BusinessMagazin

Tag: Timiş

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • Oraşele din România unde se dau cele mai mici salarii

    La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

    Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei).

    Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba.

    Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).

    Un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană