BusinessMagazin

Tag: tiriac

  • Ţiriac prezintă din nou colecţia impresionantă de maşini

    Începând cu data de 30 aprilie 2015, Ţiriac Collection, singura colecţie personală de maşini din România deschisă publicului, va fi din nou accesibilă pasionaţilor, de data aceasta în varianta extinsă, pe o suprafaţă de 4300 mp, dublu faţă de spaţiul iniţial. Galeria găzduieşte în prezent peste 150 de modele de maşini şi motociclete, care însumează mai mult de 30.000 de cai putere.

    De data aceasta, în centrul atenţiei va fi modelul LaFerrari, proiectul cel mai ambiţios al producătorului italian, primul model hibrid care dezvoltă 963 CP. Construit în serie limitată de 499 de unităţi, modelul a putut fi achiziţionat strict de către clienţi atent selectaţi de producător. Pentru a-şi atinge obiectivele legate de performanţele modelului LaFerrari, constructorul italian a apelat la experienţa echipei din Formula 1 în ceea ce priveşte alegerea materialelor şi a mizat pe abilităţile lui Rory Byrne, designer celebru al F1, responsabil pentru nu mai puţin de 11 titluri mondiale câştigate de echipa italiană în curse.

    Limitele de producţie ale unităţilor incluse în galeria Ţiriac Collection sunt reprezentate de modelul LaFerrari (2014) şi cvadriciclul Hurtu 3 ½ (1899), cea mai veche maşină expusă şi totodată cel mai vechi exemplar Hurtu cunoscut. 

    Fiecare unitate inclusă în galeria Ţiriac Collection este unică şi reprezintă o piatră de hotar în istoria transportului motorizat. Astfel, prezentarea Duesenberg Model J (1930), concepută ca o alternativă americană la prestigioasele mărci europene Rolls-Royce, Hispano-Suiza, Isotta-Fraschini sau Mercedes-Benz, a zguduit industria auto din Statele Unite şi a oprit chiar tranzacţiile care se realizau la momentul respectiv la New York Stock Exchange. Unitatea inclusă în galerie este unică în lume, al doilea astfel de model fiind transformat într-o berlină.  Modelul expus a aparţinut iniţial actorului Tyrone Power. Duesenberg este primul producător auto care a aranjat pedalele în ordinea în care acestea sunt distribuite şi astăzi: ambreiaj, frână şi acceleraţie.

    Un alt exemplar de excepţie găzduit de galerie este Cord 812 Custom Beverly (1937), model însoţit de un certificat A.C.D. Certified Category 1 Original, care atestă autenticitatea tuturor pieselor componente. Cord 812 este un reper în industria americană a designului auto.

    Dodge Charger R/T (1968), unitate expusă de asemenea în varianta extinsă a galeriei, este considerată a fi cea mai atrăgătoare maşină puternică a anilor 1960.
    Stutz Blackhawk (1974), un alt punct de atracţie al colecţiei, poate accelera de la 0 la 100 km/h în 8,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 210 km/h. Caroseria modelului Blackhawk a fost realizată manual în atelierele Carrozzeria Padane din Modena, în Italia, iar din 1972 la Carrozzeria Saturn din Cavallermaggiore, lângă Torino. Al doilea prototip Stutz construit la Padane a fost primul model Stutz Blackhawk vândut vreodată, şi nu oricui ci starului Elvis Presley. Maşinile Stutz erau recunoscute pentru succesul în curse şi recordurile de viteză. Producţia s-a oprit în 1935 după 35.000 de unităţi realizate.
    Numele Pierce Arrow Model B (1930) este sinonim cu luxul şi opulenţa în industria auto alături de Cadillac, Packard şi Rolls-Royce.

    Familii regale, şefi de stat şi numeroase celebrităţi au deţinut un astfel de autoturism, inclusiv împăratul Hirohito al Japoniei, Şahul Persiei sau preşedinţii Statelor Unite Woodrow Wilson, William Howard Taft, Franklin Roosevelt şi John D. Rockefeller.
    Elvis Presley era un mare fan Cadillac, iar Ţiriac Collection reuneşte câteva exemplare de excepţie ale mărcii, printre care se numără Cadillac Eldorado Biaritz (1959), Cadillac Torpedo Touring (1912) şi Cadillac Sixty Special (1957). Modelul din urmă, Sixty Special, se remarcă dintre celelalte modele Cadillac datorită profilul său complet nou şi interiorului elegant, care îl recomandă ca unul dintre cele mai dramatice autoturisme din toate timpurile.

    Designul distinct al aripilor sale, finisajele cromate pline de stil şi îmbinările luxoase îi confirmă statutul de autoturism de o frumuseţe deosebită.
    Nu în ultimul rând, o altă unitate care îşi merită locul în colecţie este Chrysler Town and Country (1949), o adevărată expresie a vremii în ceea ce priveşte statutul social. Modelul prezentat este decapotabil, vopsit în culoarea Ocean Blue, cu o tapiţerie albastru cu alb.

    Are jante cromate, anvelope cu flancul alb, ceasuri de bord şi radio în dotări, alături de un plafon retractabil din pânză acţionat electric. Chrysler Town and Country era considerată a fi maşina perfectă pentru călătoriile de vară.

    Ţiriac Collection găzduieşte de asemenea cinci motociclete – Indian Scout 741 (1943),  MV Augusta 175CST “Disco Volante” (1953), Harley Davidson FLH 80 Electra Glide (1979), Honda GL 1500C Valkyrie (1998) şi Harley Davidson WL (1941), alături de scuterul Piaggio Vespa PX200 Mad Rat By Aristide & Honore (1989).

    Galeria, situată pe Calea Bucureştilor nr. 289, vizavi de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, poate fi vizitată de vineri până duminică în intervalul orar 10:00-19:00. Excepţie face ziua de joi, 30 aprilie 2015, când galeria va fi deschisă în urma relansării oficiale, în acelaşi interval orar.
     

  • CEO de profesie. A trecut în zece ani pe la A&D Pharma, Domo şi a ajuns mâna dreaptă a lui Ion Ţiriac

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spunea recent Dragoş Dinu, numit de circa jumătate de an CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Aflat în prima generaţie prezentată de Business Magazin în catalogul ”100 de tineri manageri de top„, pe parcursul carierei sale Dragoş Dinu a deţinut, după plecarea de la A&D Pharma, unde a lucrat în perioada 1994 – 2008, ultimii şase ani în poziţia de CEO, şi funcţia de conducere a retailerului electro-IT Domo.

    Despre experienţa din prezent, la conducerea Ţiriac Holdings, cu afaceri cumulate, conform celor mai recente informaţii, de peste 500 de milioane de euro, Dinu spunea recent că ”doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Clienţii sunt aceiaşi. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul de la intenţia de prospectare la cea de cumpărare„. Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum, iar în presă vede tot mai rar cuvântul ”criză„. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. ”E ca o primăvară, când mijesc ghioceii, lucrurile încep să se mişte.„ Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. ”Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament, celelalte stau şi se uită.„

    Dincolo de asemănările dintre experienţa acumulată de Dinu (cele mai importante fiind cei 14 ani la A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. De pildă, anterior a lucrat ani de zile să crească ”un brand, iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic„. Sentimentul este diferit, povesteşte el: ”A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi ăsta a fost primul sentiment de la prima întâlnire„ cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare spune nu are nicio poveste, ”pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna în epoca de după Bell, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci normal, cu o serie de discuţii„.

    Dinu este inginer mecanic, absolvent al Facultăţii de Maşini şi Utilaje, un domeniu despre care spune că nu avea vreo înclinaţie specială; ”uite însă că acum am ajuns să lucrez în industria auto„. A terminat în 1991 facultatea şi primele experienţe ca angajat au fost în cadrul unei entităţi de stat, unde ”a avut un şoc de proporţii„, îşi aminteşte el; în 12 luni a primit de patru ori preaviz şi se ducea la personal unde i se spunea că au început restructurările, că este ultimul venit şi trebuie să renunţe la el, iar după două zile îl anunţau că au plecat alţi doi ingineri şi trebuie să rămână. Într-un final a cedat şi a făcut un pas înapoi când s-a lăsat de inginerie şi s-a dus tehnician pe şantier la Sofitel. ”Dar am intrat într-o firmă străină şi revelaţia a fost enormă.„ Era un cu totul alt sistem, mult mai organizat şi şi-a dat seama că lucrurile trebuie făcute altfel decât în companiile de stat. ”Nu am anticipat nicio secundă ceea ce avea să urmeze în cariera mea. Nici măcar nu mi-am propus.„

    Spune că prima oară când şi-a fixat un ţel în carieră a fost când a ratat o promovare, prin anii ’95, când lucra la Pepsi, ”iar frustrarea a fost atât de mare încât pur şi simplu am vrut să-mi caut un alt loc„. A schimbat mai multe locuri de muncă, de aceea, ulterior, când a recrutat oameni nu s-a uitat în CV-uri la perioada 23-30 de ani, ”când ai voie să faci oricât de multe căutări vrei; dar la un moment dat trebuie să ajungi la o concluzie„, spune Dinu, care a ajuns în funcţia de CEO al companiei farmaceutice la 34 de ani.

    ”N-a fost simplu; într-o viaţă managerială ulterioară nu mi-aş mai dori să fiu CEO la 34 de ani. Doar că atunci antreprenorii cu care plecasem la drum, cred că cu o excepţie, erau mai mici ca mine.„ De fapt, chiar în catalogul 100 de tineri manageri de top din 2005, Dinu spunea că ”prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu ştiam cine sunt, ce caut aici. Însă din momentul în care am început să-mi formez echipa au început să apară şi satisfacţiile„. Privind înapoi în timp, spune că drumul său ar putea fi asemănat cu cel al unui alpinist, care la câţiva ani după ce a cucerit Everestul îşi rememorează etapele. ”Un alpinist ar spune că pe la 7.000 de metri îşi aminteşte că bătea vântul, apoi că pe la 8.000 nu putea să respire. În final rămâne victoria. Am pus piciorul, am pus steagul, trăiesc.„

  • Omul de afaceri Ion Ţiriac invită autorităţile să verifice activităţile grupului pe care îl deţine, după ce DNA susţine că Udrea i-ar fi oferit fonduri europene pentru clubul Stejarii

    “Subsemnatul, Ioan Ţiriac, fidel legilor României, pe care le respect atât în calitate de cetăţean al României, cât şi ca investitor în economia locală, partizan transparenţei, eticii şi bunelor practici de afaceri, lansez pe această cale o invitaţie deschisă către orice Autoritate a Statului Român în vederea verificării activităţilor întreprinse de către companiile Grupului Ţiriac”, se arată în scrisoarea adresată de omul de afaceri autorităţilor statului şi presei. 

    Omul de afaceri a decis să facă acest demers public pentru a arăta că activitatea companiilor din Grupul Ţiriac se face cu respectarea legilor României şi pentru a pune capăt speculaţiilor şi intoxicărilor apărute în media în ultimele luni.

    “Pentru aceasta, vă asigurăm de întreaga colaborare, transparenţă şi deschidere a companiilor din Grupul Ţiriac în relaţia cu Autorităţile Statului Român prin punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor legal necesare acestui demers”, adaugă omul de afaceri.

    În acelaşi timp, Ţiriac lansează o invitaţie către presa centrală, în numele unei corecte şi documentate informări a publicului, în cazul în care jurnaliştii doresc să verifice veridicitatea informaţiilor obţinute din surse proprii, să se adreseze reprezentanţilor companiilor din Grupul Ţiriac.

    “Astfel, se pot evita foarte uşor speculaţiile, dezinformarea sau informarea parţială asupra unor subiecte, doar din dorinţa de senzaţional. În egală măsură, vă aduc la cunoştinţă că vom sancţiona pe cale legală, prin demersuri active în justiţie, orice act public ce aduce atingere reputaţiei personale, a imaginii familiei mele sau a companiilor din Grupul Ţiriac“, se încheie scrisoarea semnată de Ion Ţiriac.

    Grupul Ţiriac reuneşte peste 40 de companii private autohtone, activând în domeniul auto, imobiliar, serviciilor financiare, leasing, transport aerian şi energie.

    Potrivit procurorilor, DNA a dispus începerea urmăririi penale in-rem în această cauză, ca urmare a unei plângeri depuse de Jean Cătălin Sandu, fost director al Agenţiei Domeniilor Statului, condamnat alături de Dan Voiculescu în dosarul privatizării frauduloare a Institutului de Cercetări Alimentare. ”Stejarii Country Club” este deţinut de firme controlate de Ion Ţiriac şi se află în incinta Complexului Rezidenţial Stejarii din zona de Nord a Capitalei. Elena Udrea locuieşte în acest complex, cu chirie.

    Reprezentanţii firmei Masterage România, dezvoltatorul complexului rezidenţial Stejarii, precizează că acesta este un proiect diferit şi independent de Clubul de agrement “La Stejarii” (Stejarii Country Club), cele două fiind operate de către entităţi juridice separate.

    Pentru construcţia Stejarii Country Club a fost obţinută o finanţare neram­bursabilă de 8 milioane de euro. Contractul a fost sem­nat pe 27 septembrie 2011 cu Mi­nis­terul Dez­voltării Regionale şi Turis­mu­lui, condus la acea vreme de Elena Udrea, iar durata de implementare a proiectului a fost de 27 de luni, potrivit unei prezentări a proiectului.

    Finan­ţarea nerambursabilă a fost acor­dată companiei prin Programul Ope­raţio­nal Re­gional 2007 – 2013, axa prioritară 5, „Dez­voltarea durabilă şi promovarea turis­mu­lui“, do­meniul de intervenţie 5.2- „Crearea, dez­voltarea, modernizarea in­fra­struc­turii de turism pentru valorificarea re­surselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice“.

    Compania Medusa Hotel International a desfăşurat în calitate de autoritate contractantă proce­duri de licitaţie publică pentru contractele de execuţie a lucrărilor de construcţii, pentru furnizarea de echipa­men­te şi ser­viciile de informare şi publicitate.

    Obiectivul general al proiectului a fost crearea complexului de agrement „La Stejarii“  care să contribuie la îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice prin creş­te­rea cu peste 16% a numărului de turişti la nivelul municipiului Bucureşti, pe o pe­rioa­dă de cinci ani de la finalizarea investiţiei, se arată în proiect.

  • EY: Ţiriac, Ghenea şi Anastasiu sunt cei mai cunoscuţi antreprenori români în rândul studenţilor

    Studiul, realizat de EY România în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti, se bazează pe răspunsurile a 765 studenţi, majoritate aflaţi în an terminal la facultăţi cu profil economic.

    52% dintre studenţii respondenţi ai studiului Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani, iar 57% ar prefera să fie antreprenori şi nu manageri într-o companie. În acelaşi timp, 56% dintre tineri consideră oportun să devină antreprenori după acumularea de experienţă profesională.

    97% dintre tinerii respondenţi sunt dispuşi să muncească din greu pentru a obţine ceea ce îşi doresc, iar 86% sunt dispuşi să îşi asume riscuri în acest sens. De asemenea, majoritatea respondenţilor consideră viziunea ca fiind cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes, urmată de motivaţie, pasiune şi capacitatea de a inova.

    38% dintre tinerii studenţi români spun că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor, iar 48% dintre ei au luat contact cu profesionişti din domeniul studiat în cadrul universităţii. Cu toate acestea, 44% dintre studenţii intervievaţi spun că universitatea pe care o urmează îi pregăteşte într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori.

    Cele mai importante trei măsuri care ar susţine universitatea în dezvoltarea spiritului antreprenorial în percepţia studenţilor ar fi: simulări de tipul creează şi administrează propria afacere, stagii de practică în companii antreprenoriale şi cursuri de educaţie antreprenorială.

    Cele mai importante trei motive pentru a începe propria afacere sunt considerate împlinirea  aspiraţiilor prin punerea în practică a propriilor idei, independenţa şi capacitatea de a fi propriul şef şi perspectiva realizării de venituri din antreprenoriat. În ceea ce priveşte cele mai importante trei obstacole pentru a începe propria afacere, studenţii menţionează: lipsa capitalului de început, teama de eşec şi situaţia economică incertă. În privinţa capitalului, fondurile europene ar reprezenta sursa principală de finanţare a start-up-ului personal.

    Cei mai importanţi factori ai succesului în afaceri sunt consideraţi de către tineri:  ideea afacerii, calitatea planului de afaceri şi calitatea reţelei de contacte de business.

    Dacă doar 5% dintre antreprenorii români respondenţi în studiul EY Barometrul antreprenoriatului românesc consideră că eşecul în afaceri este în societatea românească perceput ca prilej de învăţare, tinerii studenţi sunt mult mai optimişti. 22% dintre ei consideră eşecul în afaceri o oportunitate bună de a învăţa. Tot tinerii sunt mai optimişti decât antreprenorii consacraţi în privinţa mentalităţilor româneşti: 47% consideră că spiritul antreprenorial este susţinut de mentalităţile şi valorile locale, faţă de doar 35% dintre antreprenori care consideră acelaşi lucru.

  • Ion Ţiriac a descoperit un poster cu Nadia Comăneci aproape de Polul Nord

    “Vă pot spune o istorie. Ştiţi unde e Polul Nord? Acolo unde e numai zăpadă şi gheaţă. Poate nu le convine «tovarăşilor», dar am fost la vânătoare acum un an şi jumătate la Polul Nord. Şi am ajuns pe banchiză. Şi când am ajuns pe banchiză, după 22 de ore cu câinii, taca-taca, erau două rulote, lăsate acolo de petrolierii care căutau ţiţeiul acum 15-20 de ani. Rupte toate, dar era mai bine acolo decât afară. Pe cuvântul meu de onoare, când am intrat, am văzut pe uşă un poster cu Nadia Comăneci în 1976, cu 200 de semnături. Fiecare petrolist care trecea pe acolo, se semna pe poster. Când a venit eschimosul cu câinele a zis «Ai văzut, regina?» Atunci am făcut o greşeală, cred că a făcut atac de cord, i-am dat telefonul (n.r. – să discute cu fosta campioană olimpică). A căzut omul”, a povestit fostul tenismen.

    Ion Ţiriac o vede pe Nadia Comăneci drept sportiva secolului, fiind cunoscută oriunde în lume: “Eu cred că Nadia nu mai poate să surprindă pe nimeni. Adică Nadia Comăneci, e Nadia Comăneci, este sportiva secolului, este cea care a obţinut pentru prima dată titlul de femeie perfectă şi cu asta s-a terminat. Că e Anglia, Statele Unite, că e Congo, ea e Nadia Comăneci”.

  • Ion Ţiriac: Halep este sportiva care are cea mai mare identificare cu poporul

    “Sportul e o industrie, s-a terminat cu Pierre de Coubertin. A fost un contract (n.r. – între Simona Halep şi antrenorul belgian Wim Fissette) care s-a terminat din câte am înţeles eu şi fiecare a hotărât să se ducă în partea lui. Simona Halep bănuiesc eu că dacă a ajuns acolo unde este acum nu e nici fraieră, nici proastă. E deşteaptă, iar când te măriţi cu unul pentru tenis, ăla trebuie să ştie tot. Şi ăla este antrenorul. Sunt convins că va face o alegere potrivită. E foarte greu pentru ea să înţeleagă ce i se întâmplă. După toate sporturile pe care le-am avut şi s-au dus, ea este sportiva care are cea mai mare identificare cu poporul de la Cupa Davis încoace, fără să insult pe nimeni. În clădirea aceasta de la Cercul Militar eu nu am mai fost din 1972 când pe străzi erau peste un milion de oameni, de la Piaţa Aviatorilor până aici”, a spus Ţiriac.

    Foştii sportivi Ion Ţiriac, Nadia Comăneci, Camelia Potec şi Gabriela Szabo au participat, miercuri, la prima ediţie a Balului Nataţiei, care a avut loc în Sala de Marmură a Cercului Militar.

    La eveniment au mai participat printre alţii Elisabeta Lipă, Mihai Leu, Diana Mocanu şi Andreea Răducan.

    În cadrul balului a avut loc o licitaţie care a avut ca scop strângerea de fonduri necesare pregătirii sportivilor din nataţie în vederea Jocurilor Olimpice de vară din 2020, de la Tokyo. S-a licitat un meci de tenis de dublu mixt în compania Simonei Halep şi a lui Ilie Năstase, o rachetă cu semnătură a fostului tenisman german Boris Becker, echipamentul şi o rachetă a Simonei Halep, un sejur la Raliul Aradului alături de Mihai Leu, o cină la masa campionilor alături de foşti mari sportivi români, precum şi alte obiecte.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 3 WTA, a anunţat, la 6 noiembrie, că a încheiat colaborarea cu antrenorul belgian Wim Fissette, cu care a lucrat de la începutul acestui an.

  • Ion Ţiriac neagă orice legătură cu contractul EADS cu statul român

    Precizările lui Ţiriac sunt incluse într-un comunicat remis joi Agenţiei MEDIAFAX ca urmare a “speculaţiilor” din media ce implică numele său, “în contextul relaţiilor contractuale dintre statul român şi concernul EADS”.

    “Nu există nici o legătură între Ion Ţiriac şi contractul EADS cu statul român. Se speculează absolut artificial relaţiile mele de prietenie şi afaceri pentru a se crea iluzia unei legături. Niciodată nu am avut vreun interes propriu sau de afaceri, direct sau indirect, şi nici măcar nu am participat la vreo activitate, întâlnire sau discuţie pe acest subiect”, afirmă Ţiriac.

    El ţine să adauge: “În acelaşi context, ca român şi ca prieten, cer scuze Excelenţei Sale, Cancelarului Gerhard Schroeder, pentru amestecarea numelui său în această poveste cu iz de conspiraţie balcanică şi îi mulţumesc încă o dată pentru sprijinul deschis, direct, admirabil, pe care l-a oferit României la accederea în Uniunea Europeană”.

    Un articol scris de Vlad Georgescu şi apărut recent în ediţia online în limba germană a Huffington Post relatează că Direcţia Naţională Anticoruptie (DNA) din România anchetează membri importanţi ai Guvernului şi ai serviciilor secrete şi că aceştia ar fi încasat mită în valoare de peste 60 milioane de euro, pentru a facilita pentru EADS, în 2005, încheierea unui contract de peste 743 de milioane de euro cu autorităţile de la Bucureşti. În parte, banii provin din fonduri UE. Pe lângă EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computer şi Microsoft, în această afacere apar şi numele lui Gerhard Schroeder, Bodo Hombach, Ion Ţiriac şi Klaus Mangold, precum şi cel al candidatului la Preşedinţia României, Elena Udrea, susţine autorul articolului.

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • UniCredit Ţiriac Bank cumpără şi portofoliul de corporate al RBS Bank, după achiziţia din 2013

     “UniCredit Ţiriac Bank SA (UniCredit Ţiriac Bank) şi The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, Sucursala România (RBS România) au semnat un acord pentru preluarea clienţilor corporate ai RBS România de către UniCredit Ţiriac Bank. Tranzacţia vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituţii de credit, care nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei.

    Portofoliul cuprinde peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare.

    Angajaţii RBS România vor fi transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank, în urma consultărilor cu partenerii sociali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul director de achiziţii şi logistică al Hidroelectrica

     Cerchez a fost selectat pentru acest post în cadrul proiectului de recrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firma Pedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc.

    Din octombrie 2009 şi până la angajarea la Hidroelectrica a fost director de achiziţii la Ţiriac Holdings (Ţiriac Auto, Ţiriac AIR, Ţiriac Real Estate şi Ţiriac Financial). Anterior aceste funcţii, el a lucrat la Hewlett Packard Bucureşti & Geneva, pe poziţia de director de achiziţii (2005-2007) şi director de strategie şi achiziţii din noiembrie 2007 până în octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro