BusinessMagazin

Tag: SRI

  • George Maior a demisionat de la conducerea SRI

     “Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia, pentru că nu o are şi a adăugat că este ”o discuţie puţin artificială”.

    ”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

    Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

    În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

    “Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

    SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

    “La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

  • Fostul ofiţer SRI care cerea bani ca să intervină la ANAF, trimis în judecată de DNA

    Procurorii militari de la DNA l-au deferit justiţiei, în stare de arest preventiv, pe colonelul în rezervă Daniel Dragomir, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, pe care îl acuză de trafic de influenţă, spălare a banilor, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, două fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii şi uz de fals.

    Alături de colonel, va fi judecată, sub control judiciar, şi soţia sa, Marinela Zoica Dragomir, plutonier major în rezervă, fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, pentru complicitate la trafic de influenţă şi celelalte fapte.

    În rechizitoriul transmis instanţei de judecată procurorii notează că, în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, colonelul Dragomir, care îndeplinea funcţia de şef grupare sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, beneficiind de ajutorul complicei sale, a pretins şi, ulterior, a primit de la un martor denunţător, administrator al unor societăţi comerciale, suma totală de 2.030.353 de lei, echivalent a 462.567 de euro.

    Suma, arată anchetatorii era compusă din 1.648.400 de lei, echivalent a 374.078 de euro (deşi iniţial a pretins suma de 400.000 de euro), sumă primită în numerar într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane, 309.952 de lei (echivalent a 70.575 de euro), reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne, 72.000 de lei (echivalent a 18.000 de euro), reprezentând salariul lunar de 8.000 de lei, primit de soţia sa, Marinela Zoica Dragomir, în calitate de administrator al acestei firme nou înfiinţate.

    Sumele de bani menţionate au fost pretinse şi primite de către colonelul SRI, pentru a-şi folosi influenţa, prin prisma funcţiei deţinute, asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară, mai arată DNA.

    Totodată, ofiţerul i-a promis denunţătorului că-i va determina pe acei funcţionari publici să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în sfera atribuţiilor de serviciu sau erau contrare acestora, în legătură cu rambursarea la timp, către firmele martorului denunţător, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale.

    În aceeaşi perioadă, cei doi au transferat, succesiv, sumele de bani menţionate mai sus în conturi care le aparţineau lor sau unor membri ai familiei, iar, ulterior, au constituit depozite şi au cheltuit o parte din bani în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 de lei, reprezentând contravaloarea a 374.078 de euro, produs al infracţiunii de corupţie.

    Pe de altă parte, arată procurorii militari, în sarcina lui Daniel Dragomir s-a mai reţinut că, în perioada octombrie 2012 – 15 februarie 2013, cât şi ulterior, a folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, în scopul ilicit – propus şi realizat – al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis martorului denunţător accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia.

    În sarcina celor doi anchetatorii au mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2013, au determinat cu intenţie doi martori să semneze două înscrisuri sub semnătură privată, în cunoştinţă de cauză, în care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

    Înscrisurile, întocmite pentru a justifica banii primiţi în schimbul traficării influenţei, au fost depuse la 13 şi 14 ianuarie în faţa organelor judiciare, în scopul producerii unor consecinţe juridice.

    Înscrisurile erau un contract de împrumut şi o chitanţă prin care, în mod nereal, se menţiona împrumutarea, respectiv, restituirea sumei pretinse şi primite, în numerar, de către Daniel Dragomir, în contul unei persoane din familia sa.

    În vederea confiscării prin echivalent, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi, precum şi asupra unui bun mobil deţinut de o persoană juridică, până la concurenţa sumei de 2.030.353,32 de lei, echivalent a 462.567,61 de euro – obiect al infracţiunii de corupţie.

    La data faptelor, arată DNA, Marinela Zoica Dragomir nu mai era angajat al SRI.

    Dosarul a fost trimis pentru judecare Tribunalului Bucureşti cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive şi asiguratorii luate până în prezent.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

    Tribunalul Bucureşti a emis, în 13 ianuarie, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele fostului ofiţer SRI. Decizia a fost menţinută de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

    În acelaşi dosar, soţia fostului ofiţer SRI, Marinela Zoica Dragomir, a fost pusă sub control judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând din 12 ianuarie.

  • SRI: Din 2013, un număr crescut de persoane din ţări europene, interesate să tranziteze spre Siria/Irak pentru a lua parte la activităţi combatante

    Într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă, SRI face o serie de precizări “în contextul declaraţiilor publice referitoare la tranzitul prin România spre/dinspre Siria al unor persoane (foreign fighters) implicate în conflictul din regiune, precum şi la coordonarea eforturilor Serviciului Român de Informaţii cu instituţii partenere în această problematică”.

    “Pe fondul prelungirii crizei siriene şi al ascensiunii organizaţiei teroriste Statul Islamic (SI), începând cu anul 2013, un număr crescut de persoane, din state europene, cu predilecţie din nordul şi vestul Europei şi Balcanii de Vest, au devenit interesate să tranziteze regiunea în vederea transferului din Europa către Siria/Irak, pentru a lua parte la activităţi combatante în zona de conflict. Acest fenomen al transferului de luptători este monitorizat cu prioritate la nivel european de instituţiile cu responsabilităţi în materie, inclusiv de cele din România”, menţionează sursa citată.

    Potrivit comunicatului SRI, până în prezent, deşi ţara noastră s-a confruntat cu un nivel scăzut al ameninţării determinate de acest fenomen, se constată “existenţa premiselor pentru accelerarea evoluţiei lui şi, implicit, creşterea riscurilor asociate”.

    “Potrivit ultimelor evaluări, în zona de conflict sunt implicaţi, de partea diferitor grupări extremiste, peste 4000 de luptători, cetăţeni sau rezidenţi ai unor state europene – situaţie ce reprezintă o preocupare majoră pentru autorităţile naţionale ale tuturor statelor occidentale, precum şi pentru forurile comunitare, din perspectiva riscurilor de securitate induse. S-a constatat că expunerea la violenţă, experienţa de luptă dobândită, îndoctrinarea fundamentalistă şi, mai ales, menţinerea conexiunilor cu diverse entităţi teroriste creează premisele favorabile ca aceste persoane să devină, după revenirea în ţările de origine, factori de risc proeminent. De asemenea, s-a stabilit că un număr semnificativ dintre aceste persoane se implică ulterior în activităţi de acelaşi tip, cum ar fi: acţiuni teroriste, procese de radicalizare, recrutarea de noiadepţi-combatanţi, sprijin financiar-logistic şi organizarea unor transporturi cu ajutoare şi echipamente, deplasându-se din nou în zona de conflict”, continuă sursa citată.

    “Rutele predilecte de deplasare dinspre Europa de Vest către Siria-Irak sunt fie aeriene, cu tranzit prin state din proximitatea zonei de conflict, fie terestre, inclusiv prin România şi/sau Bulgaria”, se mai arată în comunicat.

    În contextul prezentat, marcat de dinamica fenomenului şi consecinţele acestuia în plan naţional şi european, SRI şi instituţiile din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) depun eforturile necesare pentru prezervarea stării de securitate, intensificând cooperarea operaţională, inclusiv alături de structurile partenere din statele aliate, precizează Serviciul. “Între măsurile interne adoptate se regăsesc calibrarea adecvată a dispozitivelor informative şi a capacităţii de reacţie înscop preventiv”, se menţionează în comunicat.

    “Datele obţinute au permis un volum susţinut de informare a beneficiarilor legali şi a partenerilor internaţionali, precum şi implementarea unor măsuri de prevenire (acţiuni de descurajare, declarări de persoane indezirabile, nepermitere a intrării în ţară, informări ale organelor de urmărire penală etc.), determinând, în condiţiile legislaţiei naţionale, controlul şi limitarea acestor fluxuri susţinute, prevenind, totodată, manifestarea unor riscuri şi ameninţări pe teritoriul naţional. De asemenea, aceste măsuri au fost apreciate la nivelul partenerilor internaţionali ca şi contribuţie a României la securitatea spaţiului european”, se mai arată în comunicat.

    SRI reiterează faptul că “gestionarea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor asociate acestui fenomen este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente legale care să asigure instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului cadrul adecvat activităţii acestora la standarde euroatlantice”.

    “SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, îşi reafirmă determinarea de a duce la îndeplinire misiunea încredinţată, alături de partenerii naţionali şi internaţionali pentru prezervarea stării de securitate a cetăţenilor României şi de a reconfirma buna reputaţie a ţăriinoastre ca furnizor de securitate”, se precizează în comunicat.

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a evidenţiat, cu ocazia unei reuniuni antiteroriste desfăşurate joi la Londra, importanţa eforturilor de oprire a circulaţiei membrilor grupului terorist Stat Islamic (SI) prin ţări europene precum România şi Bulgaria.

    Potrivit ziarului The Guardian, Philip Hammond a evidenţiat importanţa eforturilor de a bloca tranzitul combatanţilor grupului terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria) prin ţări europene precum România şi Bulgaria.

    Hammond a reamintit că a efectuat vizite la Bucureşti şi Sofia, precizând că Marea Britanie colaborează strâns cu serviciile de informaţii din România şi Bulgaria.

    “Turcia face o treabă fantastică în interceptarea indivizilor care încearcă să treacă frontiera spre Siria”, a spus şeful diplomaţiei britanice.

    Hammond a făcut aceste declaraţii la reuniunea desfăşurată joi după-amiază la Londra, la care au participat miniştrii de Externe din ţările care participă la coaliţia internaţională contra reţelei teroriste Stat Islamic în Irak şi Siria. La reuniune au fost prezenţi reprezentanţii Statelor Unite, Marii Britanii, Irakului, Australiei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Franţei, Germaniei, Italei, Olandei, Norvegiei şi Spaniei. De asemenea, au participat oficiali din Bahrain, Egipt, Iordania, Kuwait, Qatar, Arabia Saudită, Turcia şi Emiratele Arabe Unite.

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă teritorii din Irak şi Siria, unde a instituit un “califat”. O coaliţie internaţională coordonată de SUA şi formată din zeci de ţări efectuează raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Irak şi Siria ale grupului Stat Islamic şi oferă sprijin logistic serviciilor de securitate irakiene şi opoziţiei moderate siriene.

  • SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil exclusiv în baza unei autorizaţii de la judecător

    Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora, potrivit unui comunicat.

    SRI reiterează faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, “nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător“, se arată în comunicatul SRI. Prin urmare, Serviciul Român de Informaţii consideră că “temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”.

    În comunicat se arată că, potrivit art.17 al legii, “doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării”.

    “Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)”, mai explică SRI.

    “Subliniem în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător”, susţine Serviciul Român de Informaţii.

    Totodată, referitor la criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI menţionează faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în Codul de Procedură Penală, cât şi în Legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.

    SRI precizează că, în concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie “o preocupare majoră” a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.

    SRI subliniază că, până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, consolidând permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă.

    De asemenea, SRI îşi reafirmă “ataşamentul pentru valorile democraţiei şi pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituţionale”.

    Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa că, “beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalţi parteneri interni (instituţii ale statului, operatori privaţi, societatea civilă) şi internaţionali, va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic, ca parte componentă a securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi”.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, documentul fiind criticat de reprezentanţi ai societăţii civile dar şi de unii politicieni.

    Pe 19 decembrie 2014, Senatul a adoptat acest proiect de lege, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Comisia de apărare a Senatului a precizat, pe 20 decembrie 2014, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat”.

    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, pe 15 ianuarie, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie“, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Generalul în rezervă Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune că legislaţia în domeniu nu are carenţe de neacoperit, dar apreciază că legea “Big Brother” şi legea privind cartelele pre-pay ar aduce “un plus profesional”.

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

     

     

     

  • General SRI: Legislaţia în domeniul antiterorist nu are carenţe. Legea Big Brother, avantaj profesional

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

    Întrebat dacă, în acest moment, legislaţia după care lucrează ofiţerii care lucrează la Direcţia de prevenire şi combatere terorismului au suficiente instrumente legislative să-şi facă treaba eficient, Ion Ştefănuţ, care a fost timp de 16 ani şef al acestei direcţii, a răspuns: “Am avut în urmă cu aproximativ un an mai multe întâlniri cu tinerii din această unitate, şi unul dintre subiectele discuţiilor a fost tocmai acesta, legislaţia, mai exact Legea 535, care este legea de temelie a activităţii de antiterorism. Din cele discutate atunci cu ei nu am sesizat că ar fi carenţe uriaşe sau hiatusuri de neacoperit în legislaţie. De aia v-am şi spus că aceste două legi ar aduce un plus profesional. Fără, însă, a ne imagina că ele vor rezolva miraculos toate problemele”.

    El a apreciat că în orice lege elaborată de o minte omenească se va găsi “un sâmbure, chiar ascuns, chiar inconştient, al unor viitoare abuzuri”.

    “Pe de altă parte, nici nu poţi încredinţa unor calculatoare sarcina de a elabora legi pentru că mâine calculatoarele ne vor trimite pe toţi la execuţie ca fiind imperfecţi şi ineficienţi. Da, ştiu despre ce este vorba, cred că ştiu despre ce este vorba, în temerile publicului, cred că în bună măsură aceste temeri sunt justificate, plec de la străvechiul adagio, puterea corupe, puterea absolută corupe absolut. Şi cine ştie ce face omul când nu-l vede nimeni”, a argumentat fostul general SRI.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

     

     

     

     

     

     

  • General SRI: Legislaţia în domeniul antiterorist nu are carenţe. Legea Big Brother, avantaj profesional

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

    Întrebat dacă, în acest moment, legislaţia după care lucrează ofiţerii care lucrează la Direcţia de prevenire şi combatere terorismului au suficiente instrumente legislative să-şi facă treaba eficient, Ion Ştefănuţ, care a fost timp de 16 ani şef al acestei direcţii, a răspuns: “Am avut în urmă cu aproximativ un an mai multe întâlniri cu tinerii din această unitate, şi unul dintre subiectele discuţiilor a fost tocmai acesta, legislaţia, mai exact Legea 535, care este legea de temelie a activităţii de antiterorism. Din cele discutate atunci cu ei nu am sesizat că ar fi carenţe uriaşe sau hiatusuri de neacoperit în legislaţie. De aia v-am şi spus că aceste două legi ar aduce un plus profesional. Fără, însă, a ne imagina că ele vor rezolva miraculos toate problemele”.

    El a apreciat că în orice lege elaborată de o minte omenească se va găsi “un sâmbure, chiar ascuns, chiar inconştient, al unor viitoare abuzuri”.

    “Pe de altă parte, nici nu poţi încredinţa unor calculatoare sarcina de a elabora legi pentru că mâine calculatoarele ne vor trimite pe toţi la execuţie ca fiind imperfecţi şi ineficienţi. Da, ştiu despre ce este vorba, cred că ştiu despre ce este vorba, în temerile publicului, cred că în bună măsură aceste temeri sunt justificate, plec de la străvechiul adagio, puterea corupe, puterea absolută corupe absolut. Şi cine ştie ce face omul când nu-l vede nimeni”, a argumentat fostul general SRI.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

     

     

     

     

     

     

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.