS16. Dacă ar fi să convertim în dolari, ajungem la 2 mld. dolari. Nu sunt tranzacţii de asemenea dimensiune în Europa în prezent, toată lumea vorbeşte despre dealul acesta la Londra”, povesteşte Robert Knorr în singurul interviu acordat presei locale. Enterprise value se referă la valoarea totală a companiei, fiind incluse aici şi datoriile (pe termen scurt şi lung). „Din totalul sumei, datoriile reprezintă o mică parte”, spune executivul MidEuropa fără a oferi cifre.

    Totuşi, la Ministerul de Finanţe firma Profi Rom Food, care operează businessul, a raportat datorii totale de 4,2 mld. lei (850 mil. euro) la final de 2022. Nu există date privind creditorii (dacă MidEuropa se numără printre ei) sau privind evoluţia în acest an când a fost semnat deal-ul. La finalul lunii octombrie, fondul de private equity MidEuropa a anunţat că a vândut grupului Ahold Delhaize, proprietarul reţelei de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image în România, reţeaua locală Profi. Ca valoare, este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important deal din 2023 din România. „Atât eu, cât şi MidEuropa suntem foarte mulţumiţi de această tranzacţie. E un deal important pentru noi, un acord de mari dimensiuni. Este totodată o tranzacţie majoră pentru România, un deal etalon pentru piaţa locală. Vorbim de o tranzacţie care a pus România pe harta investiţiilor şi investitorilor din Europa”, explică Robert Knorr.

     

    „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii 2-3 ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Ne întâlnim cu potenţiali vânzători în mod constant, dedicăm timp analizei companiilor-ţintă locale. Dacă sunt investitori care au un proiect bun, noi suntem deschişi să discutăm.”

    Robert Knorr, managing partner MidEuropa

    MidEuropa a intrat în acţionariatul Profi la final de 2016, când a plătit peste 530 mil. euro pentru retailerul care avea atunci circa 500 de supermarketuri şi magazine de proximitate modernă. Vânzătorul a fost un alt fond, Enterprise Investors. La momentul acela, a fost cea mai mare sumă plătită de un investitor financiar pentru o companie din România. În ultimii şapte ani (din 2016 până în 2022), businessul Profi s-a triplat, la fel şi reţeaua de magazine, ajungând la 1.650 de unităţi şi 11,66 mld. lei. „Am testat iniţial interesul pentru Profi în primăvara lui 2023 şi am remarcat că există interes substanţial.” Atunci, fondul a angajat banca de investiţii Citi. „Nu am desfăşurat un proces clasic, un proces oficial, ci am făcut ceva customizat.” Robert Knorr spune că fondul a vrut să ştie interesul potenţialilor cumpărători, dar a vrut şi să vadă la ce se poate aştepta. „În felul acesta, am putut înţelege pe de-o parte cine e cu adevărat interesat, şi pe de alta ce planuri are fiecare investitor în parte, lucru foarte important pentru noi. Apoi, am putut evalua ce potenţial cumpărător poate ajunge cu noi până la finalul procesului. Iar ulterior, am ales cea mai bună opţiune.”

    Profi este unul dintre cei mai mari retaileri de pe plan local din perspectiva cifrei de afaceri (locul al patrulea în clasament după Lidl, Kaufland şi Carrefour, anul trecut) şi lider din perspectiva reţelei (peste 1.650 de magazine). Spre comparaţie, Mega Image, reţeaua deţinută de Ahold Delhaize, e al şaselea retailer ca vânzări (8,7 mld. lei) şi locul secund ca reţea (aproape 1.000 de unităţi). „Când alegi un cumpărător şi mai ales când ai opţiunea de a alege – noi am fost în această situaţie privilegiată – ţii cont de cel puţin trei aspecte – preţul, modul în care se poate desfăşura procesul (ce investitor poate rămâne până la capăt) şi planul de viitor (ce se va întâmpla cu compania după finalizarea tranzacţiei). Noi suntem foarte apropiaţi de oamenii din managementul Profi. Ei cunosc piaţa foarte bine, şi au fost de acord cu decizia noastră. Am ţinut cont şi de impactul pe care acest deal îl va avea asupra furnizorilor şi angajaţilor”, spune executivul despre decizia de a merge în final cu grupul Ahold Delhaize. Acesta din urmă e un gigant cu 19 branduri în portofoliu, circa 7.650 de magazine în mai multe ţări şi afaceri de 31,8 mld. lei anul trecut. „MidEuropa e un fond a cărui activitate se desfăşoară în Europa Centrală şi de Est, iar România e o piaţă importantă. Vrem să mai facem tranzacţii aici, nu avem planuri pe termen scurt pentru această ţară, aşa că suntem interesaţi de consecinţele acţiunilor noastre”, adaugă el.

    Asocierea dintre Penny şi Mega Image ar duce la o reţea de 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Asta ar putea însemna un nou lider în comerţul local.

    Interesul pentru Profi a fost mai mare din partea investitorilor strategici, dar au existat şi câteva fonduri de investiţii care au mers alături de MidEuropa în proces o bună bucată de vreme, potrivit lui Robert Knorr. Un fond cumpără un business pentru a-l vinde din nou în câţiva ani în câştig. Iar pentru asta ar trebui să multiplice din nou valoarea. Şi găsească şi un cumpărător ulterior. Un investitor strategic însă, vede valoarea adăugată pentru propriul business şi face o achiziţie cu gândul de a o ţine pe termen lung în portofoliu. „În final însă, interesul a fost clar mai mare din partea investitorilor strategici, semn pentru noi că am creat un jucător strategic pentru piaţă. Am avut printre potenţialii cumpărători companii deja prezente în România, dar şi unele pentru care această preluare ar fi reprezentat poarta de intrare în România. Au fost mai mulţi investitori strategici interesaţi (mai mult de trei).”

    Executivul care conduce operaţiunile MidEuropa nu oferă alte cifre sau alte nume, deşi sursele din piaţă spun că în cursă au fost jucători precum Carrefour, dar şi alţii noi, inclusiv din Europa de Nord (Salling Group), o noutate pentru România. „În timpul celor şapte ani pe care i-am petrecut în acţionariatul Profi, am dezvoltat un jucător important, iar interesul remarcat din partea investitorilor reprezintă dovada clară a dezvoltării economiei româneşti în această perioadă. Şi arată că investitorii – şi vorbim de investitori majori – se uită către România.” În mod normal, un fond stă 3-5 ani într-o companie înainte să vândă, însă ultima perioadă a fost marcată de pandemie, de război la graniţă, de inflaţie record şi de dobânzi în creştere, astfel că MidEuropa Partners nu a făcut exit până aproape să marcheze şapte ani de când a cumpărat Profi. Totuşi, discuţii şi tatonări au mai fost. Se întâmplă uneori ca, din motive ce ţin de evoluţia economiei, a unei anume industrii sau companii, vânzarea să fie amânată până la un moment ulterior considerat mai bun. În unele situaţii – mai rare, e adevărat – fondurile vând în pierdere. Nu este cazul acum, potrivit lui Robert Knorr. „Private Equity este despre investiţii şi exituri. Nu avem un deadline strict, dar după 3 până la 7-8 ani, ne gândim la o vânzare. Se poate întâmpla uneori ca momentul exitului să se suprapună cu o perioadă dificilă. După cinci ani la Profi eram în mijlocul pandemiei. La jumătatea lui 2022 eram într-o piaţă afectată de războiul din Ucraina. Aşa că, în mod natural, ne-am pus problema dacă 2023 e anul potrivit pentru un exit. De aceea atât noi, cât şi bancherii de la Citi ne-am întâlnit cu potenţiali cumpărători pentru a vedea care e situaţia.”

    Pentru unii investitori, regiunea Europei Centrale şi de Est a dispărut de pe hartă ca urmare a războiului din Ucraina, adaugă el. „Totuşi, în ceea ce ne priveşte şi în ceea ce priveşte tranzacţia aceasta, feedbackul a fost pozitiv. Am remarcat că există interes pentru România, există interes pentru deal-uri de peste 1 mld. euro şi există interes pentru Profi. Ne-am simţit încurajaţi să mergem mai departe.” Chiar şi aşa, fondul a fost prudent în abordare, nu a promovat procesul de vânzare. Momentul actual este unul dificil pentru piaţa de M&A în contextul în care banii sunt mai puţini şi mai scumpi ca în anii trecuţi, iar cumpărătorii sunt mai rezervaţi în a plăti sume mari, ba chiar negociază la sânge. Astfel, discuţiile nu neapărat finalizează cu un acord.„Mediul investiţional actual e unul dificil, dar faptul că am reuşit să vindem în aceste vremuri şi faptul că am semnat un deal de asemenea amploare e un semnal cu atât mai bun.” Fiind vorba de o megatranzacţie în contextul actual, jucătorii din industrie spun că vânzarea Profi ar putea da un boost unui sector care, în mod normal, nu prea vede dealuri de o asemenea magnitudine. Excepţie fac unele domenii de siguranţă naţională precum energia sau telecomul, care au mai dat tranzacţii de aproape sau chiar peste 1 mld. euro.

    De ce a existat totuşi interes crescut pentru Profi într-un context de piaţă dificil? Jucătorii deja existenţi vor să îşi consolideze poziţia în comerţul alimentar local şi să urce – pe cât de mult se poate – la vârful pieţei. Iar jucătorii noi vor să pătrundă în forţă pe o piaţă în creştere. Tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut. Profi singur are mai bine de o treime din universul de magazine şi peste 10% din vânzări.

    În ceea ce priveşte retailerul rezultat din alipirea Mega Image şi Profi, acesta ar avea mai bine de jumătate din universul de comerţ modern şi o cincime din vânzările totale din comerţul modern. Pe segmentul de supermarket unde activează cei doi jucători însă, cota de piaţă e de peste 70%, conform calculelor Business Magazin ce estimează afacerile Auchan şi Carrefour pe acest format, aceştia fiind singurii alţi actori din segment. Tranzacţia trebuie să primească acordul Consiliului Concurenţei, care se va uita atât la cota de piaţă cumulată, cât şi la cea regională şi chiar locală a celor două reţele. În unele zone sau localităţi, cei doi retaileri se află în imediata proximitate, aşa că există şansa ca la analiză Concurenţa să ceară vânzarea unor magazine cum s-a întâmplat şi în alte cazuri. Există şi şansa unei aprobări cu condiţii referitoare la preţuri. „În ceea ce priveşte tranzacţia cu Profi, am analizat situaţia şi din perspectiva concurenţei (ce impact va avea dealul asupra pieţei – n.red.), alături de consultanţi specializaţi. E clar că e o tranzacţie care va ajuge pe masa Consiliului Concurenţei, chiar a autorităţilor europene care o vor analiza. Dar avem încredere în decizia autorităţilor de concurenţă.”

    Robert Knorr adaugă că retailul românesc e o piaţă puternic competitivă, cu un număr mare de jucători străini, în continuă creştere (ca vânzări). Piaţa creşte ca vânzări, însă numărul de jucători scade constant ca urmare a consolidării sectorului. Doar în acest an, pe lângă achiziţia Profi de către Ahold Delhaize, a mai existat un deal, preluarea Cora de către Carrefour. Iar în ultimul deceniu au mai existat şi alte mutări similare. Astfel, numărul de jucători din comerţul modern s-a înjumătăţit în aceşti ani la opt. Piaţa continuă totuşi să crească atât ca valoare, cât şi ca număr de magazine. Iar o altă tendinţă este reprezentantă de forţa tot mai mare a discounterilor, către care românii se orientează datorită preţurilor reduse. De altfel, liderul pieţei după cifra de afaceri de anul trecut e discounterul german Lidl. Iar nemţii de la Penny, discounteri şi ei, au postat cel mai rapid avans al cifrei de afaceri în 2022. „Vedem o prezenţă importantă a discounterilor aici. Profi şi Ahold activează pe segmentul supermarketurilor. Dacă e să comparăm discounterii şi supermarketurile, remarcăm că primii importă mai mult pentru că fac economii de scară, având focus pe preţ. Profi are în bună parte furnizori locali. Iar Ahold Delhaize, deşi e un jucător străin, e totuşi un lanţ de supermarketuri care mizează pe branduri, mai ales pe branduri locale, şi nu pe mărci private.”

    Faptul că cele două reţele sunt active în acelaşi segment înseamnă că vor fi mai mulţi furnizori locali la raft, spune Robert Knorr. Totuşi, el nu spune şi că alăturarea a două nume puternice din retail înseamnă şi o forţă mult mai mare în negoriere pentru noul jucător, respectiv o forţă mai mică în negociere pentru furnizori. Şi asta în condiţiile în care producătorii locali s-au plâns în multe rânduri de faptul că în negocieri, retailerii sunt deja mai puternici. Iar asocierea dintre Penny şi Mega Image ar duce la o reţea de 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Asta ar putea însemna un nou lider în comerţul local. Cum tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut, retailerul rezultat din alipirea Mega Image şi Profi va avea mai bine de jumătate din universul de comerţ modern şi o cincime din vânzări.

    De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi-n mediul rural.

    De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi în mediul rural. De ce a ales MidEuropa să meargă mai departe cu olandezo-belgienii? „De ce ne-a plăcut asocierea dintre Mega Image şi Profi? Pentru că sunt două reţele complementare. Una e prezentă mai ales în Bucureşti – Mega Image, iar cealaltă mai ales în ţară – Profi. Sunt doi jucători cu strategii diferite, cu clienţi-ţintă diferiţi. Cred că pot coexista şi se pot dezvolta mai departe.” Ahold Delhaize are mai multe branduri în portofoliu (19), astfel că e posibil să păstreze şi brandul Profi, e decizia lor însă, spune Robert Knorr. „Totuşi, nu e vorba doar despre brand, e vorba despre managementul Profi şi despre angajaţi. Cumpărătorul apreciază ce au realizat, apreciază dedicarea şi profesionalismul şi îi consideră un actor important în următorul capitol.” De altfel, în piaţă se discută deja că, dacă acordul primeşte acordul Concurenţei, există trei strategii posibile la nivel de brand – dispare Profi, dispare Mega Image sau se merge înainte cu ambele branduri. Ahold Delhaize are deja şi alte pieţe unde funcţionează cu două sau mai multe mărci. În România, cele două reţele sunt poziţionate total diferit, după cum recunoaşte şi Robert Knorr.

    Mega Image a fost, încă de la început, o reţea activă în zonele dezvoltate, fiind poziţionată în segmentul clienţilor cu venituri medii şi peste medie, un fost CEO al reţelei afirmând anterior că retailerul nu intră în lupta pentru cel mai mic preţ. Între timp, compania şi-a mai schimbat poziţionarea, lansând şi campanii centrate pe preţ, dar în continuare lanţul e activ în oraşe şi în judeţe dezvoltate din punct de vedere economic. Profi, pe de altă parte, s-a poziţionat ca un retailer cu preţuri mici şi cu formate diferite – Profi Super, Profi City, Profi Go şi Profi Loco -, unul chiar adaptat mediului rural, e vorba de Loco. Compania a acoperit chiar şi sate şi comune din România când niciun alt retailer modern nu a făcut-o. Astfel, reţeaua de 1.650 de magazine a ajuns la 1,3 milioane pe clienţi pe zi. Această tranzacţie reprezintă a patra operaţiune de exit întreprinsă de MidEuropa în 2023, după exit-urile parţiale din compania de software Symfonia şi din platforma de e-commerce Allegro, precum şi vânzarea completă a furnizorului de servicii medicale Kent. Este totodată al doilea exit de peste 1 mld. euro din retailul alimentar, după Zabka în Polonia (vândut anterior către un alt investitor financiar). După această tranzacţie, fondul mai deţine în România reţeaua de sănătate privată Regina Maria (preluată în 2015) şi compania de curierat Cargus (2018).

    „Regina Maria creşte frumos, oferă servicii esenţiale populaţiei din România. Am decis să mai ţinem compania în portofoliu o vreme pentru că există potenţial de dezvoltare. Nu am avea probleme însă în a găsi cumpărător dacă am vrea să facem exit. Tranzacţia cu Profi va deschide uşi. E cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în regiune. Nu există nimic de valoarea aceasta nici în Polonia”, explică Robert Knorr. El nu vorbeşte însă despre un nou exit, ci de achiziţii viitoare. „Analizăm constant piaţa locală, România e foarte importantă pentru noi. Avem birou în Bucureşti, avem specialişti în anumite domenii care zboară la Bucureşti din Varşovia sau Londra.”  MidEuropa este un fond care se axează pe patru domenii – retail, servicii, sănătate şi tehnologie. „În prezent, nu vedem oportunităţi noi pe piaţa de retail alimentar, dar retailul e un domeniu vast. Avem retail non-food, retail specializat, retail tech (e-commerce). Ne uităm după noi oportunităţi de achiziţii.”

    „De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi în mediul rural”.

    Robert Knorr, managing partner MidEuropa

    Mai mult, fondul se uită la companii de anumite dimensiuni – peste 100 mil. euro (enterprise value). Pentru jucătorii din tech putem vorbi de un tichet de 50-60 mil. euro. „Astfel, pentru a putea semna o tranzacţie, trebuie ca o companie să îndeplinească o serie de criterii. Şi chiar dacă bifează aceste criterii, se poate întâmpla să nu ne înţelegem cu cumpărătorul pe preţ. Ni s-a întâmplat asta în România în 2021.” La cumpărare, MidEuropa negociază atât cu fonduri de investiţii, cât şi cu antreprenori. Uneori – nu în România până acum, dar în alte ţări – a cumpărat companii antreprenoriale, dar nu le-a cumpărat integral. „Ne place să ţinem alături de noi fondatorii, aceştia pot păstra 20-30% şi merg cu noi mai departe în următoarea etapă de dezvoltare.” Robert Knorr recunoaşte că principala piaţă de interes e Polonia, iar asta datorită dimensiunii economiei şi a populaţiei. A doua cea mai importantă e însă România, o ţară de aproape 20 mil. oameni. „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii 2-3 ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Ne întâlnim cu potenţiali vânzători în mod constant, dedicăm timp analizei companiilor-ţintă locale. Dacă sunt investitori care au un proiect bun, noi suntem deschişi să discutăm.”În ultimii doi ani nu a fost o piaţă a vânzătorilor dat fiind că banii sunt mai scumpi şi deci mai greu accesibili. Însă acei vânzători care nu au fost constrânşi să facă exit, au decis să amâne procesul, adaugă executivul MidEuropa.

    „Mă aştept ca din 2024 să existe mai multă activitate pe piaţa de M&A, dar vor fi alte aşteptări legate de preţ.” Mediul investiţional e plin de provocări din cauza unor factori externi precum ratele dobânzii mai mari, războiul din Ucraina şi, mai recent, conflictul dintre Israel şi Palestina. În ceea ce priveşte MidEuropa, Robert Knorr spune că are fonduri momentan, finanţarea unor noi achiziţii nu reprezintă o problemă. Piaţa e dificilă când vine vorba de acest proces întrucât au fost făcute mai puţine exituri în ultimul timp în piaţă, iar investorii au mai puţine lichidităţi. „Investitorii noştri (investitori instituţionali) ne susţin. Noi avem fonduri şi momentan nu suntem în proces de a strânge noi fonduri”, conchide el.