BusinessMagazin

Tag: Suceava

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Oraşul din România de unde se va putea extrage aur. Exploatarea începe în luna mai

    Vast Resources a demarat primele teste în ceea ce priveşte procesarea de metale preţioase, aur şi argint, la mina din Mănăila. Compania preconizează că va putea să extragă lunar aproximativ 30 de tone concentrat de aur şi argint începând cu luna mai 2017. Astfel, britanicii adaugă un nou tip de concentrat procesat la mina suceveană, ajungând la un total de 3 produse: cupru, zinc, aur şi argint.

    Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.

    Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.

    „La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.

    Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.

    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

    Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.

  • Oraşul din România de unde se va putea extrage aur. Exploatarea începe în luna mai

    Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.

    Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.

    „La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.

    Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.

    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

    Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Profi deschide cinci noi magazine şi ajunge la 531 de unităţi

    Deschis în format City, magazinul din Predeal, al 19-lea din judeţul Brasov, se găseşte pe B-dul Mihail Săulescu, nr. 62. Acesta are o suprafaţă totală de 375 mp, iar sala de vânzări este de 253 mp.

    Tot în format City se află şi unitatea din Bacău. Situată pe str. Letea, nr.13, sc. A-B, aceasta acoperă 358 mp, din care suprafaţa de vânzări este de 194 mp.

    De astăzi, localitatea Stulpicani, judeţul Suceava, dispune de un magazin PROFI Loco pe str. Principală, nr. 275. Unitatea măsoară o suprafaţă totală de 350 mp, iar sala de vânzări are 215 mp.

    Acum funcţionează în format Loco câte un magazin PROFI şi în localitatile Iancu Jianu şi Vadastrita, ambele din judeţul Olt. Cel din Iancu Jianu este situat pe str. Târgului, nr.1B şi ocupă o suprafata totală de 393 mp, iar sala de vânzări măsoară 186 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 313 mp, din care suprafaţa de vânzare este de 178 mp, unitatea din Vadastrita funcţionează pe str. M. Sadoveanu, nr. 60.

     

     

  • Comuna din România cu statut de staţiune turistică şi depozit de deşeuri

    Primarul comunei sucevene Pojorâta, Bogdan Codreanu, a declarat, joi, după ce comuna a fost declarată staţiune turistică de interes local, că depozitul ecologic de deşeuri din Mestecăniş nu va afecta turismul şi că este convins că timpul va demonstra acest lucru, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     

  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România

    Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

    Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

    În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.

    Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România

    Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

    La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România

    Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

    Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

    În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.

    Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România

    Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

    La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

  • Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a obţinut primul loc în topul invenţiilor

    Potrivit unui comunicat al universităţii sucevene, în anul 2016, OSIM a acordat Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava un număr de 34 de brevete de invenţie, rezultat care clasează universitatea suceveană pe primul loc între instituţiile de învăţământ superior din ţară, aceasta fiind urmată de Universitatea „Transilvania” din Braşov (13 brevete) şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (11 brevete).

    În comunicat se menţionează că au avut contribuţii determinante în domeniu centrele de inventică ale USV dezvoltate de regretatul prof. univ. dr. ing. Dorel Cernomazu, în cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, şi de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, în cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară.

    În anul 2016 brevete naţionale au obţinut 21 de universităţi româneşti, potrivit Buletinelor Oficiale de Proprietate Intelectuală publicate de OSIM şi Bazei de date Espacenet a Oficiului European de Brevete (EPO).

    Sursa: Mediafax