BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Rezultate negative record ale hotelurilor din România

    Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce epidemia şi restricţiile au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini. Sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Conform unui sondaj Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România, epidemia a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România. Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat.

    După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

    Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor.

    Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

    Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor.

    Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier.

    Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.

    Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

    În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

    În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety).

    Odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

    În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

    În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

    Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori.

  • Profitul HSBC, cea mai mare bancă britanică, scad în S1 cu 65% pe fondul coronavirusului

    Profitul HSBC pentru prima jumătate a acestui an a scăzut cu 65%, pe fondul crizei coronavirusului, la 4,3 miliarde de dolari înainte de impozitare, comparativ cu 12,4 miliarde de dolari pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă BBC.

    Scăderea a fost mult mai mare decât au prevăzut analiştii, deoarece HSBC a fost afectată de reducerea creditării, iar ratele dobânzilor rămân scăzute.

    HSBC are sediul la Londra, dar mai mult de jumătate din profiturile sale provin din centrul financiar asiatic din Hong Kong.

    Banca se confruntă cu o serie de provocări, nu doar cu declinul financiar cauzat de coronavirus.

    În iunie, banca a anunţat că va continua planul său de a reduce 35.000 de locuri de muncă din cele 235.000 pe plan global, ca parte a unei restructurări majore anunţate în februarie.

    Mark Tucker, preşedintele HSBC, supraveghează programul de reducere a operaţiunilor băncii în Europa şi SUA.

    HSBC a declarat anterior că ar putea lichida sau vinde operaţiunile sale bancare cu amănuntul din SUA, ceea ce ar putea implica micşorarea cu aproximativ 30% a reţelei sale de 224 de unităţi din SUA.

  • MEC: rata de promovare în prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2020 este 64,5%

    Rata de promovare (absolvenţi din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare), înregistrată la sesiunea iunie-iulie 2020 a examenului naţional de Bacalaureat, fără etapa specială, după soluţionarea contestaţiilor, este de 64.5%, anunţă Ministerul Educaţiei. 

    Pentru promoţia curentă, rata de promovare este de 72.9%, iar pentru promoţiile anterioare de 27.7%

    Astfel, din totalul celor 147.794 de candidaţi prezenţi, au promovat 95.399 de candidaţi: 87.887 candidaţi aparţin promoţiei 2020 (comparativ cu 84.833 de candidaţi reuşiţi în promoţia anului trecut), iar 7.512 provin din promoţiile anterioare (în creştere, comparativ cu 4.383 de candidaţi reuşiţi în 2019). Numărul mediilor de 10 (zece) a crescut la 307.

    Dintre cei 155.639 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 147.794 de candidaţi (120.627 de candidaţi din promoţia curentă, respectiv 27.167 de candidaţi din promoţiile anterioare).

    Nota minimă de promovare, pentru fiecare probă, este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este cel puţin 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.

    La etapa specială a examenului de Bacalaureat s-au înscris 141 de absolvenţi ai clasei a XII-a, conform situaţiei centralizate până la această oră de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Examenul începe luni, 6 iulie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română. Marţi, 7 iulie, se desfăşoară proba obligatorie a profilului, iar miercuri, 8 iulie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării. Ultima probă scrisă (Limba şi literatura maternă) este programată joi, 9 iulie.

    Potrivit situaţiilor transmise de către inspectoratele şcolare, în 9 judeţe (Alba, Arad, Călăraşi, Dâmboviţa, Ilfov, Neamţ, Sălaj, Teleorman şi Timiş) nu s-au consemnat situaţii care să determine organizarea probelor scrise aferente acestei etape speciale. În Capitală vor susţine această etapă 12 candidaţi, iar în judeţele Caraş Severin, Tulcea şi Vaslui un singur candidat. Primele rezultate vor fi afişate vineri, 12 iulie, până la ora 12.00.

  • Ministerul Educaţiei anunţă rezultatele finale ale examenului de bacalaurreat, după contestaţii

    Ministerul Educaţiei a anunţat rezultatele finale ale examenului de bacalaurreat, după contestaţii, acestea putând fi accesate la adresa bacalaureat.edu.ro.

    Un număr de 62.790 de contestaţii au fost înregistrate în urma afişării rezultatelor la prima sesiune a examenului de bacalaureat.

    Rata de promovare, înainte de contestaţii, înregistrată de absolvenţii studiilor liceale şi care au susţinut probele examenului de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2020, atât din promoţia curentă, cât şi din promoţiile anterioare este de 62.9%.

    Pentru promoţia curentă, rata de promovare este 71.4%, iar pentru promoţiile anterioare – 25.00%. În sesiunea iunie-iulie 2020, au promovat 92.930 de candidaţi, dintr-un total de 147.790 candidaţi prezenţi. Dintre aceştia, 86.140 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar 6.790 de candidaţi sunt din promoţiile anterioare.

    În total, 232 de candidaţi au obţinut media 10.

  • „Este lumea lui Tesla şi toată lumea plăteşte chirie”: Compania lui Elon Musk a raportat rezultate cu mult peste estimările analiştilor, reuşind să înregistreze creşteri de 183% doar în ultimul an

    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla au crescut cu 183% în ultimul an, reuşind să înregistreze o creştere de 80% doar în ultimele trei luni, potrivit Yahoo Finance Premium Data.

    Rezultatele vin într-un moment în care afacerile companiei în China, prima piaţă auto din lume, încep să arate tot mai bine, iar producţia începe îşi revină la normal în interiorul fabricii principale din Fremont, California.

    „Este lumea lui Tesla şi toată lumea plăteşte chirie”, spune Dan Ives, analist în cadrul firmei de investiţii Wedbush Securities.

    Miercuri, 1 iulie, Tesla a depăşit Toyota şi a devenit cel mai valoros producător auto din lume cu o capitalizare de 205 miliarde de dolari, preţul unei acţiuni ajungând astfel la 1.100 de dolari. Compania a produs 90.650 de maşini în al doilea trimestru al anului, depăşind estimările analiştilor de pe Wall Street de 72.000 de vehicule. După anunţ, acţiunile au crescut cu 9%.

    „Dacă te uiţi peste cifre, ai putea să îţi faci o idee despre felul în care va arăta viitorul. Cred că vor reuşi să ajungă la un milion de vehicule în următorii doi-trei ani”, a adăugat Ives.

    „Însă China reprezintă cea mai importantă mişcare. Piaţa chineză valorează, în opinia noastră, 300-400 de dolari în plus per acţiune.”

     

  • Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF: Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în piaţa asigurărilor în T1 din 2020 să compenseze eventualele scăderi din T2

    Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), afirmă că este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în piaţa asigurărilor în  T1 din 2020 să compenseze eventualele scăderi din T2.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus Cristian Roşu pentru revista Business Magazin.

    În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu la începutul lunii mai.

     

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”

    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead

    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 

    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome

    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Fluxul de numerar, esenţial în retail. Andreea Pîrvu, CFO Flanco: „Este ca şi cum ai avea pe mâna circulaţia sanguină a unui organism.”

    „În retail, asigurarea fluxurilor de numerar este esenţială, este ca şi cum ai avea pe mâna circulaţia sanguină a unui organism. Când eşti CFO, trebuie să găseşti echilibrul şi resursele financiare care să-ţi permită să susţii o viziune de creştere. Din această direcţie au venit cele mai mari provocări profesionale în fiecare an, iar anul 2019 nu a fost cu nimic diferit. În plus, în ultima vreme integrarea proceselor automatizate, la nivel de management financiar, şi a soluţiilor create special pentru noi a fost şi o mare provocare, şi o mare realizare”, îşi descrie Andreea Pîrvu, CFO Flanco, activitatea.

    Pentru anul în curs ea spune că obiectivul său poate fi descris într-un cuvânt: eficientizare. În opinia CFO-ului Flanco, femeile sunt mult mai aplecate asupra detaliilor şi deşi uneori acestea „chiar fac diferenţa”, alteori tocmai această particularitate le face să se consume prea mult pentru lucruri care pot fi, de fapt, minore, şi le pot distrage atenţia de la obiectivul principal sau de la strategia pe care o au de urmat. „Personal consider că cele mai potrivite echipe de management sunt cele mixte întrucât viziunile şi modurile de abordare diferite, aplicate într-un mod constructiv şi profesionist pot atrage rezultate extraordinare.”

    Andreea Pîrvu crede că echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională este o realitate. „De curând am devenit mămică. Este cel mai minunat lucru care se poate întâmpla într-o familie. Pe mine m-a ajutat enorm de mult pe toate planurile.

    Din perspectivă profesională, am fost nevoită să restructurez şi să eficientizez la locul de muncă absolut fiecare activitate pentru a câştiga timp pentru viaţa personală.” Ea adaugă, ca sfat pentru tinerele aflate la început de drum, că totul este posibil şi atât timp cât visul, scopul sau obiectivul sunt realiste şi realizabile, pot fi atinse. 

    Profilul Andreeei Pîrvu, CFO Flanco, a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business, realizat de Business MAGAZIN.

  • Apocalipsa magazinelor fizice? La numai o zi după ce a anunţat investiţii de 3 miliarde de euro pentru a creşte vânzările Online, Inditex, proprietarul Zara, anunţă că va închide cel puţin 1.000 de magazine până la finalul anului

    Inditex plănuieşte să închidă 1.200 de magazine până în 2021, ca parte dintr-o nouă strategie care va integra magazinele fizice cu cele online, potrivit Marketwatch. Proprietarul Zara se luptă cu o pierdere trimestrială majoră, în condiţiile în care pandemia de coronavirus le-a afectat puternic vânzările. Potrivit Inditex, trendul de creştere pe partea de vânzări a reînceput în luna mai, odată cu măsurile de relaxare. 

    Anunţul Inditex vine la numai o zi după ce grupul spaniol a spus că plănuieşte să investească până la 3 miliarde de dolari pentru a stimula vânzările brandurilor Zara şi Bershka în mediul online şi pentru a extinde spaţiul din magazine.

    Retailerul spaniol, care mai deţine brandurile Massimo Dutti şi Stradivarius, îşi propune ca peste 25% din totalul vânzărilor să vină din mediul virtual până în 2022, după ce vânzările online au redus semnificativ declinul de 44% din primele trei luni ale anului. Acţiunile companiei au scăzut cu aproape 20% anul acesta.

    Inditex, cel mai mare grup de modă din lume, a raportat miercuri prima sa pierdere trimestrială, fiind afectat de pandemie, anunţă CNBC.

    Compania a raportat o pierdere de 409 de milioane de euro în perioada februarie – aprilie, în comparaţie cu un profit net de 734 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2019. Pierderea a inclus un provizion de 308 de milioane de euro, pentru programul de optimizare a magazinelor, care va continua până în 2021, în ciuda pandemiei.

    Vânzările au scăzut la 3,3 miliarde de euro, de la aproape 6 miliarde de euro în primul trimestru al anului trecut.

    Pierderea a apărut în ciuda unei creşteri de 50% a vânzărilor online în primul trimestru şi a unei creşteri de 95% a vânzărilor online în aprilie. Inditex se aşteaptă ca vânzările online să reprezinte mai mult de 25% din vânzările sale totale până în 2022. La sfârşitul anului 2019, tranzacţiile online reprezentau 14% din vânzările nete.

    La sfârşitul lunii aprilie, Inditex avea deschise 965 de magazine în 27 de ţări, dintr-un total de 7.469 de magazine (la sfârşitul anului 2019).

    Inditex a spus că vânzările din luna mai au scăzut cu 51%.

  • Ai carte dacă n-ai parte? Cât de inegal este învăţământul din România. Raport privind rezultatele PISA 2018

    Institutul pentru Solidaritate Socială lansează raportul privind inegalităţile educaţionale din România. Copiii nu au şanse egale în domeniul educaţiei. Elevii din mediul rural, cei mai afectaţi de inegalităţile din educaţie, spune raportul.

    Institutul pentru Solidaritate Socială prezintă cel mai nou raport privind inegalităţile educaţionale din România, lansat marţi. „România continuă să aibă un învăţământ care oferă puţine şanse celor mai dezavantajaţi elevi, în ciuda programelor care şi-au propus să faciliteze accesul la educaţie şi să reducă inegalităţile”, specifică cercetătorii. ratele de părăsire timpurie a şcolii şi diferenţele de rezultate la examenele naţionale, între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, sunt reprezentative din acest punct de vedere.

    Raportul „Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalităţile educaţionale din România?” bazat pe datele publicate în urma testărilor PISA şi a altor indicatori naţionali a analizat impactul asupra performanţelor şcolare ale elevilor al unor factori precum mediul de rezidenţă, etnia şi statutul socio-economic al familiei. Datele provenite din evaluările PISA sunt importante întrucât în România nu sunt colectate date similare care să permită analiza inegalităţilor din sistemul educaţional, spun specialiţtii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro