BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Topul celor mai mari salarii din economia României

     Angajaţii de nivel înalt din corpul legislativ au câştigat de circa două ori mai mult decât media naţională în 2018.

    Membrii corpului legislativ, ai execu­tivului, tehnicienii şi funcţionarii au câştigat cele mai mari salarii medii brute anuale în 2018, conform cercetării „Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale“, pe care Institutul Naţional de Statistică o publică din patru în patru ani.

    „Faţă de media pe economia naţională, salariaţii din grupa majoră GM1 au câştigat de circa două ori mai mult, cu excepţia salariaţilor din grupa de vârstă 15-24 ani, pentru care raportul a fost de circa 1,4:1. Sa­lariaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate GM2, indi­ferent de grupa de vârstă, au realizat câştiguri salariale mult peste media naţională. Astfel, câştigul salarial mediu brut anual la nivelul acestei grupe majore de ocupaţii a fost cu 58,4% mai mare decât nivelul mediu pe economie“, scrie cercetarea citată.

    La polul opus s-au situat salariaţii din grupa majoră a ocupaţiilor elementare  GM9, respectiv cei din grupa majoră a lucrătorilor în domeniul serviciilor GM5, cărora le-au revenit cele mai mici câştiguri salariale medii brute anuale, acestea reprezentând doar 55,2%, respectiv 58,9% din valoarea câştigului salarial mediu anual pe economie. Cele mai ridicate câştiguri salariale medii brute anuale au revenit salariaţilor cu 20-29 ani vechime în cadrul aceleiaşi întreprinderi, atât pe total economie (73.386 lei/an), cât şi pe sexe (73.019 lei/an pentru bărbaţi, respectiv 73.704 lei/an pentru femei). „Nivelul câştigurilor salariale realizate variază semnificativ între diferite sectoare de activitate, forme de proprietate sau alte caracteristici. Diferenţele rezultate apar ca efect direct al variaţiei nivelului de educaţie şi calificare, poziţiei ierarhice deţinute la locul de muncă sau ocupaţiei exercitate“, notează INS. Statistica INS arată, printre altele, că salariile medii lunare nete ale salariaţilor cu nivel de educaţie superior au fost mai mari de circa 2,5 ori decât ale celor cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât ale celor cu nivel mediu de educaţie.

    „Este absolut normal ca investiţia în educaţie să aducă şi un venit mai ridicat şi confirm faptul că studiile superioare sunt în continuare solicitate şi apreciate de angajatori. Ele atestă un anumit bagaj de competenţe dobândite în anii de studiu şi un anumit nivel de pregătire pentru viitorul job. De asemenea, angajaţii cu studii superioare au şanse de a avea o carieră mai dinamică decât cei fără studii, aceştia având mai multe oportunităţi de dezvoltare personală sau de avansare. Totuşi, asta nu înseamnă că o diplomă îţi garantează o carieră de succes, pentru acest lucru este nevoie şi de performanţă şi mai ales de o preocupare continuă pentru învăţare pe întreg parcursul vieţii profesionale“, crede Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services.

    În întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi din sectorul public, salariul mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5.802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1.208 lei/lună. În sectorul privat, câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă, conform sursei citate.

    „Consider că motivul principal a fost acela de a menţine personalul calificat din sectorul public în ţară, cum este exemplul medicilor. În cazul în care se face o analiză la nivel general, salariul mediu net din sectorul public este, de cele mai multe ori, peste media salarială din sectorul privat, acesta fiind de aproximativ 5.000 lei net. Excepţie fac anumite funcţii din sectorul public, a căror medie salarială este la nivelul celor din privat“, crede Marian Pătraşcu.

    La nivelul anului 2018, câştigul salarial mediu brut în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi a fost 53.380 lei/an, cu diferenţieri pe sexe (53.728 lei/an pentru bărbaţi faţă de 52.997 lei/an pentru femei).

  • Compania H&M, amendată cu 35 de milioane de euro pentru că şi-a monitorizat angajaţii

    Compania suedeză H&M a fost amendată cu 35 de milioane de euro în Germania pentru că şi-a monitorizat ilegal angajaţii. Managementul a obţinut astfel informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a primit o amendă uriaşă pentru „monitorizarea” ilegală a angajaţilor

    Autorităţile pentru protecţia datelor din Germania au amendat compania cu 35,3 milioane de euro, scrie Deutsche Welle.

    Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR) în 2018 şi a doua cea mai mare sancţiune la nivel european după ce autorităţile franceze au amendat Google cu 50 de milioane de dolari, anul trecut, pentru încălcarea GDPR.

    Anchetatorii au stabilit că H&M a monitorizat câteva sute de angajaţi din cadrul unui centru de service din Nürnberg, potrivit unei declaraţii oferite de Johannes Casper, comisarul din Hamburg pentru protecţia datelor şi libertatea informaţiei

    Retailerul a început monitorizările încă din 2014, iar managementul a obţinut informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    Zilele trecute, grupul suedez a anunţat că va închide 250 de magazine, în condiţiile în care oamenii fac tot mai multe cumpărături în mediul online. Numărul reprezintă 5% din cele 5.000 de locaţii pe care le deţine H&M la nivel mondial.

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va beneficia, de la anul, de o zi liberă suplimentară

    Salariaţii din domeniul feroviar vor beneficia, de la anul, de o zi liberă suplimentară ca urmare a publicării  Legii 195/2020 în Monitorul Oficial.

    Mai exact, este vorba despre Legea 195/2020 privind statutul personalului feroviar, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 7 septembrie 2020.

    Prezenta lege prevede acordarea zilei de16 februarie tuturor salariaţilor din domeniul feroviar din România.

    “Ziua Feroviarilor, sărbătorită anual la data de 16 februarie, se declară zi de sărbătoare legală pentru personalul feroviar, prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, scrie în texul de lege.

    Personalul feroviar vor beneficia de această zi de la anul, având în vedere că în anul curent aceasta a trecut.

    Ziua de 16 februarie, când va fi sărbătorită Ziua Feroviarilor, va pica în anul 2021 într-o zi de marţi.

     

  • Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, numărul salariaţilor a depăşit in februarie 2020 numărul pensionarilor, dar pandemia a reversat trendul

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, existau planuri de creştere în majoritatea companiilor româneşti, piaţa în general era în creştere.“

    Numărul salariaţilor l-a în­trecut pe cel al pen­sio­narilor înainte de de­bu­tul pandemiei de COVID-19 pe teritoriul României, con­form statisticilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Sta­tistică, o performanţă la care eco­no­mia locală nu a mai ajuns în ultimii 20 de ani.

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, exis­tau planuri de creştere în majo­rita­tea companiilor româneşti, piaţa în ge­ne­ral era în creştere. Ar fi extrem de be­nefic dacă am avea în mod constant un nu­măr cât mai mare de angajaţi în com­paraţie cu numărul de pensionari, pre­siu­nea bugetară ar fi mai redusă“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al fir­mei de recrutare şi închiriere de for­ţă de muncă în regim temporar APT Re­sour­ces & Services, parte a Prohuman Grup.

    Astfel, în luna ianuarie a acestui an nu­mărul total de salariaţi activi din eco­nomie a fost de 4,99 milioane de per­soane, pe când numărul de pen­sio­nari a fost de 4,95 milioane de per­soa­ne. În februarie, numărul de angajaţi a con­tinuat să crească, iar cel al pensio­na­rilor a continuat să scadă, ajungând la 4,94 milioane.

    „Sunt 9 pensionari pentru 10 sa­lariaţi, pe medie naţională, dar există discrepanţe majore între judeţe – unele cu un număr de salariaţi deo­sebit de mic. Astfel, conform cifrelor INS, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 salariaţi, în Botoşani 14 pen­sio­nari pentru 10 salariaţi, în timp ce în Ilfov sunt abia 4 pensionari la 10 sala­riaţi“, explică Raluca Pârvu, business ma­nager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în manage­ment şi resurse umane.

    În lunile februarie şi martie ale anu­lui 2020, numărul total al sala­ria­ţilor a fost în continuare mai mare faţă de cel al pensionarilor din economie, însă din luna aprilie, odată ce efectele crizei sanitare au început să fie vizibile în economie, numărul pensionarilor l-a depăşit din nou pe cel al salariaţilor.  

    „Numărul salariaţilor activi a suferit o evoluţie neaşteptată începând cu luna martie, din cauza situaţiei pan­demice“, spune Raluca Pârvu.

    În aprilie 2020 au fost puţin peste 4,908 milioane de salariaţi în economia lo­cală, cu 67.700 mai puţini decât în lu­na precedentă, pe când numărul pen­sio­narilor a crescut cu 600 comparativ cu luna martie şi a ajuns la 4,944 mi­lioane.

    România are aproape 5 milioane de salariaţi la o populaţie de circa 20 de mi­lioane de locuitori, pe când ţări pre­cum Cehia sau Ungaria au 5 milioane de angajaţi la o populaţie de 10 milioa­ne de locuitori.

  • O bancă din România oferă gratuit 1.000 de pachete de vacanţă celor care au luptat în prima linie împotriva COVID-19

    CEC Bank, instituţia financiară cu cea mai extinsă reţea teritorială din România, oferă 1.000 de pachete de vacanţă gratuite salariaţilor din spitalele care au luptat în prima linie împotriva COVID-19.

    Pachetele de vacanţă, valabile în perioada 1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2022, includ trei nopţi de cazare, în unităţi hoteliere de 4 şi 5 stele din rândul clienţilor CEC Bank, instituţia urmând să suporte integral costurile aferente, cu plata în avans către hotelurile partenere.

    “Noua campanie este modul în care vrem să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au avut grijă de sănătatea noastră şi a celor dragi în perioada dificilă prin care am trecut.  În plus, am implicat în campanie şi în schema noastră de sprijin şi companiile hoteliere, clienţi ai băncii, care au trecut printr-o situaţie foarte dificilă, în contextul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului”, explică Bogdan Neacşu, Preşedinte, Director General al CEC Bank.

    Pachetele de vacanţă acordate de CEC Bank se adresează salariaţilor din spitalele de asistenţă pentru cei diagnosticaţi cu COVID-19 şi spitale suport, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 623/2020 cu modificările ulterioare.

  • Peste 18.000 de concediaţi colectiv în ultimele patru luni. Şomer: Suntem sclavi în ţara noastră

    În primele patru luni din 2020, 18.239 de salariaţi au fost concediaţi colectiv, conform Inspecţiei Muncii. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, numărul a crescut de 2,2 ori.

    În România, în ultimele patru luni, 18.239 de salariaţi au fost concediaţi colectiv.

    Alexandru a simţit pe propria piele cum este să fii concediat fără vreo vină. Ani de zile a lucrat la o fabrică de generatoare din Craiova, iar acum îşi caută loc de muncă, fără succes.

    „La orice firmă ne vom duce să ne angajăm, suntem sclavi în ţara noastră.(…) La vârsta asta…când aude că 53 de ani ….aoleu… Şi mai ales acum, zice: <ai fost şi operat şi n-ai voie să faci efort o perioadă>. E foarte greu, dar n-avem ce să facem”, spune Alexandru Vulpe, şomer.

    Conform Inspecţiei Muncii, numărul salariaţilor concediaţi colectiv s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O bancă din România a anunţat o măsură pentru angajaţii din spitale care luptă împotriva COVID-19 şi au credite. Ce se va întâmpla cu acestea

    CEC Bank oferă salariaţilor instituţiilor medicale care sunt în prima linie în lupta împotriva COVID-19, conform Ordinului 555/2020 publicat în Monitorul Oficial 290 din 7 aprilie 2020, posibilitatea de a-şi refinanţa creditele de nevoi personale în lei, în condiţii foarte avantajoase: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piaţă în acest moment, fără alte comisioane, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, oferta lansată de CEC Bank pentru acest tip de credite vine cu o dobândă  care se situează aproape la jumătate faţă de dobânda medie în sistemul bancar la creditele de consum din portofoliu – de circa 10,5%.

    CEC Bank intenţionează să vină în sprijinul salariaţilor din spitalele care luptă împotriva COVID-19 şi cu o ofertă de credite pentru locuinţe cu costuri foarte avantajoase, care urmează a fi lansată în perioada următoare.

    În cazul unui credit de nevoi personale de 20.000 de lei, rambursabil în 5 ani, rata pe care o va plăti clientul este 382 de lei, faţă de 430 de lei în cazul unui credit similar dar pentru care se practică dobânda medie din piaţă.

    Pot fi împrumutate sume de până la 90.000 de lei, în moneda naţională, pentru nevoi personale, fără garanţii imobiliare, pe o durată de până la 5 ani. Dobânda este 5,5% p.a. şi este singurul cost al creditului. Nu se aplică niciun comision de analiză sau acordare şi nici comisioane lunare de administrare. De asemenea, în cadrul perioadei de rambursare, clienţii pot opta pentru o perioadă de graţie de 3 luni la rambursarea principalului, timp în care vor fi achitate doar dobânzile.

    Având în vedere contextul determinat de noul coronavirus şi necesitatea de limitare a deplasărilor şi a contactului dintre persoane, pentru acest tip de credite este disponibil un flux de acordare simplificat, care prevede preluarea solicitărilor prin telefon prin intermediul serviciului Phone Banking şi chiar şi posibilitatea de a deschide conturi online, prin platforma CEC_IN, urmând ca solicitantul  să se deplaseze o singură dată în unitatea CEC Bank, pentru semnarea contractului final.


     

  • Ce este şomajul tehnic şi ce salarii veţi avea în cazul aplicării acestuia

    Potrivit Codului Muncii şi explicaţiilor postate pe blogul platformei de resurse umane Smartree, şomajul tehnic reprezintă întreruperea activităţii angajatorului în baza articolului 53 din Codul Muncii, perioadă în care salariaţii beneficiază de o indemnizaţie plătită din fondul de salarii. Valoarea indemnizaţiei de şomaj tehnic nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

    Iată ce prevede articolul 53 din Codul Muncii:

    „(1) – Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) .

    (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

    Potrivit Smartree, calculul indemnizaţiei de şomaj tehnic diferă în funcţie de tipul muncii prestate. Salariaţii din birouri, de pildă, primesc o indemnizaţie calculată ca: salariul tarifar/numărul de zile lucrătoare din lună X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.
    Muncitorilor li se calculează indemnizaţia de şomaj tehnic astfel: salariul tarifar/ (numărul mediu anual de ore lucrătoare/normă) X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.

  • Ce riscă angajatorii care emit declaraţii pentru salariaţi în situaţii în care deplasarea nu este esenţială?

    Angajatorii ar trebui să fie atenţi la toate documentele pe care le semnează în baza legislaţiei emise în contextul stării de urgenţă, mai atenţi ca de obicei pentru că riscul de greşeală este evident mai mare în timpul perioadelor grele, spune Alexandru Ambrozie, partener în cadrul casei de avocatură Popovici Niţu Stoica & Asociaţii.

    „Multe din aceste reglementări, din dorinţa firească de a accelera sau facilita implementarea anumitor măsuri, permit angajatorilor să emită diverse declaraţii pe propria răspundere.”
    Avocatul spune că zilnic se deschid noi dosare penale pentru fals în declaraţii şi zădărnicirea combaterii bolilor. Ca urmare a modificării recente a Codului penal, sancţiunile pentru companii pot ajunge până la 2,1 milioane de lei pentru zădărnicirea combaterii bolilor şi 1,2 milioane de lei pentru falsul în declaraţii.

    „Mai mult, pe lângă pedeapsa amenzii, nu trebuie desconsiderate nici pedepsele complementare care pot fi acordate persoanelor juridice în urma săvârşirii acestor infracţiuni, precum suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani sau plasarea sub supraveghere judiciară.”

    Ambrozie spune că par sancţiuni extreme, care nu pot fi aplicate pentru o simplă eroare. Însă trebuie avut în vedere că dacă această eroare facilitează răspândirea unei boli sau dacă se ajunge la moartea vreunei persoane, riscul acestor sancţiuni devine real.

    „Având în vedere că prevenţia şi prudenţa sunt la ordinea zilei, e bine ca angajatorii să acţioneze în mod prudent în utilizarea adeverinţelor de deplasare şi să documenteze intern caracterul esenţial al fiecărei deplasări.” Şi, în ciuda posibilităţii acordării unei adeverinţe valabile pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă, ar trebui utilizate cu prioritate adeverinţe pe perioade mai scurte, care să fie extinse doar în cazuri esenţiale.
    „Se poate depăşi, chiar şi din eroare, limita unor deplasări esenţiale în contextul unei stări de urgenţă.”

    El explică faptul că de câteva zile s-a extins ‘regula’ interzicerii circulaţiei persoanelor şi pe timpul zilei, astfel încât fiecare deplasare a devenit o ‘excepţie’, iar a păşi în afara locuinţei nu se mai poate face fără încheierea unui act juridic.
    „Ordonanţa Militară nr. 3/2020 a permis însă în continuare câteva excepţii, inclusiv posibilitatea deplasării angajaţilor în interes profesional, între locuinţă si locul de desfăşurare a activităţii profesionale, pe baza unei declaraţii emise de angajator. Companiile ar putea fi înclinate să apeleze la această excepţie, să emită astfel de adeverinţe care să ateste că deplasarea angajaţilor are loc în interes profesional.”

    Totuşi, ca de fiecare dată când un angajator semnează un document, trebuie să aibă în vedere toate riscurile; iar emiterea acestei declaraţii implică riscuri de natură penală, spune avocatul.
    „În momentul emiterii adeverinţei, angajatorul trebuie să declare că ‘deplasarea este esenţială pentru activitatea organizaţiei şi nu poate fi efectuată prin telemuncă’.”

     


     

  • Cum pot face firmele afectate de pandemia actuală să primească de la stat banii de şomaj tehnic. Care sunt paşii de urmat şi ce acte sunt necesare?

    În data de 21 martie 2020, în Monitorul Oficial nr. 231, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 29/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, spune Şerban Pâslaru, partener al casei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonatorul departamentului de dreptul muncii.

    În data de 18 martie 2020, ordinea de zi din cadrul şedinţei de Guvern a cuprins şi proiectul de hotărâre privind adoptarea certificatelor de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2. Unul dintre cele mai de interes subiecte pentru operatorii din turism, dar nu numai, este cel al şomajului tehnic ce ar urma să fie plătit de către stat.

    “Aşa-numitul „şomaj tehnic” este o un instrument prevăzut de Codul Muncii, prin care angajatorul poate decide suspendarea raporturilor de muncă cu salariaţii în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. În aceste cazuri, angajatorul trebuie să plătească salariaţilor o indemnizaţie de minimum 75% din salariul lor de bază”, explică avocatul.

    În contextul actual, pentru salariaţii având contractele suspendate, Guvernul va suporta din bugetul asigurărilor de şomaj indemnizaţia plătibilă acestora, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut ca referinţă de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (câştigul amintit este in cuantum de 5.429 lei brut). Diferenţa până la minimul de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătibilă salariaţilor conform Codului Muncii, atunci când există, se va suporta în continuare de către angajator, mai spune Şerban Pâslaru.

    “Indemnizaţia amintită este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii. Angajatorul va realiza calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Angajatorul va depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate potrivit dispoziţiilor Codului Fiscal.”

    Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 29/2020, pe toată durata stării de urgenţă, companiile urmează să beneficieze de sprijin privind indemnizaţia plătibilă salariaţilor ale căror contracte sunt suspendate ca urmare a întreruperii sau reducerii activităţii. 

    “În acest scop, angajatorii afectaţi trebuie să obţină Certificatul de Situaţii de Urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020.”

    Alternativ, vor putea beneficia de facilitatea amintită, pentru cel mult 75% din salariaţii cu contracte de muncă active, şi angajatorii care înregistrează o reducere a încasărilor lunare de minim 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020 şi nu au capacitatea financiară de a plăti toţi salariaţii. “în asemenea cazuri, facilitatea se va putea acorda fără a fi necesară deţinerea Certificatului de Situaţii de Urgenta, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere privind încadrarea în condiţiile amintite”, adaugă avocatul.

    Plata sumelor se va realiza în baza cererii şi a documentelor justificative anexate acesteia, care se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Plata efectivă se face în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentelor.