Tag: Statele Unite

  • O criză neaşteptată: Guvernul Statelor Unite cheltuie sute de milioane de dolari pentru producerea flacoanelor de vaccin anticoronavirus

    Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA) din Statele Unite a anunţat că va grăbi procesul de dezvoltare a unui vaccin de combatere a coronavirusului, potrivit Quartz.

    La sfârşitul lunii aprilie, BARDA a anunţat o rundă de investiţii îndreptată către companiile farmaceutice care dezvoltă un tratament anticoronavirus, însă acum se concentrează asupra producerii flacoanelor de sticlă, vitale în distribuirea vaccinului.

    Săptămâna trecută, BARDA a oferit 204 milioane de dolari companiei newyorkeze Corning pentru producerea flacoanelor de sticlă. Suma de bani va aduce una dintre fabricile companiei la capacitate maximă şi va furniza echipamentele necesare pentru alte două fabrici din New Jersey şi Carolina de Nord.

    În cel mai optimist scenariu, Statelor Unite vor distribui 300 de milioane de vaccinuri până în luna ianuarie. Cu ajutorul ultimei runde de investiţii, Corning speră să susţină companiile farmaceutice care se află deja în parteneriat cu BARDA: AstraZeneca, Moderna şi Johnson & Johnson.

    Flacoanele de vaccin sunt produse dintr-o sticlă specială şi tind să înmagazineze între 2 ml şi 100 de ml de lichid. În plus, trebuie să suporte temperaturi cât mai joase şi să fie suficient de rezistente pentru a fi transportate sute sau mii de kilometri. Îmbutelierea vaccinurilor este cunoscută în industrie drept „fill-and-finish”/„umple-şi-termină” şi reprezintă principalul motiv de întârziere în ceea ce priveşte distribuirea.

     

  • Nu numai pentru cai şi vaci

    Americanii nu caută însă piscinele supraterane gata de asamblat care se pot cumpăra de la magazinele de bricolaj, ci vor ceva mai durabil, motiv pentru care s-au îndreptat spre rezervoare metalice de depozitare a apei, care se folosesc de multe ori pe post de adăpători pentru vite sau cai. Au apărut chiar şi site-uri care-i învaţă cum să procedeze să transforme un asemenea rezervor în piscină în care să răcorească, scrie Mansion Global. Pe lângă durabilitate, un alt motiv pentru care se caută aceste rezervoare este acela că ele arată frumos în pozele de pe Instagram sau alte reţele de socializare online. 

  • Un lucru asupra căruia poate cădea de acord majoritatea clasei politice din Statele Unite: „America a scăpat de sub control”

    Majoritatea americanilor îşi fac griji în legătură cu pandemia de coronavirus, economia ţării şi conducerea de la Casa Albă, potrivit unui sondaj realizat între 28 mai şi 2 iunie, scrie MarketWatch.

    Sondajul a fost realizat de Jeff Horwitt, membru al Partidului Democrat, şi Bill McInturff, ajutat de divizia pentru Strategii de Opinii Publice (POS) din cadrul Partidului Republican. Sondajul a concluzionat că 8 din 10 americani sunt de părere că „lucrurile au scăpat de sub control în Statele Unite”.

    Astfel, 92% din democraţi, 78% din independenţi şi 66% din republicani cred că situaţia care a luat naştere în ultimul timp în Statele Unite este mult prea mare pentru a mai putea fi controlată.

    În plus, 46% dintre respondenţi cred că starea actuală a economiei este „proastă”, cel mai mare procent de acest fel din septembrie 2012 încoace, în timp ce 31% au descris situaţia ca fiind „rezonabilă”. Este de reţinut faptul că sondajul a fost realizat înainte de cifrele publicate vineri, 5 iunie, care arată că rata şomajului a scăzut în SUA la 13,3% după ce au fost create 2,5 milioane de locuri de muncă.

    Conform sondajului, protestele izbucnite în urma morţii afro-americanului George Floyd nu vor afecta prea mult campania lui Donald Trump pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Rata de aprobare a preşedintelui s-a menţinut la 45%, scăzând cu numai un procent din luna aprilie până în prezent.

  • De ce rata şomajului din Europa este de două ori mai mică decât cea din Statele Unite

    Şomajul din Uniunea Europeană a înregistrat o creştere optimistă în cursul lunii aprilie pe măsură ce pandemia de coronavirus a continuat să afecteze economiile ţărilor membre, iar programele part-time – care sunt mult mai comune în Europa decât în Statele Unite – au reuşit să atenueze substanţial lovitura, conform CNN.

    Rata şomajului din UE a crescut de la 6,4% în martie la 6,6% în luna aprilie, spune Eurostat, biroul oficial de statistică al Uniunii Europene.

    Pierderile nu au fost împărţite în mod egal de-a lungul ţărilor membre. Rata şomajului din Spania a crescut de la 14,2% la 14,8%, în timp ce Germania a reuşit să se menţină pe linia de plutire cu 3,5%.

    Economiştii sunt de părere că ţările europene au fost ajutate de programele part-time, care încurajează companiile să îşi păstreze angajaţii, dar să le reducă numărul de ore lucrate. Astfel, statul le va subvenţiona o parte din salariu. În Germania, de exemplu, statul acoperă între 60% şi 67% din numărul de ore nemuncite.

    Programele de acest tip sunt mult mai populare în Europa decât în Statele Unite, unde rata şomajului a atins 14,7% încă de la sfârşitul lunii martie.

    La sfârşitul lui aprilie, business-urile din Uniunea Europeană au depus circa 42 de milioane de cereri de susţinere a angajaţilor din cadrul programelor part-time, echivalentul a 27% din toţi angajaţii Uniunii.

    Anna Titareva, economist în cadrul băncii elveţiene UBS, spune că studiile privind piaţa muncii nu surprind în totalitate imaginea actuală a angajaţilor din Uniunea Europeană.

    „Se pare că unii oameni care şi-au pierdut joburile după introducerea restricţiilor de circulaţie nu au fost intrat la socoteală”, a declarat Titareva.

    Pentru a fi considerat şomer în conformitate cu sondajele UE, un cetăţean european trebuie să îşi caute în mod activ un loc de muncă şi să fie pregătit să îşi înceapă activitatea în maxim două săptămâni. Astfel, restricţiile de circulaţie şi nevoile constante ale copiilor ar fi putut forţa oamenii să amâne procesul de căutare.

    „De vreme ce recuperarea economică va dura o perioadă bună de timp, şomajul va creşte semnificativ, chiar dacă programele part-time vor ajuta producţia odată ce nivelul de consum va reveni la normal”, spune Bert Coljin senior economist în cadrul ING.

  • ByteDance, compania care deţine TikTok, plănuieşte să îşi mute „centrul de putere” din China către Statele Unite în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Beijing continuă să crească

    Numirea fostului executiv care a condus divizia de streaming a companiei Disney în funcţia de CEO a fost doar o parte din strategia platformei TikTok de transferare a centrului de putere către Statele Unite, scrie Reuters.

    ByteDance, proprietarul platformei de video-sharing TikTok, a făcut în ultimele luni o serie de mişcări prin care plănuieşte să transfere diviziile de cercetare şi procesele de luare a deciziilor în Statele Unite în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Beijing continuă să crească.

    Strategia nu ia în calcul doar platforma TikTok, care nu este disponibilă în China, ci toate business-urile din cadrul ByteDance care nu operează pe teritoriul Chinei, compania urmând să îşi mute o parte din operaţiuni în Mountain View, California.

    ByteDance a înregistrat venituri de 17 miliarde de dolari în 2019, cu aproape 10 miliarde mai mult decât în 2018. În plus, compania are peste 60.000 de angajaţi în 126 de oraşe şi peste 6 miliarde de dolari pregătiţi pentru investiţii şi iniţiative de creştere. În prezent, ByteDance este evaluată între 100 şi 180 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    TikTok a raportat peste 800 de milioane de utilizatori zilnici şi 315 milioane de descărcări în primele trei luni ale anului. Reţeaua de socializare numără în total peste 2 miliarde de descărcări, de două ori mai mult faţă de numărul raportat în urmă cu 15 luni.

     

  • Adoua ţară din lume ca număr de persoane infectate cu noul coronavirus, a depăşit, luni, Statele Unite, în ceea ce priveşte numărul de decese provocate de COVID-19 în 24 de ore

    Brazilia, a doua ţară din lume ca număr de persoane infectate cu noul coronavirus, a depăşit, luni, Statele Unite, în ceea ce priveşte numărul de decese provocate de COVID-19 în 24 de ore.

    Ministerul Sănătăţii din Brazilia a anunţat, luni, că decesele zilnice au fost mai multe decât în Statele Unite.

    Brazilia a înregistrat 807 decese în ultimele 24 de ore, în timp ce în Statele Unite au murit 620 de persoane.

    Brazilia are al doilea cel mai grav focar din lume, cu 374.898 cazuri, şi 23.473 de decese.

    Prima poziţie la nivel mondial este ocupată de SUA cu peste 1.7 milioane de cazuri de îmbolnăvire şi 99.805 decese, arată cifrele Worldmeters.info.

    Pe locul al treilea în clasament se află Rusia cu 353.427 cazuri şi 3.633 decese.

     

  • Cele şase săptămâni în care Statele Unite au eşuat în lupta împotriva COVID-19: Numărul americanilor morţi din cauza virusului a depăşit numărul de decese cauzate de războaiele din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc

    Pe măsură ce planeta face eforturi masive de diminuare a crizei generate de coronavirus, este important să ne concentrăm asupra începutului pandemiei.

    Preşedintele Trump a luat măsuri de controlare a numărului de infecţii încă de pe 31 ianuarie, când a fost interzis accesul în ţară pentru străinii care vizitaseră recent Republica Populară Chineză. Însă au durat şase săptămâni până să interzică călătoriile din Europa, celălalt epicentru al epidemiei, scrie BBC.

    „Va dispărea. Într-o zi, ca un miracol, va dispărea”, spunea preşedintele american la începutul anului. Între timp, virusul s-a răspândit într-o perioadă scurtă pe întreg teritoriul Statelor Unite.

    Strategia principală de controlare a numărului de infecţii este închiderea totală a comunităţilor. China a făcut prima dată acest lucru în Wuhan, iar apoi în regiunea Hubei. Ulterior, Italia a aplicat aceeaşi metodă în Lombardia – regiunea de nord a ţării şi, la scurt timp după, în toată ţara.

    Unii experţi compară perioadele de răspuns cu primele cazuri sau decese cauzate de virus. Germania, Marea Britanie şi Franţa au declarat starea de carantină la relativ scurt timp după primele decese, putând să înveţe din evenimentele care au avut loc în Italia.

    Într-un final, majoritatea statelor americane au implementat măsuri stricte de distanţare, acoperind aproximativ 92% din populaţia ţării. Având în vedere că Statele Unite sunt un stat federal, unde puterea nu este atât de centralizată, o carantină la nivel naţional este extrem de dificil de implementat.

    Însă principalul motiv pentru răspunsul încet al Statelor Unite a fost lipsa de informaţii în ceea ce priveşte gravitatea virusului.

    Pe 20 şi 21 ianuarie, Coreea de Sud şi SUA au raportat primele cazuri cu coronavirus. Patru zile mai târziu, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) cerea aprobarea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente pentru un kit de testare a persoanelor suspecte de COVID-19. Între timp, Coreea de Sud începuse să distribuie kiturile pe întreg teritoriul ţării. 12 zile mai târziu, CDC-ul avea să facă acelaşi lucru, în timp ce Coreea de Sud începuse să dezvolte şi să distribuie echipamente de testare mai rapide. Două zile mai târziu, CDC-ul declara că testele sunt defecte, iar pe 29 februarie, doar trei din peste 100 de laboratoare americane deţineau teste aprobate de CDC.

    Până pe 8 martie, la şase săptămâni după ce a fost raportat primul caz, au fost testaţi doar 3.000 de oameni, adică 1 din 100.000 de cetăţeni – comparativ cu 1 din 342 în Coreea de Sud. La mijlocul lunii, SUA testaseră 31 din 100.000 de oameni.

    Pe 15 aprilie, SUA au depăşit Coreea de Sud în ceea ce priveşte rata de testare. Însă faptul că primele săptămâni au fost total pierdute a avut consecinţe serioase asupra răspunsului administraţiei Trump.

    Nu există ţară care să fie avut o strategie perfectă în situaţia de faţă. Însă unele state au reuşit să menţină numărul de decese la un nivel cât mai scăzut. Prin contrast, au murit mai mulţi americani din cauza COVID-19 decât în urma războaielor din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc.

    Astfel, Statele Unite au ratat în primele săptămâni o mulţime de oportunităţi de controlare a numărului de infecţii şi de salvare a unui număr mai mare de vieţi.

     

  • Donald Trump avertizează: Statele Unite ar putea tăia legăturile cu China şi ar economisi 500 de miliarde de dolari

    Preşedintele american Donald Trump a declarat că poate tăia definitiv legăturile cu China din cauza modului în care ţara a gestionat pandemia de coronavirus, subliniind deteriorarea constantă a relaţiilor cu a doua cea mai mare economie a lumii, scrie Deutsche Welle.

    Trump a acuzat în mod repetat China că ar ascuns intenţionat gravitatea situaţiei din ţară şi în special din regiunea Hubei.

    Într-un interviu cu Fox Business de joi, Trump a fost întrebat ce răspuns le-ar oferi Statele Unite Republicii Populare Chineze.

    „Sunt o mulţime de lucruri pe care le putem face. Am putea renunţa definitiv la relaţii. Acum, dacă am face asta, ce s-ar putea întâmpla? Am economisi 500 de miliarde de dolari dacă am renunţa definitiv la relaţii”, a declarat Trump într-un interviu din cadrul Fox Business, referindu-se la importurile anuale din China.

    Tensiunile dintre Washington şi Beijing au crescut încontinuu pe fondul originii coronavirusului. China a insistat că a fost transparentă în abordări. „L-ar fi putut opri. Ar fi putut opri totul în China, de unde a venit. Dar nu s-a întâmplat aşa”, a spus Trump.

    Preşedintele american a mai spus că pandemia a aruncat o umbră asupra acordului SUA-China, încheiat la începutul anului, pe care îl numise anterior o „realizare majoră”.

    „Deci, închei un acord comercial, iar acum spun că nu mi se mai pare la fel. Cerneala era încă proaspătă când a venit ciuma. Şi nu mi se mai pare la fel”, a spus Trump.

    În cadrul acordului semnat în ianuarie, Beijingul a promis să cumpere bunuri în valoare de 250 de miliarde de dolari într-o perioadă de doi ani, în timp ce Washingtonul a fost de acord să elimine o serie de tarife pentru produsele venite din China.

     

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.
     

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.