BusinessMagazin

Tag: tensiuni

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • OFICIAL: Vladimir Putin a plecat de la summitul G20 înainte de final, pe fondul tensiunilor

    Avionul preşedintelui Rusiei a decolat de la Brisbane înainte de publicarea comunicatului final al summitului G20.

    Surse ruse au anunţat sâmbătă că Vladimir Putin a decis să plece mai devreme decât era programat de la summitul G20 desfăşurat în oraşul australian Brisbane. “Programul vizitei preşedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat”, a declarat o sursă din cadrul delegaţiei ruse, citată de AFP. Conform surselor citate, preşedintele Rusiei participă la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial şi va pleca mai devreme decât era prevăzut. “Acest dineu este mai degrabă o ocazie de divertisment”, adaugă sursa citată.

    Summitul G20 se desfăşoară sâmbătă şi duminică în oraşul australian Brisbane.

    Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

    Kremlinul a respins speculaţiile că Putin şi-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: “Aceste speculaţii sunt nişte absurdităţi. Tema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost abordată pe larg la toate întrevederile bilaterale, dar nu a făcut nimeni presiuni.

     

  • Generaţia Y la muncă. Cât de pregătiţi sunt? Cât de pregătiţi suntem?

    România nu este pregătită pentru Generaţia Y, pentru schimbările pe care aceasta le va aduce. Când Vladimir Sterescu, şeful furnizorului de soluţii de outsourcing CGS, a rostit respectiva frază mi-am dat seama că mi-a oferit esenţa acestui text.

    Întârzierea cu care reacţionăm la mai toate provocările, de la cele de natură meteo („…iarna ne-a prins nepregătiţi!“) la cele de natură economică („…criza ne-a surprins nepregătiţi!…“) sau socială (începutul anului şcolar, gripa aviară sau inundaţiile) este binecunoscută şi nu se făcea să ratăm tocmai acest capitol, poate cea mai importantă schimbare a momentului: trecerea Generaţiei Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 2000, în postura de forţă relevantă în societate, pe piaţa muncii, dar şi în consum.

    Intrarea năvalnică în lume a acestor tineri, cu urechile acoperite de căşti, cu mobilele şi cu hainele lor colorate, este acompaniată de alte modificări semnificative: declinul economiilor avansate, cu populaţii îmbătrânite, şi creşterea economiilor emergente – ţări tinere, cu sporuri demografice importante. Într-un cuvânt, deplasarea polilor economici ai lumii.

    Teoria autorului acestui text este următoarea: Generaţia Y va schimba societatea umană la fel de profund, dacă nu cumva chiar mai mult decât au făcut-o generaţiile anterioare. Una dintre cele mai importante schimbări la nivel social şi cultural, cu largi ecouri în economie, a fost generată de o combinată dintre Generaţia Tăcută şi Baby Boomers; sunt cei ce au scuturat tihnita lume de după cel de-al doilea război mondial, chiar prinsă în războiul rece.

    Tinerii de atunci au început să cânte o muzică zgomotoasă, şi-au pus straie înflorate şi fuste scurte-scurte, au propovăduit amorul liber şi pacea şi egalitatea între oameni. Pe urmă au lepădat straiele înflorate şi fustele scurte, au îmbrăcat costume corporate şi au trasat o bunăstare care a ţinut decenii şi care a dus la căderea comunismului, dar care, în cele din urmă, a eşuat în crizele economice majore din preajma anului 2000 şi din perioada 2008 – 2011.

    Acum, din legătura „igrecilor“ cu internetul şi tehnologia, din like-urile de pe social media, din ideile finanţate de Kickstarter şi din tweeturi, din exemplele oferite de numărul uriaş de tineri sub 30 de ani îmbogăţiţi de ideile şi de creativitatea lor tehnologică, din nonconformism şi din frondă este pe cale să se nască o lume nouă; asta, desigur, dacă grupul acela de Generaţie Tăcută şi Baby Boomers nu va arunca lumea într-un conflict armat şi într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat.

    Până atunci, schimbările pe care Generaţia Y le va aduce pe piaţa muncii sunt subiectul zilei: în prezent tinerii reprezintă 36% din forţa globală de muncă şi peste numai zece ani ponderea lor va ajunge la 75%. Faţă de generaţiile anterioare – Baby Boomers, cei născuţi între 1946 şi 1964, şi Generaţia X (1965 – 1980) – „igrecii“ dovedesc o perspectivă diferită faţă de lume şi viaţă, sunt dependenţi de tehnologie, pun accent pe dezvoltarea personală, dar şi pe timpul liber, se aşteaptă ca angajatorii să dovedească responsabilite socială, sunt atenţi la prestigiul companiei şi la calitatea produselor şi serviciilor oferite, sunt atraşi de voluntariat şi de cauzele sociale şi sunt convinşi de misiunea lor în viaţă. Pe de altă parte, veţi descoperi, la o simplă căutare, o sumă de clişee repetate şi tot repetate: că sunt leneşi, egoişti şi narcisişti, că nu sunt prea bine pregătiţi sau că vor salarii mari chiar de la debutul în carieră.

  • Corlăţean, despre iniţiativa minorităţilor: S-a transformat într-un subiect care generează tensiuni

     “Au fost deja destul de multe declaraţii publice în legătură cu un subiect care se putea şi încă poate fi gestionat de o manieră corectă, în cadru adecvat. Părerea mea este că s-a transformat un subiect care nu avea atât de multă greutate, aparent într-un subiect care generează tensiuni”, a declarat Corlăţean.

    El şi-a exprimat convingerea că va exista “înţelepciunea necesară, în cadrul adecvat, şi mai puţin în cadrul public”.

    Întrebat dacă a avut discuţii cu liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, pe acest subiect, Titus Corlăţean a declarat: “Am avut anterior mai multe discuţii cu domnul viceprim-ministru. Eu sper ca raţiunea să prevaleze, în cadrul, totuşi, oferit de poziţia statului român pe această temă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul german de Externe: Toate părţile, pregătite să acţioneze în vederea unei detensionări în Ucraina

     “Am văzut că toate părţile erau pregătite pentru o dezescaladare în criza din Ucraina”, a declarat Steinmeier la finalul unei întâlniri, la Sankt Petersburg, cu omologii săi rus Serghei Lavrov şi polonez Radoslaw Sikorski.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • O escaladare în Ucraina poate ameninţa creşterea economică a SUA, apreciază Fed

     Mai mulţi membri ai Comitetului Monetar Fed (FOMC) au subliniat că o eventuală “creştere a tensiunilor geopolitice privind Rusia şi Ucraina” în străinătate sau o nouă încetinire a economiei Chinei, ar putea prezenta unele riscuri pentru economia americană, potrivit unui rezumat al acestei reuniuni, care s-a desfăşurat pe 29 şi 30 aprilie.

    După o perioadă de relativă acalmie, Ucraina organizează duminică alegeri prezidenţiale pe care separatiştii proruşi ameninţă să le perturbe, sub privirile binevoitoare ale Moscovei.

    În ceea ce priveşte economia americană, indicatori recenţi “relevă o revenire şi sugerează că economia se află pe traiectoria unei creşteri moderate”, se arată în acest rezumat al discuţiilor în cadrul reuniunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro

    Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creş­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.

    Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare.

    „Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» – n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

    Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei infla­ţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie, dar pe de altă parte are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut.

    Leul a avut vineri una dintre cele mai bune şedinţe de tranzacţionare din ultimul an şi a consemnat un avans de doi bani faţă de euro. Aceasta înseam­nă circa jumătate din terenul câştigat de moneda naţională în ultimele două săptămâni, de aproape un procent.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • S&P a scăzut ratingul Rusiei de la “BBB” la “BBB-“, din cauza tensiunilor cu Ucraina

     “Situaţia geopolitică tensionată dintre Rusia şi Ucraina ar putea provoca ieşiri suplimentare semnificative din economia rusă a unor capitaluri atât străine, cât şi naţionale, şi ar putea fragiliza perspectivele deja slabe de creştere”, a anunţat agenţia într-un comunicat.

    Ea şi-a anunţat decizia în contextul în care tensiunile continuă să crească în privinţa situaţiei din Ucraina, iar Moscova a fost ameninţată joi de către Washington cu noi sancţiuni.

    S&P avertizează că ar putea scădea din nou ratingul ţării, în cazul în care Rusiei îi vor fi aplicate “sancţiuni mai severe”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro