BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Al treilea oraş din România care ar putea avea metrou. Primăria are un buget de 300 de milioane de euro

    Potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al Municipiului Timişoara pe anul 2018, care va fi în dezbatere publică în data de 19 februarie, Primăria Timişoara vrea să aloce suma de 145.000 de lei pentru întocmirea unui studiu de prefezabilitate “privind realizarea unui sistem de transport în comun de tip metrou”.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, prima linie de metrou din oraş va lega Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” de Calea Şagului, pe unde se intră în oraş dinspre frontiera cu Serbia, şi va avea cel puţin cinci staţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri de 427 milioane de lei în 2017. Compania şi-a bugetat afaceri de 970 milioane de lei pentru anul în curs

    Situaţia consolidată a rezultatului global a Grupului TeraPlast pentru anul 2017 prezintă o cifră de afaceri de 427 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent.

    Grupul TeraPlast include societatea TeraPlast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), filialele TeraSteel Bistriţa şi TeraSteel Serbia (producători de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), TeraGlass (producător de ferestre şi uşi din PVC), TeraPlast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului),  TeraPlast Ungaria (distribuitor), divizia de polietilenă (fosta Politub, producător de ţevi din polietilenă) precum şi societatea Depaco (producător de ţiglă metalică).

    Anul 2017 grupului TeraPlast a achiziţionat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Investiţia a depăşit 6 milioane de euro. Aceasta este prima fabrică din străinătate deschisă după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. În 2018, fabrica TeraSteel din Serbia îşi propune să vândă produse în valoare de peste 28 de milioane de euro. Acesta este un obiectiv cât se poate de realist, ţinând cont de faptul că TeraSteel Serbia are o fabrică identică cu cea din România care a avut în 2017 o cifră de afaceri de 38 mil. euro şi deserveşte o piaţă de 160 mil. euro, cu fabrica din Serbia.

    Tot în 2017, grupul a încheiat acorduri pentru achiziţionarea pachetului de 67% din Depaco, al doilea jucător de pe piaţa de ţiglă metalică, prin brandul Wetterbest. TeraPlast a preluat controlul Depaco în ianuarie 2018, după obţinerea avizului favorabil de la Consiliul Concurenţei. La 31 decembrie 2017, Depaco era controlată în comun cu ceilalţi asociaţi, prin urmare societatea este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă (Depaco nu a avut o contribuţie la EBITDA consolidată a grupului pentru anul 2017). Depaco a fost consolidată, ca subsidiară, începând cu ianuarie 2018.

    Seria de achiziţii a continuat cu preluarea Politub, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa ţevilor de apă şi gaz, care a intrat integral în portofoliul TeraPlast începând cu luna octombrie a anului trecut. Din decembrie 2017, Politub a transferat business-ul către TeraPlast ca un tot unitar, devenind divizia de ţevi polietilenă a TeraPlast. Pentru 2018, reprezentanţii îşi propun dublarea cifrei de afaceri pentru această divizie.

    Cifra de afaceri a TeraSteel Romania în 2017 a fost de 173 mil lei, iar EBITDA de 17,8 mil lei (2016: cifra de afaceri de 125 mil. lei, EBITDA de 15 mil. lei).

    Cosmin Pătroiu, director general TeraSteel: „Am mulţumirea că dacă în urmă cu 10 ani eram jucătorul nr.11, acum suntem lideri pe piaţa panourilor sandwich cu spumă poliuretanică din România. TeraSteel Serbia a generat EBITDA din a doua lună de producţie. Cu fabrica din Serbia, acţionăm pe o piaţă de 160 mil. euro. Ne-am propus pentru 2018 o cotă de piaţă de aprox. 20%. De 3 ani exportăm în Serbia, prin urmare avem cunoştinţe solide în această piaţă.”

    Depaco este jucătorul numărul doi pe o piaţă de 300 mil. euro şi îşi propune pentru 2018 majorarea cotei de piaţă, în special în centrul şi nordul ţării, unde la ora actuală are o prezenţă redusă, dar şi extinderea prezenţei pe piaţa europeană.

    Valeriu Irimescu, director General Depaco: ”Ne-am întărit forţa de vânzări şi am început derularea planurilor de extindere şi eficientizare a capacităţilor de producţie.”

    Scăderea EBITDA consolidată a grupului se datorează lipsei de investiţii în infrastructură care a impactat semnificativ TeraPlast SA, în particular divizia de instalaţii şi amenajări. Pentru anul 2018 compania estimează o economie de 1,5 mil.de euro cu materia primă, ca urmare a punerii în funcţiune a secţiei de PVC reciclat, în noiembrie 2017. De asemenea, TeraPlast şi-a adaptat politicile de aprovizionare, stocuri şi distribuţie la noile condiţii de piaţă.

    În vederea menţinerii poziţiei de lider de pe piaţa canalizărilor exterioare, dar şi pentru a-şi creşte cota de piaţă pentru sistemele de canalizare interioară, pentru 2018 TeraPlast a pregătit lansarea de noi produse.

    Mirela Pop, director general TeraPlast: “Am intrat în 2018 în top 10 reciclatori europeni şi cu un portofoliu de produse structurat astfel încât să putem răspunde provocărilor actuale ale pieţei.”

  • Integrarea rapidă în UE a ţărilor din Balcanii de Vest este promovată de 12 state membre

    Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia propun un summit UE anual cu liderii de stat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo şi Serbia.

    Conform propunerii trimise Comisiei Europene la finele lunii ianuarie, cele 12 state membre vor să permită accesul la întrunirile UE din domenii precum mediu, sănătate, transporturi şi politică externă pentru guvernele ţărilor din Balcanii de Vest.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEO-ul GSK România, promovat la nivel regional

     În calitate de General Manager al GSK România, din septembrie 2016, Andre s-a concentrat pe creşterea prezenţei deja puternice a GSK pe piaţa locală, pe implementarea de soluţii inovatoare şi schimbări în modelul de business, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Mai mult decât atât, abilităţile lui Andre de lider, implicarea sa proactivă şi contribuţia sa la dezvoltarea politicilor publice în sistemul de sănătate au fost recunoscute de asociaţiile de afaceri cum ar fi Consiliul Investitorilor Externi, în cadrul căruia a fost ales ca membru al Consiliului de Administraţie, ocupându-se totodată şi de coordonarea Grupului de Lucru pe Sănătate al Consiliului, din septembrie 2018.

    Datorită calităţilor sale de lider, împreună cu performanţa sa puternică în România, cea mai mare piaţă din această regiune, numirea lui Andre este o evoluţie naturală. În noul său mandat Andre va fi responsabil de continuarea furnizării indicatorilor de performanţă globali ai Grupului, de stimularea inovării în ţările din regiune şi de consolidare a poziţiei GSK ca o companie de încredere.

    Andre va conduce activităţile din această regiune din România, unde este stabilit împreună cu familia sa. El va continua să coordoneze echipa GSK România până când va fi anunţat un succesor. Noul Director General al GSK România va fi comunicat în curând.

    “De când m-am alăturat echipei din România, mi-au atras atenţia recunoştinţa şi bunătatea oamenilor. Fiind parte din povestea acestei regiuni, în calitate de General Manager pentru România, am inteles complexitatea acestei zone, oportunităţile pe care le avem în faţa noastră şi provocările pe care trebuie să le depăşim. Sunt încântat să preiau noua poziţie, deoarece aceasta reprezintă un pas important înainte şi o mare şansă de a continua activitatea şi iniţiativele dezvoltate în Europa de Sud-Est. România a fost o experienta minunată pentru mine şi aştept cu nerăbdare să preiau provocările pe care această regiune le oferă”, Andre Vivan da Silva, VP & GSK Cluster Area Director South East Europe.
     
    Înainte de rolul său de General Manager al GSK România, Andre a fost Vicepreşedinte al Primary Care şi Commercial Operations din Italia începând cu 2014 şi a contribuit la creşterea competitivităţii pe segmentul Primary Care din Italia.

    Andre s-a alăturat echipei GSK în 2009, ca Specialty Business Unit Director, în Brazilia. În 2012, a fost numit Head of Academy, Commercial Excellence EMA, conducând divizia regională de Operational Planning, Sales şi Launch Excellence iar în 2013 a fost numit Head of Business Planning, China. Înainte de a se alătura GSK, Andre a ocupat diferite funcţii executive în departamentele comerciale din industria farmaceutică, precum Schering Plough, Organon, Lundbeck şi Eli Lilly.

    Andre Vivan are un master în Administrarea Afacerilor Internaţionale la Universitatea Bournemouth UK. El a preluat rolul de la Sally Storey, care a fost numită Vicepreşedinte şi General Manager în cadrul Gulf Cooperation Council, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

     

  • UE se extinde. Următoarele două ţări care vor intra în Uniune / “Este momentul să finalizăm ceea ce am început în 1989”

    Uniunea Europeană va lansa un efort diplomatic pentru accelerarea procesului de aderare, la Blocul comunitar, a celor şase ţări balcanice.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Serbia ar putea intra în Uniunea Europeană în 2025

    Serbia şi Muntenegru ar putea fi următoarele state care vor intra în Uniunea Europeană, cel mai probabil înainte de 2025, a declarat celor de la Reuters Johannes Hanh, comisarul european pentru extindere.

    “Este timpul să încheiem munca începută în 1989”, a spus acesta, referindu-se la extinderea UE după căderea Zidului Berlinului. “Am stabilit 2025 ca termen-limită pentru integrarea Serbiei şi a Muntenegrului, considerăm că este unul realist dar cu toate acestea foarte ambiţios.”

    Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia speră să adere la Uniunea Europeană, dar şansele au scăzut în mod considerabil în ultimii ani, odată cu derapajele politicienilor aflaţi la conducere şi cu ascensiunea sentimentelor eurosceptice.

    “Putem să exportăm stabilitate sau să importăm instabilitate”, a mai spus Hahn.

  • Bucureştiul va fi gazda următoarei reuniuni cvadrilaterale Serbia – Bulgaria – Grecia – România, în martie – VIDEO

    “Integrarea Serbiei se face prin infrastructura comună, construcţia de drumuri, infrastructura de IT şi cea energetică, studenţii sârbi care învaţă la Timişoara. Aderarea efectivă la UE rămâne doar o formalitate, iar ţările prezente aici ne-am angajat de a facilita atât pe preşedinţia bulgară cât şi română. Toate cele patru ţări au probleme, dar constatăm că nu este nicina de netrecut, dar ce face acest gen de întâlnire este să armonizeze soluţiile. Aseară am decis să participe la aceste întâlniri şi miniştrii, precum cei ai Transporturilor, Energiei, Afaceri Externe sau Interne, pentru că o altă problemă comună este fenomenul imigraţiei”, a declarat sâmbătă, la Belgrad, premierul Mihai Tudose.

    Acesta a anunţat că următoarea întâlnire a oficialilor din România, Serbia, Bulgaria şi Grecia va avea loc în luna martie, la Bucureşti.

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit vineri şi sâmbătă la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, dar şi cu omologii săi Alexis Tsipras, premierul Greciei, Boiko Borisov, premierul Bulgariei şi Ana Brnabic, premierul Serbiei.

     

     

    AAAAAA

     

     

  • Preşedintele sârb: Serbia nu are în plan să adere la NATO

    “Serbia se află pe calea europeană, însă diferenţa dintre Serbia şi alte ţări din regiune este că Serbia nu vrea să adere la NATO”, a afirmat Aleksandar Vucic, adăugând că în urmă cu zece zile a făcut aceeaşi declaraţie în faţa celor 29 de membri ai alianţei, la Bruxelles.

    “Serbia îşi va menţine neutralitatea. Asta este politica ei şi va continua să fie”, a mai menţionat preşedintele sârb.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vienna Insurance Group a înregistrat prime brute subscrise de peste 7 miliarde de euro în primele trei trimestre ale amului

    Primele au crescut cu 5,6 procente, excluzând impactul produselor de asigurare cu prima unică. Creşterea s-a datorat în principal segmentului auto şi altor segmente de asigurări daune/accidente, fiind susţinută în principal de Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Polonia, Slovacia şi România au înregistrat de asemenea creşteri ale asigurărilor de viata. În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, una dintre priorităţile majore ale „Agendei 2020”, creşterea primelor s-a datorat în principal Austriei, statelor baltice şi Georgiei.

    Rata de solvabilitate la nivelul Grupului VIG listat a fost de 224,8 procente la 30 septembrie 2017, reconfirmand astfel rată obţinută în primul semestru din 2017 (224,5 procente). Rezultatul financiar de 732 milioane euro pentru primele trei trimestre din 2017 indică o creştere anuală de 4,1 procente. Creşterea a fost rezultatul unei majorări a venitului curent graţie consolidării complete a entităţilor non-profit ale grupului şi profiturilor realizate mai mari din vânzarea de acţiuni. Investiţiile Grupului incluzând numerarul şi echivalentele de numerar au crescut la 37,2 miliarde euro la 30 septembrie 2017 datorită unei intensificări a activităţilor de investiţii (31 decembrie 2016: 36,2 miliarde euro).

    VIG a înregistrat o rată combinată de 97,3 procente în primele trei trimestre din 2017. Atat rata daunei, cât şi rata cheltuielilor s-au îmbunătăţit comparativ cu anul precedent. Austria, Polonia, Serbia şi statele baltice au contribuit în principal la reducerea în ansamblu a ratei combinate, fapt care s-a datorat în principal profitabilităţii în creştere a segmentului auto.

    Cresteri anuale semnificative ale profitului au fost înregistrate în Polonia, Ungaria şi în segmentul „alte pieţe din ECE” – în principal în Serbia. Creşterea profitului în Polonia şi Ungaria s-a datorat îmbunătăţirii semnificative a segmentului RCA, iar în România – asigurărilor CASCO şi măsurilor pe termen lung de creştere a profitabilitatii.

    Profitul (înainte de impozitare) a crescut la 331 milioane euro în primele trei trimestre din 2017. Pietele din Europa Centrală şi de Est au contribuit cu peste 60 de procente din total. Creşterea anuală de aproape 10 procente s-a datorat în principal îmbunătăţirii ratei combinate şi bunei evoluţii a rezultatului financiar. Creşterea contribuţiei la profit a linilor de business daune/accidente a compensat impactul mediului marcat de dobânzi reduse.

     

  • Himoinsa investeşte 500.000 de euro într-un centru logistic la Chiajna

    Centrul logistic are o suprafaţă de peste 1.500m2, spaţiul de depozitare fiind alocat stocării generatoarelor industriale şi va fi administrat de All Generating, distribuitorul Himoinsa în România. Prin deschiderea acestui centru, Himoinsa şi All Generating vor reduce timpii de livrare către clienţii din regiune, vor scădea costurile logistice cu până la 5% şi vor asigura un stoc tampon de generatoare din gama uzuală, oferind în acelaşi timp clienţilor un serviciu rapid şi un punct de distribuţie pentru piese de schimb.

    „Intenţionăm să ne extindem activitatea în zona de servicii la nivel naţional, iar  noul centru logistic ne oferă exact suportul de care avem nevoie. Dacă evoluţia pieţei va fi pozitivă, avem în vedere majorarea valorii stocului de la 500.000 de euro la finele acestui an, până la 1 milion de euro, în 2018”, a declarat Cătălin Stănciulescu, director comercial All Generating.

    În 2004, Himoinsa a deschis o filială în Polonia, de unde sunt deservite direct pieţele din Lituania, Estonia, Letonia, Belarus şi Ucraina. Odată cu deschiderea centrului logistic din Chiajna, Himoinsa îşi extinde prezenţa în Europa de Est, unde deţine o importantă reţea de distribuţie.

    În prezent, piaţa de generatoare electrice din România este estimată la 20 de milioane de euro, aceste echipamente fiind utilizate preponderent în sectoare precum: sănătate, administraţie publică, construcţii, retail, minerit, comunicaţii, turism, agricultură, IT&C (data center).

    Himoinsa este prezentă pe piaţa din România din anul 2010, printre proiectele majore livrate numărându-se furnizarea de generatoare pentru compania Transgaz, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale, care asigură alimentarea de urgenţă a centrelor de comandă din staţiile de manipulare, prevenind astfel funcţionarea defectuoasă a reţelei electrice cauzată de întreruperea alimentării cu gaz şi portul Constanţa, unde Himoinsa furnizează generatoare pentru macaralele care încarcă şi descarcă containerele.