BusinessMagazin

Tag: sindicate

  • Cea mai bună veste primită de angajaţii Carrefour

    Creşterile salariale medii, aplicabile începând cu 1 februarie 2016, variază între 16% şi 21 %, în funcţie de strategiile de dezvoltare regională şi sectorială, se arată în comunicatul Carrefour dat publicităţii.

    În divizia hypermarket, creşterea salarială de care vor beneficia 95% dintre angajaţii de bază din magazine s-a realizat prin semnarea unui act adiţional, cu şase luni înainte de expirarea termenilor prezentului contract colectiv de muncă.

    În plus, Carrefour oferă în continuare salariaţilor săi un pachet semnificativ de beneficii care conţine: tichete de masă în valoare brută de aproximativ 197 lei / lună, acordate din prima zi de muncă, asigurare de sănătate, primă de vacanţă, prime de fidelitate, cupoane de magazin pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun sau pentru alte evenimente speciale, ajutoare financiare şi zile de concediu suplimentare pentru evenimente deosebite din vieţile angajaţilor.

    Carrefour anunţă 2016 ca un moment decisiv de creştere, prin extinderea şi diversificarea ofertei, serviciilor, dar şi infrastructurii de magazine, confirmată şi de semnarea acordului de achiziţie a societăţii Billa România. În contextul dinamic şi plin de provocări din piaţa muncii, Carrefour, împreună cu partenerii săi sociali (Sindicatul Salariaţilor din Carrefour / Artima şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ), consideră drept prioritară asigurarea unui mediu de lucru stabil, previzibil, echitabil şi competitiv.

  • Yakuza anulează festivităţile de Halloween

    Yakuza, sindicatul crimei organizate din Japonia, s-a despărţit în două facţiuni rivale, în urmă cu o lună, iar tensiunile sunt mari de atunci, motiv pentru care tradiţia de Halloween a fost întreruptă anul acesta, relatează The Daily Beast.

    De Halloween, grupul Yamaguchi-gumi (Yakuza) le permitea copiilor să le ceară mafioţilor bomboane şi alte dulciuri, însă această tradiţie a fost întreruptă anul această din cauza unui posibil război între cele două facţiuni.

    Este surprinzător faptul că un un sindicat al crimei organizate, precum Yakuza, să aibă o asemenea tradiţie. Yamaguchi-gumi funcţionează încă din 1915, iar aceştia tot timpul au încercat să aibă o relaţie bună cu localnicii. Organizează un concurs de făcut torturi din orez şi distribuie alimente localnicilor la fiecare început de an.

    În trecut, grupul avea o tradiţie ca la fiecare Revelion să ofere plicuri cu felicitări de Anul Nou, însoţite de bani cash.

    De asemenea, după cutremurul din 1995 şi dezastrul din 2011, organizaţia a ajutat populaţia cu apă, pături, mâncare şi le-a oferit adăpost. Deşi poliţia îi cataloghează ca o grupare violentă, Yamaguchi-gumi insistă că este o organizaţie umanitară care le oferă o casă celor proscrişi de societate şi aplică o jutiţie de stradă. Poliţia şi victimele Yakuza îi contrazic, totuşi.

    Cât despre Halloween, nu există un răspuns oficial de ce festivităţile de anul acesta au fost anulate, însă cineva din cadrul organizaţiei a declarat pentru The Daily Beast că există probleme între cele două facţiuni şi că nu vor ca oameni nevinovaţi să fie implicaţi în eventualele violenţe.

  • Sindicaliştii din Poliţie, împărţiţi între susţinerea pentru Oprea şi cereri de demisie

    Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) se declară solidar cu Gabriel Oprea, susţinând că emoţia provocată de accidentul în care şi-a pierdut viaţa Bogdan Gigină ”a fost transformată şi se vrea valorificată politic, prin atacuri la adresa ministrului Afacerilor Interne”.

    Reprezentanţii SNPPC susţin că toţi miniştrii de interne au beneficiat de protecţie, iar în cazul acestora ”situaţiile de urgenţă pot interveni oricând”.

    ”Este greşit sa ne transformăm în procurori sau judecători, să ştergem tot ce a fost bun şi să limitam totul la acest eveniment nefericit, spunând că ministrul ar fi vinovat. Suntem poliţişti şi ştim că responsabilitatea juridică pentru moartea colegului nostru nu poate fi aruncată, înaintea unei anchete, asupra ministrului, pentru a atinge interesul politic şi de moment al unora. Toţi miniştrii de interne au beneficiat de protecţie şi este firesc acest lucru. În cazul acestor funcţii, situaţiile de urgenţă pot interveni oricând. Dacă pe noi nu ne întreabă nimeni cine merită sau nu să fie ministru de interne, asta nu înseamnă că noi nu avem ceva de spus. Ori, în mandatul ministrului Gabriel Oprea, orice angajat al MAI poate să confirme că am avut foarte multe rezultate pozitive. Am primit drepturile legale pe care ani de zile nimeni nu le mai acorda, am beneficiat de cea mai bună logistică din ultimii 15 ani, iar pentru salarii şi pensii am văzut că exista dialog sindicate-conducere MAI, ca se poate lupta si cineva din conducerea MAI pentru politisti, cu rezultate reale. Să nu uităm că ministrul Oprea a întreprins demersuri pentru colegii care au fost răniţi, bolnavi grav, dar si pentru familiile celor care si-au pierdut viaţa în misiune. Datorită lui, familiile celor care au avut de suferit in urma unor accidente sau care şi-au sacrificat viaţa au simţit că statul este alături şi îi ajută”, susţin poliţiştii din SNPPC, într-un comunicat de presă postat pe site-ul sindicatului.

    Poliţiştii le transmit celor care ”acuză pe site-uri” ”să nu transforme tragedia familiei Gigină în răfuială politică”, susţinând că ”după atâtea zile de emoţie este nevoie de raţiune”.

    Ei se declară solidari cu ministrul Gabriel Oprea.

    ”Îl susţinem pentru că, mai mult ca sigur, este unul dintre oamenii care regretă enorm de mult evenimentul tragic. Şi spunem asta pentru că îl cunoaştem şi ştim ce a făcut pentru angajaţii MAI pentru care i-am cerut sprijinul. Nu putem accepta ca, în mod arbitrar, să se dărâme tot ceea ce s-a construit pentru această instituţie şi pentru angajaţi. Vicepremierul este transformat într-o ţintă politică. Nu ştim cine poate să ceară demisia unui om, fără o anchetă. Ministrul Oprea nu trebuie să demisioneze. Suntem total de acord că ancheta trebuie să se desfăşoare, fără presiuni, fără influenţe, nepărtinitor şi fără a inventa vinovaţi înainte de a se finaliza. Considerăm că orice declaratii publice ale celor implicaţi în evenimentul în care şi-a pierdut viaţa colegul nostru Bogdan Gigină pot influenţa ancheta organelor judiciare”, mai arată poliţiştii din SNPPC.

    Poziţia acestora a stârnit reacţii dure ale reprezentanţilor unui alt sindicat al poliţiştilor.

    Sindicatul Poliţiştilor din România ”Diamantul” îi acuză pe cei din SNPPC, într-un comunicat de presă semnat de Emil Pascut, că s-au transformat în apărători furibunzi ai lui Gabriel Oprea.

    Pascut spune că Gabriel Oprea nu avea dreptul legal la coloană oficială, iar ”resursele umane şi logistice angajate pentru formarea coloanei oficiale au fost folosite ilegal, atât acum, cât şi în trecut”.

    ”În mod clar, Bogdan Gigină a murit în mod absurd, servind obedient, împreună cu alti BPR-işti, dorinţa nestavilită de grandomanie a ministrului Oprea. Oprea nu avea dreptul legal la coloana oficiala. Pe cale de consecinţă, resursele umane şi logistice angajate pentru formarea coloanei oficiale au fost folosite ilegal, atât acum, cât şi în trecut. Pe Oprea nu l-a deranjat însa niciodată că nu ar fi avut dreptul la antemergători. Nici nu cred că a avut habar, vreodată, că e necesar să fie prevazut în lege, ca să poţi beneficia de coloană oficială (…) Oprea este un ciocoi care şi-a găsit un rol, un bussines, o nişă, în politica romanească. Un rol de gunoier politic. Şi-a facut un partid în care a colectat toate gunoaiele celorlalte partide. Toti exilaţii şi-au găsit adapost în UNPR. (…) Acestea fiind zise, nu vă e greaţă? Vouă, agenţilor şi ofiţerilor de poliţie care cotizaţi sindical la SNPPC, SNAP? (…) Nu vă e ruşine de voi, cei care sunteţi membri la SNPPC, SNAP, Sed Lex, când va uitaţi în oglindă? Voi cotizaţi din greu pentru ca aceşti indivizi să vă apere interesele. În fapt cotizaţi pentru unii care au pactizat cu conducerea şi care vă trimit fără să clipească la groapă”, susţine Pascut.

    El mai susţine că Oprea şi şefii Brigăzii Poliţiei Rutiere ai agentului Bogdan Gigina ”nu sunt direct vinovaţi pentru moartea agentului, însă ei l-au împins să moară”, iar aceştia trebuie să plece din MAI.

    Demisia ministrului Gabriel Oprea este cerută şi de un poliţist din Neamţ, Ioan Cănărău.

    Acesta a fost, de altfel, primul poliţist care i-a cerut public demisia ministrului Gabriel Oprea.

    ”Din păcate, doar când se întâmplă astfel de tragedii mizeria de sub preş ascunsă de mai marii poliţişti din conducerea ministerului iese la iveală. Nu trebuia să moară un poliţist ca opinia publică să afle că uneori ministrul nostru foloseşte coloane oficiale în mod ilegal. Noi îi reproşăm ministrului Gabriel Oprea că nu a oprit, că nu a acordat sprijin, pentru că dânsul nu avea de unde să ştie în ce stare se află colegul nostru poliţist. Probabil astăzi noi nu ştim dacă era sau nu legală coloana oficială. Pe o vreme ca aceea colegii mei din Bucureşti spun că nu trebuiau scoase motocicltele şi că poliţiştii nu trebuiau să însoţească acea coloană cu motociclete, ci doar cu autospeciale, cu autotursime.Cred că ar trebui să fie demis sau să îşi dea demisia de onoare, dacă o mai are, dacă nu măcar o demisie de conjuctură. A murit un poliţist, e vorba despre o viaţă de om şi îmi pare rău că nici colegii mei nu reacţionează şi nu au curajul să spună în spaţiul public cu ce probleme se confruntă, că sunt trimişi carne de tun în stradă acei motociclişti, la diferite coloane oficiale, care sunt sau nu legale. Au fost cazuri când a venit şi în judeţul Neamţ la o nuntă tot cu o coloană oficială”, a declarat Ioan Cănărău, agent şef principal la Direcţia de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Neamţ.

    Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani), de la Brigada Rutieră a Capitalei, a murit în seara zilei de 20 octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a fost transportat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală.

    Poliţistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, însă informaţii despre această situaţie nu au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, fiind aflate mai întâi pe surse.

    Abia la două zile de la accident, Poliţia Capitalei a transmis un comunicat în care a confirmat că poliţistul de la Rutieră asigura deplasarea coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea care, conform informaţiilor comunicate, participase la “o activitate în cadrul unei instituţii din domeniul securităţii şi ordinii publice”.

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Capitalei, la momentul accidentului, coloana oficială a lui Gabriel Oprea, “de care demnitarul beneficia în condiţiile legii”, se deplasa cu o viteză adaptată la condiţiile meteo şi de trafic existente, pe traseul Băneasa – Piaţa Presei Libere – Arcul de Triumf – Piaţa Charles de Gaulle Piaţa Victoriei – bulevardul Uranus – strada Ştirbei Vodă. După accident, coloana oficială s-a oprit la faţa locului şi au fost dispuse măsuri pentru mobilizarea echipajelor medicale, susţinea Poliţia.

    Martori care erau foarte aproape de locul accidentului de pe strada Ştirbei Vodă spun însă că maşina în care se afla ministrul Gabriel Oprea nu a oprit după accident.

    Duminică, Ministerul Afacerilor Interne a transmis primul răspuns oficial legat de ancheta privind moartea poliţistului Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea, susţinând că MAI şi ministrul nu pot prezenta detalii pe acest subiect înainte de finalizarea anchetei.

    “Ca răspuns la solicitările mass-media referitoare la circumstanţele producerii accidentului din seara zilei de 20 octombrie a.c., în urma căruia şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Cosmin Gigină, Direcţia Informare şi Relaţii Publice transmite următoarele: Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a deschis, la data de 20 octombrie a.c., o anchetă în care se fac cercetări privind cauzele şi împrejurările producerii accidentului. Potrivit prevederilor Codului de Procedură Penală, privind Competenţa Procurorului, “procurorul conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale, prevăzute de lege”, arăta MAI, într-un comunicat de presă transmis duminică, la cinci zile după accident.

    Sursa citată preciza că, potrivit prevederilor legale, “MAI şi reprezentanţii săi, inclusiv ministrul afacerilor interne, nu pot face declaraţii publice sau prezenta detalii pe acest subiect înainte de finalizarea anchetei”.

    Ministerul Afacerilor Interne mai arăta că “respectă întocmai prevederile legale şi acordă sprijin activ tuturor instituţiilor abilitate să soluţioneze această cauză”.

    La câteva ore după comunicatul MAI, Parchetul Capitalei a transmis precizări privind stadiul anchetei în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă în cazul poliţistului Bogdan Gigină, arătând că anchetatorii au cerut de la MAI, Poliţia Capitalei şi Poliţia Română date despre coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea din ziua accidentului, primind deocamdată doar parţial informaţiile solicitate.

    “Pentru lămurirea tuturor împrejurărilor cauzei au fost solicitate Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti actele normative interne care reglementează cadrul general de constituire a coloanelor oficiale, actele interne emise cu privire la coloana oficială din care făcea parte lucrătorul de poliţie decedat, precum şi date cu privire la componenţa coloanei la momentul incidentului. Până în prezent ne-au fost furnizate parţial informaţiile solicitate”, potrivit Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Anchetatori au solicitat şi datele stocate cu privire la comunicaţiile interne ale poliţiştilor implicaţi în deplasarea coloanei oficiale a ministrului Gabriel Oprea din ziua accidentului şi au audiat persoane care aveau cunoştinţă despre împrejurările în care s-a produs accidentul de pe strada Ştirbei Vodă, respectiv poliţiştii din coloană şi cei aflaţi în intersecţie, muncitorii care efectuau lucrările de reparaţii, precum şi alţi martori aflaţi în zonaă.

    Procurorii au solicitat şi documentaţia privind efectuarea lucrărilor de reparaţie de la locul producerii evenimentului, printre care actele de autorizare, contractele încheiate, procedurile de executare a lucrării, inclusiv elementele de semnalizare şi siguranţă specifice.

    După accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în spaţiul public s-au vehiculat mai multe întrebări care încă aşteaptă un răspuns de la ministrul Gabriel Oprea, printre care şi cele legate de dreptul acestuia de a beneficia de coloană oficială, dar şi locul de unde acesta venea şi unde trebuia să ajungă în ziua accidentului, dar şi dacă, în condiţii de ploaie, nu trebuia să renunţe la escorta cu motociclist.

    De marţi seară, când a avut loc accidentul, ministrul Gabriel Oprea nu a avut nicio reacţie, însă MAI a anunţat că vicepremierul face declaraţii de presă luni, de la ora 11.00, la sediul ministerului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, duminică, la Arad, că “este inadmisibil” ca Guvernul să nu ia o poziţie oficială în cazul accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, adăugând că îi pofteşte “de urgenţă în faţa microfoanelor pe domnii Ponta şi Oprea să dea lămuriri”.

    Premierul Victor Ponta a refuzat să le răspundă jurnaliştilor, vineri, dacă ministrul Gabriel Oprea avea dreptul legal să folosească escorta Poliţiei Rutiere, inclusiv a motocicliştilor, în toate deplasările pe care acesta le face, el precizând că răspunde doar la întrebări legate de rectificarea bugetară.

    Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, echipaje ale Poliţiei Rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale doar în cazul şefului statului, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi primului ministrului. Miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere doar “în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă”, conform prevederilor legale.

    Mai mulţi lideri politici, precum şi organizaţii neguvernamentale au cerut demisia lui Gabriel Oprea din funcţiile de vicepremier şi de ministru de Interne, dar şi lămurirea circumstanţelor accidentului a cărui victimă a fost Bogdan Gigină.

  • SALARIILE personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută de la 1 decembrie

    Liderii federaţiilor sindicale din educaţie au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre majorările salariale din învăţământ, după ce Guvernul a propus o creştere de 10%, de la 1 decembrie, iar sindicatele doresc o majorare de 15%, din noiembrie.

    Printre cei sosiţi la sediul Guvernului s-a numărat, din partea sindicatelor din educaţie, Anton Hadăr, de la Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater” şi Marius Nistor, de la Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”.

    De asemenea, la Palatul Victoria au fost prezenţi premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

    Liderii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au decis, în 17 septembrie, după întâlnirea cu miniştrii Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, Muncii, Rovana Plumb, Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi Dialogului Social, Liviu Pop, să amâne luarea unei decizii privind eventuale proteste, până pe data de 10 octombrie, când reprezentanţii Executivului au promis că vor şti exact care este majorarea pe care o vor aplica salariilor din educaţie şi de la ce dată, în funcţie de datele fiscal-bugetare.

    “Am solicitat reprezentanţilor din sectorul educaţional să ne păsuiască până pe data de 10 octombrie, pentru a avea toate datele din punct de vedere fiscal-bugetar ale încheierii exerciţiului pe nouă luni de zile. După ce vom avea tabloul datelor bugetare, vom putea vorbi de majorări clare ale salariilor”, a spus atunci ministrul Muncii, Rovana Plumb.

    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Simion Hancescu arăta că sindicaliştii au solicitat Guvernului o creştere de 15 procente de la 1 noiembrie.

    Discuţiile de atunci au avut loc după ce, în 15 septembrie, negocierile dintre premierul Victor Ponta şi liderii sindicatelor din Educaţie nu au ajuns la niciun rezultat, Guvernul propunând o majorare salarială de 10%, de la 1 decembrie, cu plata la 1 ianuarie 2016, în timp ce sindicatele au spus că doresc o creştere de 15%, din noiembrie, sau una de 20%, din decembrie.

    Solicitările sindicaliştilor din educaţie de majorare a salariilor au fost transmise guvernanţilor după ce Executivul a decis creşterea salariilor cadrelor medicale cu 25%, începând din 1 octombrie.

    Angajaţii din sistemul sanitar sunt primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.

    Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede creşteri salariale în Educaţie, Administraţie şi Sănătate, ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

    Din 1 august au crescut indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii, miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului Secretariatului General al Guvernului şi cel al Cancelariei premierului.

    Astfel, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului a fost fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, primesc o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru, conform OUG care se aşplică din august.

    Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei este acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS.

  • Ministerul Muncii discută în următoarele două săptămâni cu sindicatele pe noua lege a salarizării

    “Urmează să ne întâlnim în cursul acestei săptămâni şi săptămâna viitoare la fel, astfel încât să ascultăm punctele lor de vedere. Unii le-au formulat în scris, urmează să avem şi aceste consultări la sediul Ministerului Muncii”, a spus Rovana Plumb.

    Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

     

  • Angajaţii ROMATSA vor să intre în grevă generală din 1 septembrie

    Controlorii de trafic aerian ROMATSA vor intra în grevă generală din 1 septembrie, dacă cele 14 revendicări pe care le au nu vor fi soluţionate, ei susţinând că problemele lor sunt “de viaţă şi de moarte” şi privesc siguranţa călătorilor.

    Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, a anunţat, luni, că a fost trimisă la ministrul Transporturilor, Iulian Matache, la Consiliul de Administraţie şi la conducerea ROMATSA notificare privind declararea grevei generale în toate unităţile ROMATSA, începând cu 1 septembrie, ora 11.00.

    “Vom proceda la declanşarea grevei, dacă până în acel moment organele statului abilitate nu vor reuşi să revolve problemele pe care le avem la ROMATSA. Şi pot să vă spun că sunt probleme de viaţă şi de moarte de la ROMATSA, deci nu este vorba de bani, nu e vorba de absolut nimic, ci chiar de viaţă şi de moarte, de siguranţa pasagerilor, de siguranţa salariaţilor ROMATSA”, a spus Tudorache.

    Liderul sindical a subliniat că dacă se ajunge la grevă generală la ROMATSA, impactul va fi “catastrofal”, petnru că nu va fi pentru două ore, ci va fi generală şi se va opri total activitatea controlorilor de trafic aerian din toate unităţile.

    “Dacă până în acel moment nu se găsesc soluţiile şi organele statului nu iau absolut nicio măsură, cum nu au făcut până azi, deşi avem numeroase plângeri făcute atât la DNA, atât la Parlament, la Senat, la preşedinte, la Camera Deputaţilor, deci nimeni nu ne ia în seamă, la Curtea de Conturi şi aşa mai departe. Avem un număr de peste 20 de procese pe care le-am intentat acestei conduceri ilegale. În mod cert, dacă până atunci nu se rezolvă lucrurile, vom declanşa greva generală, impactul va fi, din punctul nostru de vedere, catastrofal, având în vedere faptul că nu o să dureze doar două ore, ci este o grevă generală totală”, a mai spus Gabriel Tudorache.

    Liderul sindical a afirmat că, în jurul orelor 14.00, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, îi aşteaptă pe reprezentanţii sindicaliştilor ROMATSA.

    “Trebuie să intrăm în legalitate. Un contract colectiv de muncă, aşa cum încearcă de luni de zile să îl semnăm, nu îl vom semna niciodată. Nu cred că cineva în ţara asta îşi riscă propria libertate pentru a semna nişte documente ilegale”, a completat Tudorache.

    El a reiterat că directorul Aurel Stanciu a fost numit în mod ilegal la conducerea ROMATSA.

    “Directorul a fost numit total ilegal, nu a dat niciun concurs. A fost un examen el cu el. Au fost şi alţi directori din ROMATSA care şi-au depus dosarele, dar au fost făcuţi să şi le retragă. La fel s-a întâmplat şi cu acel domn general Stoicescu. Ei ne spun că suntem indivizi comunistoizi, păi noi nici n-am apucat să fim comunişti, în timp ce toate gradele şi le-au luat numai cu sprijinul comuniştilor şi al securiştilor. El a ajuns director de căutare şi salvare. Una dintre saricinile pe care le-a avut a fost modernizarea acestui sistem de căutare şi salvare după evenimentele din Apuseni. Puteţi vedea că nu s-a făcut nimic, în afara unei direcţii. Au angajat purtător de cuvânt pentru aceste evenimente, dar l-aţi văzut undeva pe post cu ocazia tragicului eveniment cu planorul?”, a mai spus Tudorache.

    La rândul său, un alt reprezentant al sindicaliştilor din ROMATSA, Alecu Florin Diaconu, susţine că o eventuală grevă nu are legătură cu salariile din sistem.

    “Suntem terorizaţi psihic de acest domn director, înconjurat de conducerea care îl ajută să încalce legile, să facă abuzuri de nouă luni încoace. Greva generală este strict pentru cele 14 revendicări. Faptul că astăzi un grup de peste 300 de colegi l-a aşteptat şi i-a cerut demisia este pentru modul abuziv în care a continuat după greva de avertisment. Au trecut peste 30 de zile de atunci, iar domnul director încearcă să aducă acest conflict acolo unde noi nu ne dorim. Nu ne dorim grevă generală”, a subliniat Diaconu.

    Angajaţii ROMATSA îl acuză pe directorul Aurel Stanciu că nu a respectat nimic din ceea ce sindicaliştii au stabilit, în scris, cu Ministerul Transporturilor şi sunt nemulţumiţi de faptul că nici ministrul Iulian Matache nu reacţionează.

    Liderul sindical Gabriel Tudorache anunţa, săptămâna trecută, că ar putea fi declanşată greva generală la ROMATSA, el declarând atunci, pentru MEDIAFAX că tuturor reprezentanţilor sindicatului le-a fost diminuat salariul cu o treime, în mod abuziv.

    Negocieri ale sindicatelor cu reprezentanţii ROMATSA şi cu cei ai Ministerului Transporturilor au avut loc în luna iulie, la discuţii fiind prezent atunci şi ministrul Transporturilor, Iulian Matache.

  • Sindicatele din educaţie solicită ca şi dascălii să beneficieze de creşteri salariale

    “În toate discursurile publice reprezentanţii Guvernului au declarat că educaţia şi sănătatea vor fi prioritare. Observăm că jumătate din promisiuni au fost îndeplinite, prin decizia de astăzi. Aşteptăm ca, în perioada imediat următoare, să avem o întâlnire cu prim-ministrul pentru a stabili şi majorările din educaţie. Considerăm că trebuie, în regim de urgenţă, finalizate discuţiile privind proiectul Legii salarizării bugetarilor, astfel încât de la 1 octombrie a.c., şi angajaţii din învăţământ să beneficieze de majorări în concordanţă cu importanţa activităţii prestate. În condiţiile în care observăm că anumite categorii de salariaţi precum demnitarii, parlamentarii şi funcţionarii din aparatul central al Guvernului şi al preşedinţiei sunt favorizate, ne întrebăm care sunt de fapt priorităţile politicienilor”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, preşedintele FSE “Spiru Haret”.

    Federaţia avertizează membrii Guvernului că majorările salariale acordate în ultima perioadă unor categorii de personal în detrimentul altora au dus deja la o exacerbare a stării de nemulţumire în rândul angajaţilor din învăţământ, care poate conduce la posibile acţiuni de protest cu ocazia începerii noului an şcolar.

    Potrivit sindicaliştilor, orice întârziere în asigurarea unei creşteri salariale substanţiale în sistemul educaţional va genera efecte negative în anii următori, care cu greu vor mai putea fi remediate.

    Premierul Victor Ponta a anuntaţ, marţi, majorarea cu 25 la sută a salariilor pentru tot personalul sanitar, de la 1 octombrie.

    El a precizat că, pentru şedinţa de Guvern din 26 august, se va pregăti atât o ordonanţă de urgenţă privind majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar, cât şi un proiect de lege privind responsabilitatea medicilor.

    “Putem de la 1 octombrie să aplicăm o creştere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul medical”, a spus Ponta, precizând că vor beneficia de aceste majorări aproximativ 181.000 de persoane din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi autoriăţilor publice locale şi peste 13.000 de angajaţi din reţelele de sănătate proprii ale altor ministere.

    Premierul a mai spus că impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este în jurul sumei de 1 miliard 700 milioane lei.

    Ponta a menţionat că, pentru anul acesta, fondurile necesare sunt asigurate.

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
     

  • Wizz Air a fost amendată pentru concedierea abuzivă a angajaţilor

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei. 

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

     

     

     

  • Ferdinand Piech, obligat să demisioneze de la şefia Volkswagen. 
Culisele unei cariere de 51 de ani

    Nepot al lui Ferdinand Porsche, fondatorul companiei care a construit automobilul Volkswagen Beetle (binecunoscuta broscuţă) în cadrul unui contract din 1934 cu regimul nazist, Piech şi-a devotat viaţa şi cariera de 51 de ani din industria auto pentru a aduce VW pe primul loc.

    Pe 25 aprilie, Volkswagen a anunţat demisia patriarhului în vârstă de 78 de ani, iar anunţul a pus capăt unei crize de două săptămâni care a început atunci când Piech a spus că s-a distanţat de directorul general Martin Winterkorn.

    Piech a demisionat din toate funcţiile deţinute la VW, iar fosta sa soţie, Ursula, a decis la rândul ei să plece din con-siliul de administraţie al grupului. Mandatul de preşedinte al lui Piech urma să se încheie în aprilie 2017.

    ”Membrii conducerii au constatat în unanimitate că în baza a ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni încrederea reciprocă necesară pentru o colaborare de succes nu mai există„, informa un comunicat al companiei.

    Consiliul de conducere al boardului VW a anunţat în 17 aprilie că Winterkorn este cel mai potrivit pentru postul de director general al grupului. Anunţul a fost determinat de un interviu acordat revistei Der Spiegel din 10 aprilie de pre-şedintele Piech, în care acesta şi-a exprimat îndoielile legate de Winterkorn.

    Cei şase membri ai consiliului, între care şi Piech, au propus prelungirea contractului lui Winterkorn dincolo de anul 2016, după ce preşedintele nu a reuşit să forţeze înlăturarea acestuia. 

    Piech a afirmat în interviu că s-a distanţat de Winterkorn şi nu mai vrea ca acesta să fie viitorul preşedinte al VW. Îndepărtarea lui Piech de fostul său apropiat, fără nicio explicaţie, a provocat un şoc la nivelul grupului VW, cel mai mare angajator din Germania.

    Winterkorn, sub conducerea căruia VW a obţinut profituri record şi concurează Toyota Motor pentru poziţia de cel mai mare producător auto la nivel mondial, a participat la şedinţa consiliului din 
16 aprilie, pentru a-şi apăra funcţia.
    Consiliul pregăteşte de obicei întâlnirile boardului VW, format din 20 de membri, respectiv acţionari cu drept de vot şi reprezentanţi ai sindicatului, care are dreptul să angajeze şi să concedieze membri ai conducerii şi să ia alte decizii majore. O decizie referitoare la mandatul lui Winterkorn este improbabilă înainte de începutul anului 2016, în condiţiile în care în Germania contractele directorilor de rang înalt sunt prelungite, de regulă, în ultimul an de mandat.

    Pe lângă Piech, care face parte şi din una din cele două familii care controlează VW, consiliul de conducere este format din Stephan Weil, premier al landului Saxonia Inferioară, şeful consiliului muncii, Bernd Osterloh, şi adjunctul acestuia, Stephan Wolf, Berthold Huber, reprezentantul sindicatului IG Metall, şi Wolfgang Porsche, vărul lui Piech şi reprezentant al celeilalte familii acţionare a grupului. Clanurile Porsche-Piech controlează 50,7% din drepturile de vot în cadrul grupului Volkswagen, prin intermediul companiei holding Porsche SE. Landul Saxonia Inferioară, unde se află sediul central al VW, este al doilea mare acţionar al grupului, cu o participaţie de 20%, urmat de emiratul Qatar, cu 17%.

    Alte critici aduse de Piech lui Winterkorn includ performanţele nesatisfăcătoare cronice ale VW în Statele Unite, unde incapacitatea de a înţelege nevoile cumpărătorilor sunt scoase în evidenţă de suporturile de băuturi prea mici pentru paharele de dimensiuni mari din SUA.
    Sub conducerea lui Winterkorn, VW nu a reuşit să producă un model low-cost sau să facă progrese semnificative în Asia şi America Latină, iar unii analişti se tem că acesta va putea să îşi continue politicile ca şi până acum.
    Alt scenariu ar putea fi ca un alt membru al familiei Porsche-Piech, Wolfgang Porsche, să devină preşedinte, iar Winterkorn să rămână director general. VW ar putea opta totodată să aducă un preşedinte din afara companiei.