BusinessMagazin

Tag: sarbatoare

  • Dragobete vs Valentine’s Day, interes scăzut al brandurilor pentru sărbătoarea autohtonă


    Dacă în perioada 1 – 14 februarie 2016 au fost înregistrate 1.468 de reclame difuzate/tipărite, ce au avut ca subiect  Valentine’s  Day, în perioada 11 – 24 februarie 2016 s-au înregistrat doar 408 reclame ce au avut ca subiect Dragobetele, se arată într-un comunicat mediaTrust.

    Top 3 reclame Dragobete

    Lidl este brandul cu reclama cel mai des difuzată pentru Dragobete: „De Dragobete, în această noapte…(praline belgiene Pallace, 9,99 lei, buchet de 7 lalele, 9,99lei)”, care a înregistrat 52 de difuzări cu un rate card estimat la 16.916 euro.
    Super Bingo Metropolis este pe locul doi cu reclama „De Dragobete sărbătoreşte româneşte cu super premii…”, care a înregistrat 46 de difuzări şi un rate card estimat la 123.000 euro.
    TVR2 este pe locul trei cu reclama “Dragostea se împarte la 2 (Dragobete)…” – cu 43 de difuzări şi un rate card estimat la 119.000 euro.

    Top 3 reclame Valentine’s Day

    Vodafone este brandul cu cele mai multe reclame înregistrate pentru această sărbătoare. Vodafone este pe primul loc cu reclama “De Valentine’s Day, trebuie să spun (Antonia, supernet 4G, net nelimitat în weekendul îndrăgostiţilor)” care a înregistrat 428 de difuzări şi un rate card de aproximativ 1.699.592 euro.
    Locul doi este ocupat de Lidl cu reclama: „Orice zi e mai frumoasă (de Valentine’s Day, pijama damă, 39,99lei, set neglijeu cu string, 39,99lei)” cu 121 difuzări şi un rate card estimat la 361.850 euro.
    Kiss FM este pe locul trei cu reclama: Ştim că vă iubiţi ca-n filme (…până de Valentine’s, cuplul vostru e în teste, 6 tricouri XX Love/oră, 14 tricouri cu 2 locuri..)”,  care a înregistrat 92 difuzări în perioada analizată, cu un rate card de 40.792 euro.

    Distribuţia reclamelor pe categorii de produse Dragobete vs Valentine’s Day

    Dragobete: în perioada 11 – 24 februarie 2016, categoria TV a înregistrat cel mai mare volum de publicitate (116 de reclame), urmată de Divertisment (81 reclame), Radio (56 reclame), Supermarket-uri (52 reclame), Evenimente (34 reclame) etc.
     

  • Super Bowl 50: Care este cel mai frumos trailer de film? – VIDEO

    Superbowl-ul a devenit un prilej de sărbătoare pentru americani. Se strâng în jurul unei mese, privesc meciul şi mănâncă junk-food. Pentru noi, cei din afara sferei de influenţă a fotbalului american, Superbowl-ul a devenit un prilej de a vedea reclame trăznite şi cele mai noi trailere ale blockbusterelor viitoare.

    Jason Bourne

    Independence Day: Resurgence

    Captain America: Civil War

    Deadpool

    The Jungle Book

    X-Men: Apocalypse

     

  • Sfântul Ştefan, primul martir al Bisericii, serbat în a treia zi de Crăciun

    O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

    În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

    În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.

    În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.

    Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.

    Numele este de origine grecească – Stephanos – şi înseamnă “coroană”, “ghirlandă”, “cunună”. La noi, numele de botez sunt Ştefan şi Ştefania sau Ştefana şi derivate ale acestora, Fane, Fănel, Fănica, Făniţă şi Fana.

    Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat direct la faptele sale. El a fost condamnat la moarte în anul 33, de autorităţile iudaice, deschizând drumul unui impresionant şir de martiri creştini, pedepsiţi pentru credinţa lor.

    Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. Misiunea Sfântului Ştefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni. Având harul divin al minunilor, care-i însoţeau adesea propovăduirile, Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţă Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.

    În faţă Sinedriului, Ştefan şi-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi, dar nu a reuşit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate şi lovit cu pietre. Prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi asupra lui, Ştefan a avut totuşi puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigaşii lui: “Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.

    Sfântul Ştefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său a fost scris “chiliel”, care în limbă ebraică înseamnă “cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.

  • O nouă sărbătoare naţională din 2016: când a fost declarată

    De anul viitor, românii vor avea o nouă sărbătoare naţională. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, marcată anual pe 19 februarie. A fost iniţiată ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 27 noiembrie, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, care va fi serbată anual pe 19 februarie, şi care a fost iniţiată ca o “reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

    Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

    Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este şi ziua naşterii sculptorului român. Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj şi a absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.

  • Ultimul trend în consumul de canabis: somonul infuzat cu esenţă de marijuana

    Ţigările şi prăjiturelele (brownies) sunt metode arhicunoscute de a consuma canabis, însă o metodă mai elegantă a ieşit la suprafaţă.

    Jason Pollack s-a gândit să infuzeze somonul cu tinctură de canabis pentru sărbătoarea 4/20, ziua în care se sărbătoreşte consumul de marijuana. “Am combinat două lucruri pe care oamenii le îndrăgesc”, a spus Pollack, conform The Guardian.

    Jason Pollack s-a născut şi a trăit în New Jersey apoi a trebuit să se mute în Colorado pentru facultate. După absolvire, el a lucrat în domeniul finanţelor o perioadă, dar s-a plictisit şi s-a îndreptat spre o pasiune mai veche, gătitul. “Tot timpul am fost obsedat de mâncare”, a mărturisit Pollack.

    A fost greu să găsească tipul de mâncare favorit în Denver, aşa că s-a hotărtât să pornească o afacere, a deschis Rosenbergs Bagels and Delicatessen, magazin ce vindea produse precum sandivşuri sau “lox”, file de somon servit într-un covrig cu cremă de brânză.

    Prima încercare de a infuza somonul cu canabis a fost cam puternică pentru consumatori, dar apoi şi-a ajustat dozajul şi a găsit combinaţia perfectă. La fiecare 85 de grame de somon se pun 10 miligrame de tinctură.

    Pentru a produce somonul infuzat cu canabis, primul pas este producerea tincturi care se face prin înăbuşirea plantei de canabis în alcool, apoi fierbe lichidul, fără a activa THC-ul. Apoi adaugă tinctura reţetei clasice folosite pentru a  prepara somonul.

    Jason Pollack nu se opreşte doar la somon şi vrea să creeze şi o supă infuzată cu canabis.

  • Ultimul trend în consumul de canabis: somonul infuzat cu esenţă de marijuana

    Ţigările şi prăjiturelele (brownies) sunt metode arhicunoscute de a consuma canabis, însă o metodă mai elegantă a ieşit la suprafaţă.

    Jason Pollack s-a gândit să infuzeze somonul cu tinctură de canabis pentru sărbătoarea 4/20, ziua în care se sărbătoreşte consumul de marijuana. “Am combinat două lucruri pe care oamenii le îndrăgesc”, a spus Pollack, conform The Guardian.

    Jason Pollack s-a născut şi a trăit în New Jersey apoi a trebuit să se mute în Colorado pentru facultate. După absolvire, el a lucrat în domeniul finanţelor o perioadă, dar s-a plictisit şi s-a îndreptat spre o pasiune mai veche, gătitul. “Tot timpul am fost obsedat de mâncare”, a mărturisit Pollack.

    A fost greu să găsească tipul de mâncare favorit în Denver, aşa că s-a hotărtât să pornească o afacere, a deschis Rosenbergs Bagels and Delicatessen, magazin ce vindea produse precum sandivşuri sau “lox”, file de somon servit într-un covrig cu cremă de brânză.

    Prima încercare de a infuza somonul cu canabis a fost cam puternică pentru consumatori, dar apoi şi-a ajustat dozajul şi a găsit combinaţia perfectă. La fiecare 85 de grame de somon se pun 10 miligrame de tinctură.

    Pentru a produce somonul infuzat cu canabis, primul pas este producerea tincturi care se face prin înăbuşirea plantei de canabis în alcool, apoi fierbe lichidul, fără a activa THC-ul. Apoi adaugă tinctura reţetei clasice folosite pentru a  prepara somonul.

    Jason Pollack nu se opreşte doar la somon şi vrea să creeze şi o supă infuzată cu canabis.

  • Mii de persoane, aşteptate la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare populară

    Târgul de Fete este organizat atât în Avram Iancu, localitatea de la poalele Muntelui Găina, cât şi pe un platou de pe munte aflat la o altitudine de aproape 1.500 de metri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Manifestările au debutat, sâmbătă, în localitatea Avram Iancu, unde a avut loc o paradă a portului cu sute de participanţi care au îmbrăcat costume populare tradiţionale din zona Ardealului, dar şi din alte zone ale ţării.

    Deschiderea oficială a sărbătorii a fost făcută de către tulnicăresele din Avram Iancu, tulnicul fiind un simbol al Ţării Moţilor, dar şi al Târgului de Fete. La prânz a început finala Festivalului concurs “Cultură pentru Cultură”, la care participă câştigătorii locurilor întâi de la toate secţiunile de concurs din zonele Blaj, Sebeş, Ocna Mureş şi Munţii Apuseni, iar de la ora 16.00 este programat un spectacol folcloric.

    Directorul Centrului de Cultură “Augustin Bena” Alba, Daniela Floroian, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că Târgul de Fete “este atât un brand al judeţului Alba, cât şi al întregii ţări”, iar organizatorii încercă să păstreze tradiţia acestei sărbători vechi de sute de ani.

    “Este o nedeie frumoasă (n.r. – petrecere populară) cu o vechime considerabilă, o dovadă a păstrării tradiţiilor noastre româneşti. Presupunem că vechimea sărbătorii este cu mult înainte de prima atestare documentară din 1816. În prima zi manifestările se desfăşoară în Avram Iancu, iar seara se urcă pe Muntele Găina, unde Târgul de Fete continuă sâmbătă seară şi duminică. Ca în fiecare an invitaţia noastră este: Hai pe Muntele Găina! Hai pe muntele dragostei!” a mai spus Daniela Floroian.

    Manifestările de pe Muntele Găina încep sâmbătă seară, în jurul orei 20.00, cu spectacole de muzică uşoară, iar de la ora 21.00 este programat un concert al trupei Voltaj, urmat apoi de discotecă în aer liber, focuri de tabără şi focuri de artificii.

    Duminică dimineaţă, tot pe Muntele Găina, va avea loc un ceremonial solemn la Crucea Iancului, cu o slujbă Te Deum, după care oficialităţile prezente la eveniment vor depune coroane de flori.

    Pe Muntele Găina va avea loc şi un târg al meşterilor populari, dar şi un spectacol folcloric cu nume mari ale muzicii populare româneşti precum Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Traian Jurchelea, Mirela Mănescu şi Ancuţa Matei, precum şi ansambluri reprezentative din judeţele Alba, Cluj, Hunedoara, Bihor şi Arad, zone din care în vechime veneau participanţii la târg.

    Şi în acest an organizatorii se aşteaptă la mii de participanţi la Târgul de Fete, iar mulţi dintre ei să înnopteze pe munte, astfel încât a fost pregătită o zonă specială de campare cu toalete ecologice, apă şi alte utilităţi specifice.

    De asemenea, manifestările vor fi monitorizate de peste 200 de poliţişti şi 70 de jandarmi care vor acţiona pentru fluidizarea circulaţiei, dar şi pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice în zona în care se desfăşoară manifestările.

    Târgul de Fete de pe Muntele Găina, care este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură “Augustin Bena”, Consiliul Local şi Primăria Avram Iancu, este considerat cea mai mare sărbătoare tradiţională româneasca în aer liber, fiind programat în fiecare an în cea mai apropiată duminică de data de 20 iulie, praznicul Sfântului Ilie.

    Bătrânii povestesc că pe Muntele Găina nu s-au vândut fete niciodată, fiind vorba de altceva: o sărbătoare a tuturor moţilor, în care tineri, fete şi băieţi, joacă, petrec, cântă, fac cunoştinţă feciorii cu fetele din locuri depărtate, pentru ca apoi, mulţi din ei să se căsătorească.

    Târgul de Fete de pe Găina este menţionat prima dată în anul 1816, dar se pare că este mult mai vechi. Potrivit unor relatări istorice, la Târgul de Fete au participat, în decursul timpului, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică, Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit “Crucea Iancului”.

    Manifestările sunt organizate pe Muntele Găina, pe un platou situat la o altitudine de 1.486 de metri, într-o zonă aflată la limita dintre judeţele Alba, Arad, Bihor şi Hunedoara.

    “Târgul de Fete” a fost înregistrat în urmă cu câţiva ani la OSIM, ca marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba.

  • Peste 1,4 milioane de români îşi serbează onomastica de Florii

    Potrivit sursei citate, peste 1,4 milioane de români îşi serbează onomastica cu ocazia sărbătorii Floriilor, dintre care 638.729 sunt bărbaţi şi 665.684 sunt femei.

    În cazul bărbaţilor, cele mai populare sunt numele: Viorel (144.917), Florian (54.000), Florin (33.568), Florea (27.718) şi Florentin (25.555).

    Cele mai multe dintre femeile care îşi serbează onomastica duminică se numesc Florentina (130.886), Florica (90.872), Florina (80.903) şi Violeta (57.617).

  • Numărul estimat al participanţilor la festivităţile de 1 Decembrie: 128.000 de persoane

    Au fost prevăzute să se desfăşoare manifestări publice şi ceremonii pentru depuneri de coroane de flori, pe raza a 34 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti, în 64 de locuri, la care sunt aşteptate în total aproximativ 128.000 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru ca desfăşurarea manifestărilor să aibă loc în condiţii de linişte, măsurile de ordine şi siguranţă publică sunt asigurate de aproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.664 de la poliţia rutieră, 5.791 de ordine publică, 754 de investigaţii criminale, 537 de la poliţia transporturi, 184 de la structurile de investigare a fraudelor, 88 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase, restul fiind de la alte structuri.

    De asemenea, 3.835 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.188 pedestre şi 2.647 auto acţionează pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

    Poliţiştii de la transporturi patrulează în 358 de trenuri de călători, cu precădere pe rutele către municipiile unde vor avea loc manifestările, precum şi în 311 staţii şi triaje de cale ferată.

    Totodată, efectivele de poliţie transporturi patrulează în 15 aerogări internaţionale şi naţionale, precum şi în 26 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.

  • Credincioşii îl sărbătoresc duminică pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României

    Conform Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, ei aveau o casă în Capernaum şi erau pescari.

    Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Iisus şi zicând “iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: “Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos”. De aici Andrei a fost numit “Cel dintâi chemat”.

    Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă “viteaz”, “bărbătesc”.

    În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, lui Andrei i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

    Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: “Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după el”.

    În Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, l-a înştiinţat pe Iisus că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-l vadă.

    Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei.

    Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Naţională.

    Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

    Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre momentele în care bariera dintre văzut şi nevăzut se ridică. “Andreiu’ cap de iarnă”, cum îi spun bucovinenii, permite astfel interferenţa planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenţa oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte “umblă strigoii” să fure “mana vacilor”, “minţile oamenilor” şi “rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, ţăranul român foloseşte usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, coteţele, uşile şi ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurilor rele la oameni şi animale.

    În noaptea Sfântului Andrei se desfăşoară, astfel, cea mai importantă “acţiune”: păzitul usturoiului. Fete şi flăcăi veghează şi petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calităţile necesare pentru a-i protejarea împotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic şi va aduce peţitori.

    Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor şi a câmpurilor, se aduc în casă crenguţe de vişin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belşug. Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar şi a casei gospodarului în noul an.

    Tradiţia mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-şi afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soţ. Tot pentru a-şi vedea ursitul, fetele stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia.

    Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei şi prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar şi dacă va fi pace sau război.