Tag: tragedie

  • Cronică de film: “Promisiunea”, o poveste despre familie, tragedie şi speranţă din Primul Război Mondial

    Russell Crowe îşi face debutul ca regizor cu „Promisiunea“, o dramă despre un bărbat din Australia care pleacă să îşi caute cei trei fii daţi dispăruţi în timpul bătăliei de la Gallipoli.

    Lansarea filmului coincide cu împlinirea a 100 de ani de la bătălia Gallipoli, unde aproape 9.000 de australieni şi-au pierdut viaţa, iar ”Promisiunea„ vine ca un remember al faptului că lupta a fost o dramă pentru ambele tabere şi pune partea turcă într-o lumină oarecum favorabilă. ”Promisiunea„ nu seamănă cu genul de filme lansate în ziua de azi la Hollywood: este lent şi se concentrează pe călătoria personajului principal, fără a face prea mare uz de efecte speciale. Publicul ştie în fiecare moment încotro se îndreaptă acţiunea, dar acest lucru este uşor de acceptat fiind vorba de un film cu tentă istorică.

    Stilul lui Crowe este unul interesant, dar oarecum neşlefuit. Scenele normale se suprapun cu amintiri din timpul războiului, efect care devine, pe alocuri, obositor. Personajele nu sunt suficient de bine definite, iar prima parte a filmului, care ar trebui să creeze o legătură emoţională între personajul lui Crowe şi spectator, este uşor grăbită.
    Russell Crowe se alătură unui şir lung de actori deveniţi regizori, precum Ben Affleck, care a fost recom-pensat cu premiul Oscar pentru ”Argo„. Un alt nume important care a reuşit să se impună atât în faţa cât şi în spatele camerei de filmat este Clint Eastwood, recompensat cu cea mai importantă distincţie din industrie pentru ”Unforgiven„ şi ”Million Dollar Baby„. Există, desigur, şi actori care au eşuat în încercarea de a regiza; exemple recente sunt Angelina Jolie sau Drew Barrymore.

    ”Promisiunea„ este un film independent, iar acest lucru se reflectă în numeroase aspecte. Bugetul redus al filmului a afectat în bună măsură scenele de luptă din timpul bătăliei. În al doilea rând, deşi au reuşit interpre-tări surprinzător de bune, actorii din plan secund sunt cvasinecunoscuţi, acesta fiind probabil unul din mo-tivele pentru care filmul nu a avut un impact semnificativ la box-office. Până la jumătatea lunii aprilie, filmul a avut încasări globale de doar 11 milioane de dolari.

    Titlul original al filmului, ”The Water Diviner„, face trimitere la dispozitivul folosit de Crowe pentru a localiza zonele cu apă din uriaşul deşert australian. Este o metaforă, dacă vreţi, a modului cum personajul principal foloseşte metode neortodoxe pentru a-şi găsi copiii.

    Olga Kurylenko se potriveşte personajului Ayshe, o mamă singură care judecă un om în funcţie de senti-mentele acestuia faţă de familie. Relaţia de pe ecran dintre Crowe şi Kurylenko este una credibilă, cu excep-ţia câtorva clişee hollywoodiene. Steve Bastoni, în rolul cumnatului oportunist, este o altă surpriză plăcută.

    Câteva momente ies în evidenţă de-a lungul filmului, cum ar fi scena în care Connor îi învaţă pe soldaţii turci să joace cricket în tren. De asemenea, ideea că în Turcia totul se decide la cafea apare de mai multe ori. Interpretarea lui Crowe este una de calitate, poate cea mai bună din ultimii ani. Deşi s-a remarcat în roluri de forţă, precum ”Gladiatorul„ sau ”Noe„, Crowe exprimă cele mai bune calităţi ale sale atunci când este distribuit în filme în stilul ”A Beautiful Mind„.

    Chiar dacă nu reprezintă o reuşită cinematografică de excepţie, ”Promisiunea„ este un film binevenit în peisajul producţiilor care ajung pe marile ecrane. Foloseşte un scenariu bun şi nu are nevoie de efecte spe-ciale sau actori cunoscuţi pentru a transmite o idee.

    Fiind dedicat zecilor de mii de soldaţi căzuţi în timpul bătăliei de la Gallipoli (sau Canakkale, aşa cum este geografic corect), ”Promisiunea„ reuşeşte în bună măsură să reînvie un moment extrem de delicat din timpul primului război mondial, concentrându-se asupra unui singur personaj. 


    Notă: 7/10

  • Tragedia Spaceshiptwo: ce şanse mai are turismul spaţial privat

    AFLATĂ LA CEL DE-AL 55-LEA TEST DE ZBOR, SPACESHIPTWO A SUFERIT O DEFECŢIUNE, LA NUMAI DOUĂ MINUTE DE LA SEPARAREA DE NAVA-MAMĂ WHITEKNIGHTTWO, ÎN TIMP CE SE AFLA LA 13,5 KILOMETRI DEASUPRA DEŞERTULUI MOJAVE. Unul dintre piloţi a reuşit să se paraşuteze, suferind răni serioase, dar celălalt şi-a pierdut viaţa.

    Catastrofa a avut loc la scurt timp de la explozia unei rachete fără pilot construite de Orbital Sciences, care transporta provizii destinate Staţiei Spaţiale Internaţionale, la doar câteva secunde după lansarea de la baza Wallops, deţinută de NASA în Virginia.

    Insiderii industriei aerospaţiale compară în mod obişnuit industria spaţială comercială în curs de formare cu geneza industriei aviatice – riscuri mari, beneficii mari. Branson, fondatorul Virgin Galactic, a scris pe blogul său, după prăbuşirea SpaceShipTwo: ”Am ştiut întotdeauna că drumul spre spaţiu este extrem de dificil şi că orice sistem nou de transport poate avea şi zile proaste, la începutul istoriei sale„.

    În ultimii ani, a apărut o adevărată cursă în domeniul spaţial, cu companii private ca SpaceShipTwo şi XCOR Aerospace, care concurează să devină primele care oferă călătorii comerciale în spaţiu. Există totodată companii precum SpaceX, Orbital Sciences şi Boeing care urmăresc contracte cu NASA în valoare de miliarde de dolari.

    Evenimentele din această lună pun în discuţie capacitatea sectorului privat de a suporta responsabilitatea călătoriilor spaţiale. Care va fi impactul pe termen lung al dezastrelor asupra industriei spaţiale comerciale?

    În privinţa contractelor guvernamentale mari, parteneriatul public-privat nu reprezintă o noutate. Încă de la formarea sa, NASA a recurs la sectorul privat pentru a-şi îndeplini obiectivele, iar Boeing este principalul contractor pentru Staţia Spaţială Internaţională. Nu este o relaţie care se va schimba prea curând, chiar şi în urma accidentului Orbital Sciences. Motivul este că Statele Unite nu mai au un mijloc propriu de transport pentru a ajunge la Staţia Spaţială Internaţională. NASA depinde de sectorul privat să ajungă acolo, companiile comerciale fiind esenţiale pentru operaţiunile agenţiei spaţiale, ceea ce le protejează de impactul percepţiei publice.

    Turismul spaţial este însă diferit. Serviciul oferă o experienţă de lux. Companiile sunt la mila percepţiei publice în privinţa capacităţii de a transforma în siguranţă pasagerii care plătesc pentru călătoriile pe orbită.

    Da, Virgin Galactic s-a asociat cu NASA pentru a efectua misiuni de cercetare în spaţiu, dar dincolo de asta compania depinde de vânzarea de bilete către entuziaştii unor astfel de experienţe şi dependenţii de adrenalină, pentru acoperirea majorităţii costurilor de dezvoltare. Iar aceste costuri nu sunt mici, ridicându-se la 250.000 de dolari pentru un loc.

    Pasagerii vor să ştie că vor fi în siguranţă, iar accidentul SpaceShipTwo în mod sigur va provoca teamă în rândul celor peste 700 de persoane care s-au înscris pentru o astfel de călătorie. Deci, care este valoarea turismului spaţial şi de ce şi-ar risca oamenii viaţa pentru o astfel de călătorie?

    Preşedintele Virgin Galactic, George Whitesides, a declarat la CNN în acest an: ”Ceea ce mă inspiră cel mai mult este ideea că spaţiul te schimbă, are un impact profund asupra oamenilor care îl experimentează„.

    Whitesides face referire la efectul vizionării, experienţa de a vedea curbura Pământului din spaţiu, care schimbă felul în care oamenii percep lumea.

    Atât Whitesides, cât şi Branson au vorbit despre faptul că zborurile suborbitale nu sunt obiectivul final al Virgin Galactic. Călătoriile intercontinentale vor fi următorul pas al acestei călătorii, cu alte cuvinte pasagerii vor putea, în viitor, să călătorească în jurul lumii în circa două ore. Planurile au fost deocamdată amânate din cauza exploziei, dar Branson a scris pe blogul său că ”spaţiul este dificil, dar merită„. Întrebarea este: vor mai fi dispuşi oare oamenii că plătească 250.000 de dolari pentru a merge în spaţiu?

  • Cauza tragediei aviatice din Ucraina: Ancheta în cazul avionului malaysian arată o depresurizare cauzată de explozia unei rachete

     “Experţii comisiei responsabile cu elucidarea circumstanţelor prăbuşirii Boeingului 777 au informat că datele înregistratoarelor de bord indică faptul că prăbuşirea avionului a fost provocată de o depresurizare cauzată de schije de rachetă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lissenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TRAGEDIA AVIATICĂ din Ucraina. O mamă care a pierdut doi fii regretă că nu a luat în serios teama celui mic: “Dacă aş putea să dau timpul înapoi. Nu l-am ascultat”

     Miguel Calehr, în vârstă de zece ani, şi fratele său Shaka, 19 ani, mergeau să-şi petreacă vacanţa în Bali, cu bunica lor. Fratele lor mijlociu, Mika, 16 ani, trebuia să fie şi el în avionul prăbuşit joi, dar nu au mai fost locuri, astfel că urma să ia o altă cursă.

    În timp ce erau pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, cu câteva ore înainte de decolare, Miguel avea emoţii, povesteşte mama lui, Samira Calehr. “S-a întors spre mine şi mi-a spus: «Mama, te iubesc, mă bucur că o voi vedea pe Oma (bunica), dar îmi va fi dor de tine şi ce se întâmplă când avionul se va prăbuşi?»”, a declarat femeia.

    “I-am spus: «Haide, nu fi prostuţ. Ai mai călătorit de atâtea ori. Totul va fi bine»”, îşi aminteşte aceasta, exprimându-şi regretul că nu i-a luat temerile în serios. “Dacă aş putea să dau timpul înapoi. Nu l-am ascultat. Nu ştiu, nu am cuvinte”, adaugă ea.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Tragedia din Ucraina: Rebelii proruşi cer un ARMISTIŢIU în schimbul garantării securităţii la locul prăbuşirii avionului

     “Noi garantăm securitatea experţilor internaţionali dacă Administraţia de la Kiev acceptă încetarea focului”, a declarat Andrei Purghin, “vicepremierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”.

    “Invităm Kievul să accepte imediat un astfel de acord, cel puţin pe durata anchetei la locul prăbuşirii avionului”, a subliniat liderul separatist.

    Statele Unite au exprimat preocupare, sâmbătă, în legătură cu lipsa de securitate la locul prăbuşirii avionului malaysian, în timp ce premierul Olandei, Mark Rutte, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să asume “responsabilitatea pentru insurgenţii susţinuţi de Moscova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NATO analizează datele de zbor ale avioanelor AWACS din România şi Polonia, în tragedia din Ucraina

     Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat, vineri, “preocupată” cu privire la armamentul greu folosit de separatiştii proruşi în estul Ucrainei, după prăbuşirea avionului aparţinând Malaysia Airlines în regiunea Doneţk.

    “Suntem preocupaţi în legătură cu numărul crescând de armament greu folosit de separatişti în estul Ucrainei, precum şi în ceea ce priveşte gradul tehnologic ridicat al echipamentelor militare”, a declarat un oficial NATO.

    “Am constatat că Rusia permite în continuare trecerea mercenarilor şi a armamentului greu la graniţele cu Ucraina”, a adăugat oficialul.

    Întrebat despre circumstanţele prăbuşirii avionului Malaysia Airlines în zona de conflict din Ucraina, oficialul a refuzat să comenteze în legătură cu o situaţie care ţine de “domeniul informaţiilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE – Cazuri similare tragediei aviatice din estul Ucrainei: Avioane de pasageri care au fost doborâte de-a lungul istoriei

     Zborul SB 1812 al Siberian Airlines

        4 octombrie 2001

        78 de oameni au murit

        doborât de Ucraina


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TRAGEDIE în Turcia: Bilanţul exploziei din mina de la Soma a ajuns la 282 de morţi

     UPDATE Bilanţul catastrofei miniere din Turcia a ajuns la 282 de morţi

    Cadavre au fost scoase în noaptea de miercuri spre joi dintr-o mină, în vestul Turciei, în care a avut loc un accident marţi, numărul morţilor ajungând la 282, a anunţat joi dimineaţa ministrul turc al Energiei, relatează AFP.

    “La ora (locală) 8.00 (8.00, ora României) avem 282 de morţi”, a declarat Taner Yildiz pentru presă.

    Bilanţul anterior, comunicat de Taner Yildiz, era de 274 de morţi.

    UPDATE 23:02 Bilanţul preliminar al accidentului minier din Turcia a ajuns la 274 de morţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Letonii, încă în stare de şoc, îşi plâng morţii după catastrofa de la Riga. IMAGINI de la locul tragediei

     Lucrările de curăţare în zona supermarketului al cărui acoperiş s-a surpat, joi, în capitală la o oră la care era plin de clienţi, s-au reluat duminică pentru a permite continuarea căutărilor suspendate cu o zi înainte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tragedie în Egipt: Cel puţin 24 de morţi, într-o coliziune între un tren şi vehicule

     Trenul marfar a intrat în coliziune cu un camion şi un minibuz care transporta o familie care revenea de la o nuntă, a declarat şeful poliţiei pentru televiziunea de stat. Potrivit unor informaţii anterioare de televiziune, trenul a lovit trei vehicule, inclusiv un minibuz.

    Câteva zeci de ambulanţe au fost trimise la faţa locului pentru a transporta răniţii la mai multe spitale din capitală, a anunţat poliţia.

    Potrivit directorului Căilor Ferate egiptene Hussein Zakaria, cele două vehicule nu au respectat semnalele de avertisment şi nici barierele, încercând să traverseze calea ferată, iar trenul a venit cu viteză mare.

    “Autobuzul a accelerat pe trecerea la nivel cu calea ferată, potrivit primelor informaţii”, a declarat Zakaria pentru televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro