BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • EY: Stabilirea unui salariu minim la nivel european înseamnă pentru companiile româneşti o creştere substanţială a costurilor. Salariul minim pe economie în România ar creşte cu mai mult de 700 de lei şi ar ajunge la 1.900 de lei net

    Iniţiativa de la nivel european de a crea un salariu minim standard pentru statele membre ale Uniunii Europene va aduce un salariu minim în fiecare stat membru echivalent cu 60% din salariul mediu net din ţara respectivă. Astfel, costurile unui angajator din România cu forţa de muncă, unul dintre cele mai importante costuri, va creşte semnificativ, au spus consultanţii EY, în cadrul unui eveniment al companiei de consultanţă şi audit.

    „Salariul minim european ar înseamnă un salariu de referinţă pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene. Este greu de crezut că se va stabili o valoare anume, însă intenţia este de a stabili un cadru, o formulă de calcul a salariului minim şi alinierea statelor membre din acest punct de vedere”, a declarat Claudia Sofianu, partener EY România.

    În condiţiile în care decalajul economic şi al veniturilor dintre unele state membre, cum ar fi România sau Bulgaria şi ţările dezvoltate ale Uniunii Europene rămâne important, consultanţii EY spun că, cel mai probabil, stabilirea salariului minim din fiecare stat membru se va calcula în funcţie de nivelul salariului mediu din ţara respectivă, o proporţie de 60%. În noiembrie 2019 salariul mediu net în România era de circa 3.200 de lei net, în vreme ce salariul mnim pe economie era de 1.160 de lei net, circa 36%. Ca să ajungă la 60% din salariul mediu net pe economie, salriul minim nt ar trebui să crească cu 760 de lei şi să ajungă la 1.920 de lei net.

    În acest moment sunt mai mult de 1 milion de salariaţi care au un contract individual de muncă în zona salariului minim pe economie.

     

  • În timp ce firmele private fac eforturi mari pentru supravieţuire, străduindu-se să cash-uiască fiecare ban, în sectorul bugetar s-a instalat bairamul pe bani publici. Nimeni nu vrea să facă reforme bugetare, problemele fiind rostogolite de la o guvernare la alta

    De o bună perioadă de timp, în negocierea salariului, a dispărut conceptul de salariu minim pe economie sau salariu mediu pe economie, acesta fiind înlocuit de sintagma „vreau cel puţin cât paznicul de la primărie” sau „cât şoferul de la nu-ştiu-ce  instituţie publică”.

    Salariile din sectorul de stat au devenit, peste noapte, salarii de referinţă, nivel standard, la care se raportează toată piaţa muncii din România, această stare de lucruri datorându-se faptului că cei care lucrează în domeniul privat se raportează aspiraţional la sectorul de stat, unde s-a dus vestea că este habitatul populat de angajaţi, mulţi dintre ei ultrablindaţi/tapetaţi cu diplome pompoase aduse direct la cârciumă din particulare buticuri universitare, prea pofticiosi de sporuri, favoruri şi beneficii, dar alergici la muncă şi, în mod special, la cetăţean şi la problemele acestuia.

    Datorită politicilor salariale brandul de angajator al  (employer branding)  a fost ridicat pe cele mai înalte culmi. Cockteilul de avantaje adus de toxica lege a salarizării unice a transformat statul-angajator în vedetă pe piaţa muncii.

    În lucrarea „Dolari şi Raţiune” (Editura Publica, 2018) autorii Dan Ariely şi Jeff Kreisler afirmă că banii sunt un simbol al meritului. Cât de adevarată este această afirmaţie  pentru ceea ce se petrece în momentul de faţă  în mediul bugetar?

    Sectorul bugetar a devenit cel mai mare peţitor pentru sectorul privat.

    S-a ajuns la situaţia aberantă că salariul mediu din administraţia publică să depăşească cu circa 65% salariul mediu pe economie. Este bine de amintit că suntem campionii Europei la acest capitol, media salariului din administraţia publică la nivel European   depăşeşte cu doar 18%  media salariului din mediul privat.

    Am asistat în ultimii doi-trei ani la o creştere uimitoare a salariior în mediul bugetar, punând sectorul privat într-o situaţie penibilă, acesta fiind incapabil să ţină pasul şi ritmul. Prin aceste politici salariale, marcate puternic de o permanentă detentă salarială, statul a surclasat mediul privat, poate chiar l-a umilit. Politica salarială din administraţia publică este decuplată total de realitatea economică.

    Rezultatele nu au întârziat să apară, statul a devenit un aspirator al forţei de muncă din mediul privat: o parte din educatore au părăsit grădiniţele particulare, asistentele medicale au plecat la stat, o parte din tinerii meseriaşi au plecat în armată, iar tractoriştii vor paznici la primărie.

    S-a ajuns la o situaţie hilară: finanţatorul (mediul privat) să trăiască mai prost decât finanţatul (sectorul bugetar).

    Prin aceste politici salariale aberante experimentăm moartea logicii, a firescului, a bunului simţ şi, nu în ultimul rând, al dreptăţii sociale, îndreptându-ne, inevitabil, spre un suicid etic.

    De unde apare această diferenţiere a nivelurilor dintre salarii? În ce constă superioritea şi infailibiltatea statului în politicile salariale?

    Consistenţa diferenţierii este dată de faptul că statul dă salarii mari fără să-l intereseze productivitatea şi sursa banilor, căci doar nu dă de la el, şi nici nu este pus în situaţia de a se justifica. Salariile sunt stabilite arbitrar, fără nicio conexiune cu starea economiei, adică cum vor muşchii decidenţilor. Statul nu este orientat spre performanţă, aici predomină slujul, guduratul şi, in mod excesiv, atasamentul faţă de şefii care i-au pus pe funcţii.

    Guvernanţii nici măcar nu sunt cuprinşi de anxietate anticipativă, pentru că nu plătesc ei în viitor uriaşele împrumuturi, pe câtă vreme în sectorul privat orice derapaj financiar poate deveni fatal.

    Veniturile megalomanice obţinute de unii funcţionari publici, pentru o ţară aşa de săracă, dau senzaţia existenţei unui cofraj care-l desparte de restul lumii sau a unui cluster de sfidare totală.

    Continuand să crească aceste salarii ne îndreptăm spre ceea ce francezii numesc „stânga caviar”,  iar  anglo-saxonii „socialism cu şampanie”.

    La masa bugetarilor se mănâncă bine, fiecare dintre aceştia simţindu-se excesiv de relaxaţi în „jeleul bugetar”, puternic setaţi pe doctrina misecuvenismului.

    Situaţia este de-a  dreptul incestuoasă când cei din conducerea unor instituţii publice sau firme cu capital de stat îşi stabilesc singuri salariile şi sporurile la niveluri intimidante pentru  majoritatea firmelor private.

    Salariile din mediul privat sunt strâns legate de productivitatea muncii, de un buget de cheltuieli şi, nu în ultimul rând, de  profitabilitate.

    În timp ce firmele private fac eforturi mari pentru supravieţuire, străduindu-se să „cash-uiască” fiecare ban, în sectorul bugetar s-a instalat bairamul pe bani publici.

    Nimeni nu vrea să facă reforme în sectorul bugetar, problemele sunt rostogolite cu sârg de la o guvernare la alta, iar o încercare de a schimba ceva este mai imposibilă decât desprăjirea unui ou.

    S-a ajuns ca mediul bugetar să fie un fel de disclaimer, indiferent ce se întamplă nimeni nu mai paţeşte nimic. La asemenea nivel al salarizării funcţionarul public ar trebui să aibă o atitudine pozitivă în relaţia cu cetăţeanul, ori ne confruntam cu adevarată golgotă a intercţiunii acestora. Mulţi funcţionari publici privesc cetăţeanul  ca de pe staţia  orbitală, afişând  aproape în permanenţă un rictus de nemulţumire.

    Ron Kaufman, specialist în cultura serviciilor (articol apărut ZF din 7 iunie 2019), afirmă ca sunt şase niveluri ale serviciilor: criminal (sub nivelul minim acceptat de o companie ), minim, previzibil, dorit, surprinzător, incredibil.

    Prin similitudine se poate afirma că uneori nivelul de deservire a cetăţeanului este criminal, ceea ce se traduce prin sfidare şi indiferenţă faţă de acesta.

    Mulţi funcţionari publici, deşi sunt foarte bine plătiţi, la un nivel de penthouse salarial, fac administraţie la nivelul genunchiului broaştei, refuzând să se gândească la nivelul secolului 21. Ceea ce se petrece în administraţia publică, în prezent, este o compilaţie între incompetenţă crasă şi indiferenţă, toate acestea coroborate cu permanenta menţinere în ecuaţia neputinţei.

    Un bun prieten îmi  povestea, de curând, păţania sa din concediu, pe care şi  l-a petrecut  cu caţiva amici, toţi bugetari, doar el lucrând în mediul privat. În momentul plaţii cazări la pensiunea în care au stat împreună doar el şi-a plătit cazarea cu cash, ceilalţi au folosit voucherele. Deci cel care contribuie la plata voucerelor pentru  angajaţii de la stat nu este deţinător de voucher.

    În timp ce firmele îşi bugetează cheltuielile, ducând o luptă darwinistă pentru supravieţuire, cu multe constrângeri statul îşi bugetează cheltuielile cu mare largheţe, având la îndemenă deficitul bugetar şi  morişca împrumuturilor continue.

    Toata lumea trebuie să înţeleagă că bugetul de stat şi PIB-ul sunt consecinţe directe ale activităţilor firmelor, a vânzărilor şi a profiturilor acestora. Sunt momente când funcţionarii publici fac un veritabil „tackling” sectorului privat. Plină de înţelepciune este butada care a invadat internetul: în  România dacă vrei să faci ceva trebuie să ceri aprobare de la cei care n-au făcut niciodată nimic.

    Construirea unor punţi între administraţie şi mediul privat poate aduce un plus de încredere şi comunicare între cele două entităţi.

    Fără nicio teamă putem afirma, chiar sentenţios, faptul că, în problema nivelurilor salariale, în climatul actual, ţestosul mediu privat nu poate ţine pasul cu ultrarapidul şi iresponsabilul stat-angajator.

     

    Băcanu Gheorghe este un cititor ZF

  • Suma minimă pe care o primesc lună de lună angajaţii din categoria celor scutiţi de impozitul pe venit

    „Ordonanţa 114 a avut efecte asupra companiei – nu atât prin prevederile legate de contribuţia de 2%, cât mai ales indirecte, pe de o parte din cauza impredictibilităţii pe care a generat-o, mai ales asupra clienţilor noştri, care au fost nevoiţi să îşi revizuiască planurile pe 2019 chiar în cursul anului, cât şi un efect direct, respectiv menţiunea legată de creşterea salariului minim din construcţii, inclusiv în construcţii legate de creşterea infrastructurii energetice, la 3.000 de lei. Asta ne-a costat pe noi aproximativ două milioane de lei”.

    Numărul angajaţilor Adrem Invest a ajuns anul acesta la 1.500, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. „Bugetul nostru anual de salarii în întreg grupul depăşeşte 40 de milioane de lei pe an; aceşti 2 milioane de lei nu au reprezentant un cost ieşit din comun pentru bugetul de salarii deoarece mare parte din angajaţii noştri depăşeau deja această limită, dar pentru profitabilitatea acestui an, care este de undeva 2-3%, a avut un efect”, spune Corneliu Bodea.

    Pe de altă parte, subliniază el, partea bună a acestei prevederi, se leagă de faptul că a fost însoţită de o facilitate fiscală care spune că acei angajaţi care au ca obiect de activitate în procent de peste 80% din activitate construcţiile, infrastructura ş.a.m.d.p (potrivit codului CAEN aferent), nu plătesc impozitul pe venit, cât şi o mare parte din contribuţiile sociale, ceea ce a dus la creşterea salariilor tuturor angajaţilor companiei cu peste 30%.

    „Eu cred că a fost o măsură bună deoarece principala problemă pe care o aveam în industrie era lipsa de personal, cauzată, în primul rând, de plecările în străinătate, iar apoi, de lipsa de atractivitate a domeniului pentru cei care termină şcoli şi ulterior merg la facultate. Nu exista o atractivitate pentru aceste meserii extrem de dificile – în construcţii, construcţii de infrastructură. Înainte primeau 3.000 de lei net şi nu era suficient, un astfel de angajat câştigă acum aproape 1.000 de euro pe lună net.”

    Corneliu Bodea mai spune că pentru a acorda această facilitate, grupul Adrem Invest a trecut printr-o reorganizare: „A trebuit să divizăm o parte din activitate (citirea contoarelor), pe care am mutat-o în altă companie, a trebuit, desigur, să  mărim şi salariile cititorilor de contoare, chiar dacă nu beneficiază de această facilitate”.

    Legat de posibilitatea abrogării deciziei de mărire a salariilor angajaţilor din construcţii, ca urmare a discuţiilor curente despre OUG 14, Corneliu Bodea este de părere că acest lucru nu se va întâmpla: „Există multe discuţii legate de modificare OUG 114, dar pot să vă spun cu siguranţă că nu va fi abrogată această măsură – nu cred că un guvern va lua o astfel de măsură, cu atât mai mult, cu cât o consider pozitivă, avem o problemă extrem de gravă cu forţa de muncă în acest domeniu”.

    Veniturile Adrem Invest, grupul specializat în aplicaţii industriale controlat de fraţii Corneliu şi Adrian Bodea, s-au menţinut în 2019 la acelaşi nivel ca anul anterior, la aproximativ 40 de milioane de euro, iar profitabilitatea s-a plasat în jurul a 2-3%, potrivit lui Corneliu Bodea,  CEO şi cofondator al companiei. Cea mai mare parte din venituri a fost generată de compania axată pe servicii pentru reţelele de utilităţi Adrem Invest (între 20 şi 25 mil. euro) şi de cea axată pe soluţii pentru infrastructura energtică Adrem Engineering (circa 15-16 mil. euro) în timp ce valoarea veniturilor generate de Adrem Link, axată pe soluţii de eficienţă energetică, optimizare operaţională şi automatizare şi control, a fost de circa 2 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, Corneliu Bodea menţionează un buget de investiţii al grupului Adrem Invest pentru ultimii cinci ani de 20 de milioane de euro: „Mare parte din această valoare s-a referit la centrala de cogenerare pe biomasă din Suceava, dar, în acelaşi timp, am direcţionat peste 2,5 milioane de euro în utilaje, în activitatea de mentenanţă, cât şi circa 1 milion de euro în soluţii informatice, de management al muncii, pentru electricienii noştri care lucrează în teritoriu sau de project management. A fost un program de investiţii foarte ambiţios, nu avem în intenţie să îl menţinem la acelaşi nivel – trebuie să fim mai precauţi în investiţii, dar ne propunem să rămânem la minimum 1,5 milioane de euro în fiecare an, investiţii pe care le vom face mai ales în direcţia digitalizării activităţii”.

     

     

     

     

     


     

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Pe ce loc ar urca România în clasamentul salariilor minime în UE, dacă salariul minim va fi majorat de la 1 ianuarie

    Majorarea salariului minim este nu doar o solicitare a sindicatelor, ci este şi o necesitate, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis. Tot marţi, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Guvernul are în vedere majorarea salariului minim brut pe economie în 2020 cu până la 7,2%, astfel încât acesta va creşte de la 2.080 de lei în prezent la 2.230 de lei. 150 de lei la salariul minim brut înseamnă, 31,5 de euro, la un curs mediu estimat de Comisia de Prognoză la 4,745 lei/euro.

    În euro, salariul minim brut este acum în România de 464 de euro, la egalitate cu Ungaria şi doar peste Bulgaria şi Letonia. Salariul majorat ar ajunge astfel la 495 de euro, România avansând doar un loc, presupunând că Ungaria nu majorează salariul minim, pentru că salariul minim imediat peste nivelul lui 464 de euro este al Croaţiei – 505 euro.

    Dacă salariul minim brut creşte cu 150 de le, în mână beneficiarul va lua în plus doar 83 de lei (adică 17,4 euro), în lei salariul minim net urmând să crească de la 1.263 de lei (265,8 de euro) în prezent la 1.346 de lei (282,7 euro).

    Salariile minime brute în ţările UE, în semestrul II 2019
    Ţară Salariul minim brut (exprimat în euro)
    Irlanda 1.659  
    Olanda 1,635  
    Belgia 1.593  
    Germania 1.557  
    UK 1.524  
    Franţa 1.521  
    Spania 1.05  
    Slovacia 886  
    Malta 761  
    Grecia 758  
    Portigalia 700  
    Litrania 555  
    Estonia 540  
    Polonia 523  
    Slovenia 520  
    Croaţia 505  
    Ungaria 464  
    România 464  
    Letonia 430  
    Bulgaria 286  
    Finlanda NA  
    Danemarca NA  
    Suedia NA  
    Italia NA  
    Cipru NA  
    SURSA: Comisia Europeană

     

  • Premierul Ludovic Orban: Până la sfârşitul lunii vrem să dăm hotărârea de guvern referitoare la majorarea salariului minim

    Ludovic Orban a anunţat că guvernul vrea să adopte o hotărâre pentru majorarea salariului minim brut pe ţară până la sfârşitul acestei luni. Premierul a precizat că nu poate fi vorba de mai multe variante de salariu minim în funcţie de studii.

    Liderul PNL a adăugat că aşteaptă finalizarea studiul de impact pentru această măsură a Executivului.

    „Am primit pe masă o analiză şi aşteptăm finalizarea studiului de impact. Mâine din câte ştiu eu este convocat consiliul tripartit pentru o primă discuţie. Vom veni cu analiza noastră şi evident cu nişte propuneri între marje referitor la creşterea salariului minim. Evident, trebuie să ţinem cont de factori obiectivi şi anume indicele de creştere a productivităţii, de creştere a salariului mediu brut, de rata inflaţiei, dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont şi de impactul pe care poate să-l aibă creşterea salariului minim asupra profitabilităţii companiilor în mai multe ramuri în care sunt mulţi angajaţi pe salariul minim, astfel încât creşterea salariului cu forţa de muncă să nu afecteze profitabilitatea în ramurile respective. (…)

    Până la sfârşitul lunii vrem să dăm hotărârea de guvern referitoare la salariul minim“, a declarat, luni, Ludovic Orban. Întrebat dacă va exista o diferenţiere a nivelului salariului minim în funcţie de studii, premierul a răspuns că poate exista doar un singur salariu minim.

    „Nu poate exista decât un singur salariu minim. Conceptul de salariu minim este fundamentat astfel că nu poţi avea mai multe variante de salariu minim. În ceea ce priveşte salariul minim pe ramură, sigur că probabil creşterea acestuia în perspectivă va trebui gândită pe ramură în funcţie de creşterea indicelui de productivitate. În perspectivă ne vom gîndi la o reglementare care de altfel ne este solicitată de Comisia Euroepană din anul 2015“, a completat Orban.

     

  • Portugalia ar putea mări salariul minim la 635 de euro, cea mai mică valoare din Europa Occidentală

    Guvernul socialist minoritar din Portugalia a prezentat, miercuri, o propunere de majorare a salariului minim lunar cu aproape 6% la 635 de euro (700 dolari) începând de anul viitor, rămând totuşi cea mai mică valoare înregistrată în vestul Europei.

    Prim-ministrul Antonio Costa a promis că va majora salariul minim lunar cu 25% la 750 de euro până în 2023, atunci când şi-a început cel de-al doilea mandat în funcţie, luna trecută.

    “Această traiectorie contribuie la recuperarea veniturilor şi la îmbunătăţirea nivelului de coeziune socială. Creşterea a coincis cu un dinamism semnificativ în economie şi pe piaţa muncii”, arată textul propunerii, conform sursei precizate.

    Unul din cinci lucrători din Portugalia este plătit cu salariul minim pe economie, iar statutul de muncă de 890.000 de persoane a fost descris oficial, anul trecut, drept unul precar, cu referire la forme de angajare nestandardizate, inclusiv contracte de muncă temporare şi contracte pe durată determinată.

    Înmânată sindicatelor muncitorilor, în cadrul unei reuniuni de miercuri, propunerea Guvernului menţionează că noul salariu minim de 635 de euro va fi implementat la 1 ianuarie 2020.

    Totodată, creşterile vor fi negociate şi revizuite în fiecare an până când va atinge obiectivul de 750 de euro în 2023.

    CTGP, cel mai mare sindicat din Portugalia, a avertizat că majorarea salariului minim pe economie la 635 de euro este „insuficientă”.

  • Orban, despre majorarea salariului minim: Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii

    Premierul Ludovic Orban a declarat că pentru a stabili salariul minim România trebuie să ţină cont de o formulă de calcul stabilită de UE în 2015, bazată pe indicatori obiectivi. Orban a spus că în ceea ce priveşte ultimele creşteri ale salariului minim, “drumul spre iad este pavat cu bune intenţii”.

    “În ceea ce priveşte stabilirea salariului minim, din 2015, partenerii din UE ne-au cerut să stabilim o formulă, să întemeiem creşterea salariului minim pe baza unor indicatori obiectivi, indicele productivităţii, rata inflaţiei, adică să nu scoţi din burtă aşa cum s-au scos creşterile de salariu minim. Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. De multe ori, stabilirea salariului minim se întoarce tocmai împotriva celor pentru care măsura este luată, pentru că foarte mulţi îşi pierd locul de muncă dacă salariul minim se duce mult mai sus decât nivelul la care este suportat, pentru că foarte multe companii, în momentul în care nu mai au profitabilitate, fie îşi încetează activitatea, fie se mută în altă parte, unde găsesc mână de lucru mai ieftină”, a declarat, vineri, Ludovic Orban în cadrul evenimentului Topul Naţional al Firmelor Private din România.

    Prim-ministrul a explicat că Guvernul va creşte salariul minim astfel încât să genereze şi creştere economică.

    “Aici trebuie făcute analize foarte serioase, pentru că mărirea salariului minim reprezintă un cost pentru fiecare companie. Nu poţi să măreşti numai salariul minim, există o grilă de salarizare care este stabilitî în fucnţie de ierarahia şi de valoiarea muncii fiecărui angajat din firma respectivă, ori creşterea costului nu e numai creşterea costului cu salariul minim pentru persoanele care au salariul minim, ci este o creştere care îţi afectează toţi angajaţii din companie. Vom creşete salariul minim astfel încât să facem bine economiei, să generăm pe de o parte şi un avantaj pentru cei care lucrează pe salariul minim să aibă o creşter dar să dăm şi un stimul mediului de afaceri şi nu să creăm o frână sau un handicap pentru mediul de afaceri”, a precizat Ludovic Orban.

    Acesta a afirmat că deficitul bugetar de 2,8% pe 10 luni este mascat, fiind menţinut “pe spinarea mediului de afaceri” sub limita de 3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Orban: Salariul minim creşte cu siguranţă de la 1 ianuarie 2020

    Guvernul va creşte cu siguranţă salariul minim brut pe ţară de la 1 ianurie 2020 însă va lansa şi o analiză pentru determinarea unei proceduri de stabilire a creşterii salariului minim, a precizat premierul Ludovic Orban în cadrul unei conferinţe de presă la Ministerul Finanţelor Publice.

    Întrebat dacă salariul minim pe economei va fi crescut de la 1 ianuarie 2020, prim-ministrul a spus: “Cu siguranţă. Vom lansa procedura de stabilire a creşterii salariului minim. Evident în baza unei analize serioase pentru că propunerea de creştere a salariului minim să se bizuie pe indicatori economici obiectivi, să se realizeze pe realitatea din mediul privat şi în mod evident, în cursul procedurii, vom consulta partenerii sociali”.

    “Va fi o creştere a salariului minim. Lumea să stea liniştită”, a adăugat Orban.

    Realizarea unui raport cu privire la creşterea salariului minim ar fi fost externalizată de liberali, iar această procedură descrisă de Orban ar implica gândirea unui mecanism care să propună un calendar pentru creşterea salariului minim brut pe ţară pe viitor în funcţie de competitivitatea pe plan extern şi local, de costurile cu forţa de muncă din sectorul privat şi de efectul asupra profitabilităţii companiilor.

    PSD a avansat propunerea ca salariul minim brut să fie majorat cu 182 lei, la 2.262 de lei pentru angajaţii cu calificări scăzute şi medii şi cu 270 lei la 2.620 de lei pentru cei cu studii superioare de la 1 ianuarie 2020.

    La 15 octombrie 2019 erau încheiate în economie 1.382.577 contracte de muncă cu normă întreagă la salariul minim brut de 2080 lei şi 313.823 contracte de muncă cu normă întreagă la salariul minim de 3000 lei, circa 26,2% din totalul de 6.468.163 contracte de muncă.

  • CNIPMMR propune impozit zero pentru diferenţa de creştere a salariului minim

    Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine aplicarea unui impozit zero pentru diferenţa de creştere a salariului minim brut la 2.262 de lei de la 2.080 de lei de la 1 ianuarie 2020 sau modificarea cotelor de impozitare pe veniturile minime din salarii.

    “Întreprinderile susţin creşterea salariului minim, dar cu o impozitare diferită. Adică hai să dăm banii respectivi omului, în mână, nu să se ducă jumătate la stat. (…) Nu credem că o soluţie ar fi neimpozitarea salariului minim, pentru că asta e o utopie. Foarte mulţi bani vin din aceste impozite şi taxe pe salariul minim. Dar hai să impozităm diferenţiat. Deci stabilim că dacă ajungem la 2.000 de lei net, impozitarea trebuie făcută să fie suportabilă pentru întreprinzător. Actualul guvern e interesat de cât aduc salariile minime înapoi la buget din salariile majorate. Pe noi ne interesează defapt cât câştigă omul în mână”, a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, la conferinţa de presă de luni.

    Florin Jianu a spus că diferenţa trebuie să fie impozitată zero ca banii să ajungă la cei care muncesc, nu la stat, pentru că statul nu reuşeşte oricum să livreze investiţii în infrastructură sau să livreze servicii performante. “Sau trebuie să găsim soluţii complementare aşa încât să scădem impozitarea pe o anumită paletă, aceea a salariilor minime, ca banii să ajungă efectiv la oameni. Dacă în acest moment se plăteşte jumătate cu jumătate, hai să facem 75% – salariat – şi 25% – stat”, a spus preşedintele CNIPMMR.

    El a adăugat că mărirea salariului minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 nu se va simţi în buzunarele angajaţilor şi că ea se va transfera în preţuri.

    CNIPMMR susţine de asemenea că este necesară aplicarea unor criterii obiective pentru creşterea salariului minim, respectiv a unui mecanism care să ia în calcul performanţa şi competitivitatea angajaţilor pentru majorarea salariilor.

    Potrivit unui sondaj realizat de CNIPMMR în rândul a 750 de companii, 50% din IMM-uri pot asigura o creştere a salariului de 50 de lei şi doar 3,6% pot da o creştere de peste 200 de lei. IMM-urile mai văd necesare pentru creşterea salariului minim simplificarea birocraţiei (57,1%) şi stimularea investiţiilor (50%).