BusinessMagazin

Tag: romania

  • Top 10 cele mai periculoase oraşe din România

    Te întrebi dacă locuieşti într-unul dintre cele mai periculoase oraşe din România? Ei bine, este foarte posibil. Un studiu care a luat în calcul mai mulţi factori importanţi, realizat pe un eşantion de cel puţin 100.000 de români respondenţi, s-a stabilit un top 10 cele mai periculoase oraşe din România. Violenţa şi criminalitatea de pe străzi sunt printre principalele ameninţări la adresa bunăstării cetăţenilor.

    Numele oraşelor care au apărut în răspunsurile celor intervievaţi au fost Alexandria, pe primul lor, Târgovişte, Bacău sau Sate Mare.

    Alexandria este municipiul de reşedinţă al judeţului Teleorman, Muntenia, România. Oraşul este aşezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine şi are o suprafaţă de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanţă de Bucureşti.

    Ideea întemeierii oraşului Alexandria îşi are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a înfiinţa un oraş liber de orice ingerinţă străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Moritz von Ott, oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica, ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se dau bani pentru mamele din România. Suma se ridică la 7650 de lei

    Se dau bani pentru mamele din România. Veşti bune de la Guvern, după ce Executivul va creşte indemnizaţia pentru familiile cu gemeni, iar părinţii urmează să aibă multiple avantaje.

    Mai mulţi bani pentru mamele din România. Deoarece natalitatea este o problemă reală în România, Guvernul gândeşte mai multe măsuri prin care să crească sporul natural, scrie stiripesurse.ro. Astfel, în sedinţa de Guvern de joi s-a discutat majorarea cu 50% a indemnizaţiei de creştere a copilului pentru părinţii de gemeni, tripleţi şi multipleţi.

    Indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor este în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani, înainte de naştere. Asta înseamnă că părinţii de gemeni vor primi o indemnizatie de 127,5%. Adică, la salariul mediu pe economie, de 6.000 de lei, indemnizaţia mamei cu gemeni va fi de 5100+2550 = 7650 de lei. Aceasta va fi acordată timp de doi ani.

    Majorarea se acordă şi în cazul copiilor născuţi în timpul în care părinţii primesc deja indemnizaţia pentru creşterea altui copil.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Adrian Sârbu: ”Nu vom intra în Schengen decât atunci când Putin şi Xi vor primi ceva de la America, de la UE”

    „România şi Bulgaria sunt parte a spaţiului Schengen” – e mesajul Ursulei von der Leyen care mai spune că nu e timp de pierdut.

    În ultimul raport prezentat de Ursula von der Leyen în acest mandat – despre Starea Uniunii, preşedinta Consiliului UE a subliniat că  „s-au făcut multe în ultimul an – dar mai e de lucru”. A insistat şi pe extinderea Uniunii Europene. N-ai uitat de Ucraina şi Moldova – „Viitorul lor e în UE. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană” – a mai spus ea.

    ”Permiteţi-mi să mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru modul în care au acţionat, demonstrând cele mai bune practici atât pentru azil, cât şi pentru returnări. Au dovedit-o: Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, să le aducem în cele din urmă în interior, fără nicio întârziere.” Îndeamnă preşedinta Comisiei Europene.

    Au dezbătut subiectul la ŞTIU Hofi, Nemo, Adrian Sârbu, Felix Damian, din Spania şi Balazs Barabas, din Ungaria.

    ”Adrian Sârbu: Să facem un lucru simplu, că tot trăim în lumea Quizz-urilor la noi. Întreabă-i pe cei doi colegi de peste mări şi ţări, daţi-mi şi mie un prognostic, când intrăm în Schengen.

    Felix Damian: Pot să dau un prognostic aşa, orbeşte, pot să zic într-un an de zile, hai, în doi ani de zile, dar nu cred în el. Doi ani, poate.

    Balazs Barabas: Eu zic că pe 13 septembrie 2024 România va fi în Schengen.

    Nemo: 2025.

    Hofi: La minus infinit.”, au pariat Hofi, Nemo, Felix şi Balazs.

    ”Eu cred că nu o să intrăm în Schengen prin niciun fel de lobby al nostru. Doamna asta, nu ştiu ce o fi fost în capul ei că a vorbit asta, pentru că Europa are nişte probleme pe care nu poate să le rezolve şi sunt clare: primul lucru e problema războiului în care Europa se află şi se face că nu se află. Domnul Scholz, într-un an şi jumătate, nu a avut cum să cheltuiască 100 de miliarde. 100 de miliarde i-au dat voie americanii. Germania a primit, în ziua de 26 februarie 2022, duminică, dreptul de a se reînarma, drept care i-a fost tăiat în 1946 şi de a deveni liderul militar al Europei. Asta a primit, ăsta a fost mesajul cu suta de miliarde, că trebuia să fie 100 de miliarde pe an. 

    Cred că austriecii sunt nişte speakeri ai lui Putin şi că noi şi bulgarii nu vom intra în Schengen decât în momentul în care Putin şi Xi primesc ceva de la americani şi de la UE, în aşa fel încât Putin să fie obligat să renunţe la strategia lui de a ajunge prin România, Bulgaria şi Serbia la Marea Adriatică, deci de a-şi crea un punct de sprijin în Marea Mediterană.
    Pentru Rusia, obsesia oricărui militar rus este ne-ieşirea la mări.

    Dacă Putin nu obţine ce vrea sau nu e obligat să se limiteze la mai puţin decât vrea, noi nu intrăm în Schengen şi Ucraina va fi ocupată integral, va fi oferită o bucată Ungariei, o bucată Poloniei, ca să le închidă gura. Nouă nu ne dă nimic, Bucovina rămâne tot acolo şi culoarul, noul Drum al Mătăsii va fi de la Moscova la Budapesta, de la Budapesta la Belgrad şi de acolo până în Grecia jos şi se va întâlni cu infrastructura pe care o fac chinezii pornind din Grecia. Astăzi Putin e mai puternic decât în 24 februarie anul trecut. Azi e mai puternic în relaţia cu toţi adversarii”, spune Adrian Sârbu.
     

  • Adrian Sârbu: ”Poziţia Rusiei nu e un pericol pentru noi, poziţia noastră da”

    ► Poziţia Rusiei nu e periculoasă pentru noi, poziţia noastră e periculoasă pentru noi.

    ► Acest minister de şase miliarde e preocupat de un singur lucru, de pensii speciale. Nu ar trebui cineva dintre noi şi anume fiecare, noi toţi la un loc şi fiecare separat să îl întrebăm: ce faceţi acolo, măi, fraţilor?

    ► Noi nu trebuie să discutăm despre Tîlvăr şi Iohannis. Noi trebuie să discutăm despre bunul Dumnezeu, pentru că s-a dovedit că Dumnezeu e singurul care îi apără pe români.

     

    Plouă cu drone şi în România. MApN caută o a 3-a dronă în judeţul Tulcea. Miercuri pe un câmp din apropiera localităţilor Nufărul şi Victoria, militarii au găsit alte bucăţi de dronă rusească.

    Spiritele au fost încinse noaptea trecută, când Ro-Alert a sunat pentru prima oară pe malul Dunării.

    Locuitorii din 8 localităţi au fost avertizaţi să meargă în beciuri sau adăposturi, dacă au, iar dacă nu, să rămână în casă, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Românii n-au fugit în adăposturi pentru că abia acum sunt făcute.

    În urma atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor Reni şi Ismail – au fost răniţi 7 oameni, 3 dintre ei au fost transportaţi la spital.

    În România totul e bine, „hai să n-o luăm razna” – ne linişteşte premierul.

    ”Nu ne atacă nimeni, oameni buni, o luăm razna cu toţii (…) au sărit nişte rămăşiţe dintr-o dronă lovită de armata ucraineană (…) nu a avut explozibil, nu a avut nimic”, a spus premierul Ciolacu.

    Dronele căzute la noi o scot în faţă pe „femeia de foc a lui Putin” care vine cu ameninţări la adresa României.

    „Nu vă mai daţi îngrijoraţi şi nu vă faceţi rău cu mâna voastră” avertizează purtătoarea de cuvântul a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

    Dacă România ar fi fost într-adevăr îngrijorată de toată aceasta situaţie, s-ar fi comportat altfel. Nu ar fi aprins spiritele în Moldova, nu ar fi provocat la graniţă şi nici nu ar fi susţinut politicile lui Zelenski care destabilizează securitatea regională. Mai bine s-ar gândi la toate aceste nuanţe de escaladare a crizei la care ei participă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rusesc.

    „Dar cum puteţi explica poziţia lor (a românilor)”

    Dar cum să o explic? Vor alege poziţia care le convine. Pentru că aşa e cel mai simplu. Pentru că nu răspunzi pentru nimic, poţi să născoceşti lucruri şi să dai vina pe alţii. ”, a mai spus Zaharova.

    Subiectul a fost dezbătut la Ştiu, pe Aleph News de Hofi, Nemo şi Adrian Sârbu.

    ”Poziţia Rusiei nu e periculoasă pentru noi, poziţia noastră e periculoasă pentru noi, pentru că, atunci când apar astfel de evenimente, nedorite pentru domnul Iohannis mai ales cele care vin în weekend, pentru că îi strică feng-shui-ul de weekend, vezi cazul incendiului de la Crevedia, nu facem decât să ne reamintim că România este o ţară ne-apărată. Domnul Ciolacu spune domnule, nu s-a întâmplat nimic, fraţilor. Şi v-am mai spus şi acum o săptămână că nu a căzut nicio dronă. Între timp, a căzut o dronă, dar nu s-a întâmplat nimic. Părerea mea este că noi nu trebuie să discutăm despre Tîlvăr şi Iohannis. Noi trebuie să discutăm despre bunul Dumnezeu, pentru că s-a dovedit că Dumnezeu e singurul care îi apără pe români, ce puţin aşa ni se spune la biserică.”, spune Adrian Sârbu.

    ”Nu am văzut niciun popă să blagoslvească sau să afurisească dronele astea ruseşti că poate ar fi ajutat puţin, nu am văzut nicio slujbă prin Catedrala Neamului prin care să ne ajute Dumnezeu să nu ne mai cadă drone în cap. Mai bine să ne cadă telefoane mobile, chiar şi alea din India sunt bune acum, că sunt generaţii noi. Poate se prăbuşeşte un avion cu telefoane mobile”, adaugă Adrian Sârbu.

    Hofi a amintit că, la fiecare slujbă, preoţii se roagă pentru apărarea României.

    ”În cazul ăsta trebuie să îi evocăm elogiativ pe preoţi, că sunt singurii care se ocupă de apărarea României. Îşi fac treaba, se roagă la Dumnezeu să ne ajute. Dar acest minister de şase miliarde, preocupat de un singur lucru, de pensii speciale – nu spune câţi combatanţi are acest minister, nu ar trebui cineva dintre noi şi anume fiecare, noi toţi la un loc şi fiecare separat să îl întrebăm: ce faceţi acolo, măi, fraţilor? Măi Ciolacule, ia vezi ce faci ăştia! Că te văd că eşti activ, eşti interesat, dar nu mai mima că tai costurile la buget, că le iei taxe, nu le dai taxe şi acum mimezi că aperi România. Apucă-te şi vezi ce e cu ministerul ăsta, ce e cu resursa României de Apărare”, mai spune Adrian Sârbu.

  • NEWS ALERT! Şefa Comisiei Europene, anunţ uriaş pentru România

    România şi Bulgaria au demonstrat că ar trebui să facă parte din spaţiul Schengen, a spus Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. Ea a îndemnat ca România şi Bulgaria să fie incluse în spaţiul de liberă circulaţie fără alte întârzieri.

    “Am intensificat protecţia la frontiere. Agenţiile Europene şi-au consolidat cooperarea cu Statele Membre. Permiteţi-mi să mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru că au deschis drumul – demonstrând cele mai bune practici. Au dovedit: Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le includem în cele din urmă – fără niciun alt fel de întârziere”, a spus Ursula von der Leyen în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii Europene.

    România are nevoie însă să convingă Austria, singura ţară care s-a opus aderării ţării la spaţiul Schengen, iar Bulgaria să convingă Olanda. România, împreună cu Bulgaria, au intrat în decembrie 2022 la votul miniştrilor de interne şi justiţie din toate statele membre ale UE (consiliul JAI) pentru intrarea în spaţiul Schengen. În aceeaşi zi, dar pe altă rezoluţie, a intrat la vot şi Croaţia, care a şi primit avizul pozitiv. Pe de altă parte, România, cu avizul negativ al Austriei, şi apoi Bulgaria, cu avizul negativ al Olandei, nu au intrat în spaţiul Schengen, deşi îndeplinesc toate criteriile. În acest moment, nu este clar când ar putea intra din nou la vot rezoluţia privind aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, dar, înainte de a intra din nou la vot, România trebuie să convingă Austria să fie de acord cu aderarea. În acest moment, pentru ca un nou membru să fie admis în spaţiul Schengen, este nevoie de unanimitatea membrilor.

     

     

     

  • România Eficientă: Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020

    Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi şi sunt ineficiente energetic, potrivit datelor oficiale citate de România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.

    „Şcolile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăţi şi avem o nevoie uriaşă de investiţii în acest sector. Este esenţial să asigurăm în unităţile de învăţământ cele mai bune condiţii pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condiţiile din şcoli asupra performanţei de învăţare a elevilor şi chiar asupra sănătăţii acestora. Despre «sindromul şcolilor bolnave» nu se vorbeşte suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înţelege importanţa acestui subiect şi a face o prioritate naţională din renovarea clădirilor şcolare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate şi subfinanţate decât cele din oraşe. Şcolile eficiente energetic sunt şcoli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel naţional”, declară Radu Dudău, preşedinte EPG şi coordonator al programului România Eficientă.

    La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea şi ineficienţa acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).

    Ineficienţa energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic şi calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot şi iluminatul, aceştia sunt parametri care influenţează semnificativ performanţa, atenţia şi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile şcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii şi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameţeli, greaţă etc.).

    În România, pe fondul deficitului de investiţii, unele şcoli se confruntă cu probleme grave precum igrasie şi mucegai, condiţii improprii ce au un impact direct asupra sănătăţii elevilor expuşi pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educaţiei, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 de şcoli nu aveau apă curentă.

    Un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanţă energetică a clădirilor şcolare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, deci consumul de energie necesar pentru încălzire şi emisiile de carbon aferente. Aceste intervenţii trebuie combinate cu instalarea unor sisteme de încălzire eficiente şi a unor soluţii de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, măsură ce conduce totodată la îmbunătăţirea calităţii aerului interior. Sălile de clasă sunt spaţii mai aglomerate decât alte locuri de muncă, precum clădirile de birouri, de aceea o ventilaţie adecvată este esenţială, inclusiv pentru a împiedica răspândirea virusurilor.

    Un alt pas prin care se obţine atât diminuarea necesarului de energie pentru răcire, cât şi un confort termic sporit în zilele cu temperaturi ridicate, este instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile. Pentru eficientizarea cheltuielilor cu electricitatea şi asigurarea unui iluminat de calitate, soluţia implementată la cele două şcoli şi recomandată ca model este instalarea unui sistem modern de iluminat cu LED-uri, ce au un consum redus de energie.

     

  • Locul de poveste din România cu cel mai pur aer din ţara noastră. Puţini turişti au auzit de el

    Locul de poveste din România, cu cel mai pur aer din ţara noastră, se află în localitatea Bilbor, din judeţul Harghita. Frumuseţea locului este una de poveste, fiind supranumită “Împărăţia bradului alb”.

    „Dacă vrei să ajungi pe meleagurile de basm ale “Împărăţiei bradului alb”, părăseşti asfaltul şoselei DN115 care vine din Câmpia transilvană spre Moldova şi o apuci spre stânga prin pasul Mesteacănul, pe drumul judeţean pietruit 174 A care te poartă pe serpentine largi şi molcome până în şeaua Răchitişului, de unde se poate admira depresiunea Bilborului”, scrie Vasile D. Stan în monografia Bilbor – oameni şi locuri.

    Practic, se ajunge în mijlocul Carpaţilor Orientali, acolo unde ar putea fi poarta dintre Ardeal şi Bucovina, în nordul judeţului Harghita, aproape de graniţa cu Suceava, scrie presa locală.

    Călimanii vulcanici, pe de o parte,.. şi rocile tari ale munţilor Borsecului şi ai Bistriţei pe de alta străjuiesc precum o cetate biruită doar de apele a patru pârâuri care se unesc în partea de est în volburoasa Bistricioara.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o vizită la Universitatea Politehnică Bucureşti: Nu văd o tară mai potrivită decât România pentru a pioniera tehnologia SMR în Europa. Suntem într-o cursă, iar Nuclearelectrica este ”calul” meu preferat

    România are o lungă istorie în sectorul nuclear şi nu văd o tară mai potrivită pentru a pioniera tehnologia SMR în Europa, cu atât mai mult cu cât avem Nuclearelectrica, compania care operează cele mai de succes reactoare din lume şi care are oameni sufficient de îndrăzneti pentru a prelua acest nou proiect, a declarat ministrului Energiei, Sebastian Burduja, într-un discurs la Universitatea Politehnică Bucuresti, cu ocazia simulării noilor reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici (SMR).

    La eveniment a participat şi secretarul de stat american John Kerry.

    ”Secretarul American John Kerry vorbea de o cursă în sectorul energetic. Iar timpul este esenţial. Şi mi-am amintit de Willie Shoemaker, unul dintre cei mai mari jochei din lume. Când s-a pensionat, el a fost întrebat cum a reuşit să câştige atât de mult. Şi a răspuns ”Îmi place să călăresc cai buni”. Şi mie îmi place. Iar în această cursă, avem nevoie de o pistă, de cai şi de jochei. Cred că avem o pistă bună în România. Suntem a la răscruce de drumuri şi asta nu ne-a ajutat mereu în istorie. Este o poziţie strategică. Este o trambulină pentru viitoarea reconstrucţie a  Ucrainei. Şi vom avea nevoie de multă energie pentru asta şi de multă industrie.  Este o ţară care are o istorie lungă în sectorul nuclear, de care suntem foarte mândri. Nu aş vedea o ţară mai potrivită decât aceasta pentru a pioniera în Europa această tehnologie incredibilă, pentru care suntem foarte recunoscători. Deci acum avem pista”, a spus Sebastian Burduja.

    El a comparat Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă şi partener în proiectul noilor reactoare de mici dimensiuni de la Doiceşti, cu un cal câştigător, alături de compania americană NuScale, producătorii tehnologiei SMR.

    Ce a mai declarat ministrul Energiei:

    ►Avem şi caii? Cred că îi avem. ”Calul” meu preferat, şi sunt părtinitor pentru că suntem acţionari majoritari, este Nuclearelectrica, condusă de un om extraordinar, Cosmin Ghită, prieten bun, şi de echipa lui minunată. Este o companie care operează cele mai de succes reactoare din lume. Există un clasament de 440 de reactoare nucleare, iar Unitătile 2 şi 1 de la Cernavodă ocupă locurile 1 şi 3 în lume, la siguranţa şi eficienţă.  Şi sunt suficient de îndrăzneţi pentru a prelua  acest nou proiect. Şi ei ”călăresc” alături de alţi ”cai ” grozavi. NuScale, o companie uimitoare cu o tehnologie demonstrată .

    Multă lume mi-a spus la Washington , inclusiv secretarul Kerry, ”Lucraţi cu NuScale într-un ritm accelerat, faceţi-o mai repede”

    ►Apoi sunt 4 alte companii americane care sunt implicate în proiect şi desigur Nova, companie românească  care a fost pionier în multe lucruri noi şi suntem fericiţi să lucrăm împreună pe o serie de proiecte.  Au realizat deja 80 MW de energie solară.

    ►Şi ultima parte, dar nu cea din urmă, avem nevoie de ”jochei”.  Şi asta nu este mereu cea mai uşoară parte. Dar avem aceşti tineri care vor liderii de mâine. Vă rog să duceţi la bun sfârşit acest vis pe care îl aveţi. De asta sunteti aici. Pentru a-l realiza. Şi este o oportunitate minunată, cu prilejul acestui parteneriat special pe care îl avem cu SUA, pentru a îndeplini acest vis în România.

    ►Nuclearelectrica a angajat recent peste 500 de oameni. Ei vor continua să angajeze. Deci nu trebuie să plecaţi.  De fapt acesta va fi primul SMR din Europa. Deci nu există un loc mai bun pentru voi pentru a merge mai departe cu acest vis.

    ►Şi ultima, dar nu cea din urmă. Şi aceasta este partea cea mai grea, este leadesrship-ul politic. Şi politicienii din camera asta ştiu şi rezonează cu mine.  Ca ministru al Energiei de două luni am descoperit că este un minister foarte complicat. Pentru că este greu să livrezi beneficii tangibile pentru cetăteni, pe termen scurt. Am făcut paşi importanţi , iar roadele acestor paşi le vom vedea de acum în câteva decenii. Miza nu a fost niciodată mai mare .  Putem promova impreună suficientă dorinţă politică aici, în SUA, în toate ţările partenere pentru a face acest vis să se întâmple.  Nu va fi pentru alegerile viitoare, va fi pentru următoarea generatie.

    ►Deseori vorbesc cu Cosmin Ghiţă şi echipa lui despre acest proiect şi mereu pun întrebări pentru că nu ştiu multe despre enegie încă şi câteaodată ei îmi zic: ”Nu ştim încă. Vom afla!” Şi mi-a adus aminte despre o poveste pe acare am auzit-o, poate este adevăr, poate un mit, despre o altă cursă, cursa către Lună. Care a fost iniţiată de un lider, preşedintele Kennedy. Şi într-un discurs despre lună a spus: ”Până la sfârşitul acestui deceniu, vom pune primul om pe lună”.  După acest discurs, cel mai apropiat consilier al lui i-a spus: Domnule Preşedinte, tocmai aţi anunţat că vom pune un om pe lună până la sfârşitul deceniului. Nu ştim cum!”. Şi Kennedy a spus: ”Ştiu, dar vom afla!”.


     

     

  • Anunţul momentului după ce o dronă rusească a căzut în România. Mesaj clar al şefului NATO

    NATO nu are niciun indiciu că resturile de drone găsite pe teritoriul românesc au fost cauzate de un atac deliberat al Rusiei asupra României, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform Reuters.

    Ucraina declarase luni că dronele au explodat în România în timpul unui atac aerian rusesc de peste noapte asupra unui port ucrainean de peste Dunăre. Oficialii români au negat iniţial informaţiile ucrainene, dar miercuri ministrul Apărării, Angel Tilvar, a afirmat că părţi din ceea ce ar putea fi o dronă rusească au căzut pe teritoriul României.

    “Nu avem nicio informaţie care să indice un atac intenţionat din partea Rusiei şi aşteptăm rezultatul anchetei în curs”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în faţa parlamentarilor europeni.

    Stoltenberg a subliniat riscurile pe care le reprezintă atacurile aeriene ruseşti atât de apropiate de teritoriul alianţei.

    “Aceasta demonstrează riscurile de incidente şi accidente”, a spus el. “Indiferent de acest rezultat (al anchetei), ceea ce am văzut, desigur, sunt multe lupte şi, de asemenea, atacuri aeriene în apropierea graniţelor NATO”.

    Rusia a efectuat atacuri aeriene cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte din Ucraina de când şi-a invadat vecinul anul trecut, iar Kievul a raportat de mai multe ori că arme ruseşti suspecte au survolat sau s-au prăbuşit în ţările vecine. În cel mai grav incident, două persoane au fost ucise în Polonia de o rachetă care a căzut în apropierea frontierei în noiembrie anul trecut. Polonia şi aliaţii din NATO au declarat ulterior că a fost vorba de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană lansată greşit.

  • BUSINESS Magazin lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”. Cum vă puteţi înscrie proiectul?

    BUSINESS Magazin lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”, prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti prin intermediul practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsibility – CSR).

    Pentru participarea cu proiecte în acest anuar, vă rugam să completaţi formularul de mai jos şi să ni-l trimiteţi până la data de 14 septembrie, la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro/ioana.a.mihai@gmail.com/andra.stroe@businessmagazin.ro. Ataşat răspunsurilor vom avea nevoie de imagini la rezoluţie bună, de peste 1 Mb/300 DPI, reprezentative pentru proiect şi/sau cu persoanele din cadrul companiei responsabile de acesta.

    Menţionăm că NU puteţi participa cu proiecte care au apărut deja în ediţiile precedente. 

    Prezentarea pe care o veţi trimite trebuie să se încadreze în limita a 3.000 de caractere (cu tot cu spaţii – spaţiul disponibil pentru print) şi să cuprindă:

    1. Datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri, profit (pentru cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile – vă rugăm să menţionaţi anul şi moneda – lei/euro);

    2. Numele campaniei/proiectului pe care o/îl propuneţi pentru acest catalog;

    3. Domeniul proiectului propus (educaţie, mediu, medicină, sportiv, social etc.)

    4.O listă a proiectelor de CSR în care v-aţi implicat în ultimii doi ani/ONG-urile alese pentru colaborare în acest interval de timp (sunt luate în calcul proiectele implementate în ultimii doi ani) 

     

    Motivaţie:

    -De unde a plecat ideea campaniei/proiectului şi ce scop final a avut

    -Pe cine ţinteşte

    -De ce a fost ales acest domeniu/această comunitate

    Descrierea proiectului:

    -Când a fost lansat

    -Cum a fost pus în aplicare/cum s-a desfăşurat/ce paşi au fost urmaţi

    -Persoanele/organizaţiile implicate 

    -Durata implementării/desfăşurării

    -Investiţia financiară şi de timp necesare

    -Alte detalii tehnice

    Rezultate (asupra comunităţii, asupra calităţii mediului, a vieţii oamenilor, a societăţii în ansamblu):

    -Câte persoane au participat/au fost impactate (şi/sau alte cifre reprezentative)

    -Cum a schimbat acest proiect comunitatea/domeniul în care a fost lansat

    -Obiective viitoare/impact pe termen lung

    -Răspunsul, foarte pe scurt, la întrebarea: „De ce este importantă implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială?”

    Cum răspunzi nevoilor prezentului fără să le compromiţi pe cele ale viitorului? Aceasta este una dintre întrebările la care companiile din toată lumea şi – de câţiva ani – şi din România, încearcă să răspundă, în direcţia construcţiei unui business sustenabil, privind dincolo de obiectivele financiare ale acestuia. Despre tipul acesta de proiecte ne dorim să vorbim, an de an, în cadrul catalogului dedicat iniţiativelor de Corporate Social Responsibility (CSR), prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti.

    Aşteptăm cu interes proiectele voastre!