BusinessMagazin

Tag: restructurare

  • Alfabetizarea internetului. Google se transformă şi îşi extinde ambiţiile în mai multe domenii

    Google a devenit, de când a fost lansat, în 1998, mai mult decât un motor de căutare, compania extinzându‑şi ambiţiile în mai multe domenii. Astfel am ajuns să vorbim de maşini fără şofer realizate de Google, despre programul de prelungire a vieţii omeneşti sau despre casele pline cu gadgeturi inteligente, conectate la internet, realizate de Nest.

    Afacerile gigantului au devenit atât de diversificate, încât această restructurare a venit într-un mod firesc.
    Google nu este o companie convenţională. Larry Page a spus asta în 2004 când compania s-a listat la bursă şi a repetat aceeaşi propoziţie pe 10 august 2015, când a anunţat restructurarea sub umbrela unei companii-mamă, Alphabet. „Ce este Alphabet? Este în principal o colecţie de companii, dintre care cea mai mare este, evident, Google. Acest nou Google este un pic mai mic, pentru că nu va mai include companiile al căror business se îndepărtează de principalele noastre produse online şi care se vor regăsi în schimb în Alphabet“, a spus Page. El va fi CEO-ul companiei, Sergey Brin preşedinte şi Eric Schimdt preşedinte executiv.

    De ce Alphabet? „Ne-a plăcut numele de Alfabet pentru companie deoarece înseamnă o colecţie de litere care formează limbajul, una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii. De asemenea, ne-a plăcut şi pentru că reprezintă Alpha-bet (Alpha este o investiţie care returnează mai mulţi bani decât a fost prevăzut), lucru la care ţintim“, a spus Page.

    Produsele cu care majoritatea dintre noi interacţionăm vor rămâne tot sub marca Google (indiferent că vorbim de căutare, reclame, YouTube, Gmail sau Android), companie ce va fi condusă de Sundar Pinchai. Indianul în vârstă de 43 de ani, care în urmă cu 22 de ani sosea în Statele Unite pentru a-şi începe studiile la Stanford, a devenit, după o carieră de 11 ani în cadrul Google, cel mai puternic om din companie, sub supervizarea Alphabet, condus de trioul Page, Brin şi Schimdt.

    Celălalte componente ale vechiului Google vor deveni companii de sine stătătoare, sub umbrela Alphabet, desigur. Google X, Fiber, Calico, Nest, Sidewalk, Google Capital şi Google Ventures vor exista separat de Google, fiecare având la conducere propriul CEO. Acest tip de conducere este, de cele mai multe ori, asemănat cu conglomeratul de firme al lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway.

    Întrebarea este cât de separate vor fi aceste companii. Cât de mult vor colabora? O echipă de la Google X a inventat un sistem numit Google Brain, iar acesta a fost folosit de Android pentru recunoaşterea vorbirii, pentru căutarea de fotografii pe GoogleĂ şi pentru recomandările de clipuri de pe YouTube. Acelaşi process se va repeat şi pe viitor sau CEO-ul Google X va avea putere de decizie mai mare? Probabil că Page şi Brin or să stea cu ochii pe toate diviziile Alphabet sau poate cei doi or să aibă o abordare mai relaxată, astfel încât cei doi să se concentreze pe „the big picture“, cum zic americanii. Rămâne de văzut.

    Odată cu această mişcare o să dispară şi întrebările legate de activitatea companiei. „Dar Google de ce face maşini fără şofer, ce treabă are biochimia cu motorul de căutare?“ Alphabet poate să se extindă în ce domenii doreşte, fără a oferi o explicaţie în plus. De asemenea, Alphabet va informa investitorii asupra modului cum se cheltuiesc banii. „Oamenii vor putea vedea mai clar cum arată diferitele ramuri ale businessului Google“, a spus Colin Gillis, analist la BGC Partners, pentru publicaţia The Guardian. Astfel publicul va putea vedea mai uşor câti bani face motorul de căutare şi ce pierderi are un produs experimental, de exemplu. „Ne vom asigura că vom avea un CEO extraordinar pentru fiecare business, căruia îi vom stabili pachetul de compensaţii. În plus, odată cu această nouă structură, avem în plan să implementăm o nouă raportare segmentată începând cu al patrulea trimestru: rezultatele Google vor fi publicate separat de cele ale altor businessuri din cadrul Alphabet“, a declarat Larry Page.

    În viitor, Alphabet Inc. va înlocui la tranzacţionare Google inc şi toate acţiunile Google se vor converti automat (unu la unu) în acţiuni Alphabet. Analiştii susţin că această restructurare ar ajuta compania şi pe bursă deoarece acele proiecte îndrăzneţe (moonshots – ţintă spre Lună) care fac deliciul dependenţilor de tehnologie, dar care adeseori i-au frustrat pe investitori, precum ochelarii Google Glass sau maşina fără şofer, nu vor mai avea un impact direct asupra preţului acţiunilor deoarece Google X, compania care se va ocupa de asemenea proiecte, este diferită de motorul de căutare, motorul de făcut bani.

    Poate sunteţi curioşi să vedeţi noua pagină Alphabet sau noul logo (care a fost lansat la o săptămână după ce a fost anunţată înfiinţarea companiei). Ei bine, nu o să daţi de site la adresa alphabet.com sau abc.com, ci pe abc.xyz. Da, acela este un domeniu, unul pe care Google l-a făcut faimos peste noapte. Şi faptul că Google nu a cumpărat încă site-ul televiziunii americane (ABC) sau site-ul alphabet.com, o subsidiară a BMW, care vinde şi închiriează maşini, arată că gigantul internetului intenţionează să rămână unde este. Cum Google este un trendsetter (în mod normal cam 3.000 de domenii sunt înregistrate pe xyz în fiecare zi, după anunţ 10.000 de domenii au fost înregistrate, a spus Daniel Negari, CEO-ul xyz, pentru Wired), s-ar putea ca în anii următori să scriem, tot mai des, xyz în loc de com.

    „Acestă schimbare le permite altor branduri Google să crească. Într-o lume în care totul devine mai mic, Google devine mai mare şi mai complicat“, a spus Josh Feldmeth, şeful Interbrand în America de Nord, companie de managment de brand, pentru Financial Times.

    Cu Alphabet la conducere, Google va funcţiona ca şi până acum, cu Sundar Pinchai la cârmă, iar Page şi Brin se vor concentra mai mult pe acele „moonshots“, proiectele inovatoare. Vorbind de această restructurare, Larry Page a spus: „În tehnologie, unde ideile revoluţionare sunt cele care determină noile mari arii de creştere, trebuie să fii un pic mai puţin confortabil pentru a rămâne relevant“. Să fie acest rebranding o mişcare revoluţionare, o schimbare majoră? Până acum a funcţionat, rămâne de văzut pe mai departe.

  • Banca britanică Barclays va desfiinţa peste 30.000 de posturi în doi ani

    Programul de restructurare este considerat singura soluţie pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare şi dublarea preţului acţiunilor, potrivit unor surse citate de publicaţie.

    Concedierile vor afecta angajaţii de nivel mediu şi pe cei din back office, unde vor fi realizate majoritatea reducerilor de costuri.

    The Times a relatat că viitorul director general care ţl va înlocui pe Jenkins va reduce numărul de locuri de muncă mai rapid şi mai drastic decât acesta.

    Vicepreşedintele Barclays, Michael Rake, va pleca la rândul său din bancă, pentru a deveni preşedinte al companiei de procesare a plăţilor Worldpay.

    Barclays este a patra mare bancă europeană care îşi schimbă directorul general în acest an. Măsuri similare au avut loc la Deutsche Bank, Credit Suisse şi Standard Chartered, acţionarii fiind nemulţumiţi de preţurile scăzute ale acţiunilor şi de cheltuielile ridicate.

     

  • Fabrica de servicii de la Timişoara

    “Suntem organizaţi ca o fabrică de servicii, ne apropiem foarte mult în ce priveşte livrarea serviciilor de ceea ce înseamnă uzină: procese automatizate, proceduri de îmbunătăţire a eficienţei, problemele care apar când serviciul este întrerupt în reţelele clienţilor noştri – volumul tichetelor (emise la apariţia în cadrul unor probleme ale reţelelor clienţilor – n.r.) este de 30.000 de tichete lunar, pe care le soluţionează 500 de oameni”, descrie Liviu Giurgiu, networks director pentru CIS, ţările nordice şi baltice şi Europa de Est în cadrul Alcatel-Lucent, activitatea centrului global de servicii al companiei din Timişoara, cel mai mare din cele patru deţinute în prezent de grupul francez şi unul dintre principalele departamente ale furnizorului de echipamente şi soluţii de telecomunicaţii Alcatel-Lucent din România.

    Giurgiu este ghidul grupului de jurnalişti, din care fac parte, într-o vizită la sediile din Timişoara ale companiei franceze, ce are rolul de a dezambiguiza câteva dintre specificităţile tehnice ale domeniului: într-un open space, angajaţii lucrează cu câte patru monitoare în faţă, urmărind din când în când un televizor deschis pe postul american CNN. Aflăm că acesta nu are rol de informare sau de entertainment, ci că ar putea reprezenta primul semnal de alarmă în cazul problemelor reţelelor din diferite părţi ale lumii în situaţia unui dezastru, precum un uragan.

    În altă încăpere, destinată lucrului cu doi dintre cei mai importanţi clienţi ai companiei, companiile americane AT&T şi Verizon, atrag atenţia afişe ale angajaţilor cu „Never expect, always inspect” şi un monitor cu starea vremii din Statele Unite ale Americii, tendinţele de pe Coasta de Est având influenţă directă asupra activităţii acestor clienţi. Într-o altă încăpere se află câţiva angajaţi ce supraveghează activităţile din Eurotunnel, între Marea Britanie şi Franţa. „În cazul Eurotunnel, ne ocupăm de mentenanţa reţelei telecom şi de semnalizare feroviară; 12 angajaţi români se ocupă de toate aceste activităţi, din care doi la faţa locului, compania din România fiind responsabilă inclusiv de reparaţiile de sub apă ale tehnologiei ce deserveşte tunelul.”

    el mai mare department al companiei este însă cel de cercetare şi dezvoltare, împărţit pe divizii în funcţie de tehnologii – wireless, IP platforms, fixed access şi IP routing and transportation -, iar laboratorul ce îl deserveşte este sugestiv în acest sens: se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de metri, iar totul este automatizat. Spre exemplu, un echipament are rolul de a simula scenarii reale de pe teren, precum condiţii de exterior de deplasare pedestriană sau într-un autovehicul, cu 250 km/oră. Acesta costă 5.000 de euro, la care se adaugă preţul licenţei, de 10.000 de euro; iar în cadrul laboratorului se află mai multe astfel de echipamente.

    Investiţii se fac tot timpul, iar ce am investit în ultimii zece ani depăşeşte 100 de milioane de euro”, spune Eugen Şerbănescu, directorul general al companiei. Prezent pe piaţa locală din 1991, Alcatel-Lucent a evoluat de la un număr de 50 de angajaţi la aproximativ 1.500 în prezent, împărţiţi între activităţile companiei în România: circa 1.000 lucrează în cadrul centrului de cercetare-dezvoltare din Timişoara, iar restul în cadrul centrului de servicii end to end de suport şi mentenanţă pentru circa 15 clienţi majori la nivel global, printre care British Telekom Franţa, KPM Olanda, Orange Franţa, Vodafone Qatar, singurul continent pe care nu îl acoperă serviciile din Timişoara fiind Australia. Grupul a înregistrat venituri de 13,17 miliarde de euro anul trecut la nivel global, iar în România compania a avut în 2013 (cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile) o cifră de afaceri de 388 milioane de lei (87,8 milioane de euro) şi un profit net de 20 milioane de lei (4,5 milioane de euro).

    Înainte de criză, compania a avut în România o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro şi profit de 8 milioane de euro. „Ne continuăm expansiunea în România”, sumarizează Şerbănescu modalitatea în care plănuieşte să extindă activităţile companiei. El a fost numit în funcţie în aprilie anul trecut şi printre responsabilităţile sale se numără gestionarea schimbărilor pe plan local aduse de schimbările din cadrul companiei-mamă: planul industrial Shift Plan (lansat de Michel Kombs, CEO-ul grupului, în 2013) şi anunţul din aprilie referitor la faptul că Nokia va cumpăra Alcatel-Lucent, urmând să formeze un gigant telecom de 40 miliarde euro şi 110.000 angajaţi, despre care presa internaţională scrie că este cea mai mare tranzacţie din ultimii 16 ani din industria echipamentelor şi serviciilor pentru operatorii de telecomunicaţii. Programul Shift Plan a fost creat cu scopul de reducere a costurilor fixe ale companiei cu 950 de milioane de euro până la sfârşitul lui 2015, în funcţie de cerinţele pieţei.

  • HSBC va desfiinţa până la 25.000 de posturi pentru creşterea profitabilităţii

    Banca britanică intenţionează să reducă activele ponderate în funcţie de risc (în funcţie de care este calculată rata de adecvare a capitalului), în valoare de 290 de miliarde de dolari, la mai puţin de o treime din nivelul actual, ţintind un profit de capital de peste 10%, până în 2017, şi să iasă de pe pieţe precum Turcia.

    La sfârşitul anului trecut HSBC avea 258.000 de angajaţi cu normă întreagă.

    Directorul general Stuart Gulliver a încercat în ultimii cinci ani să simplifice prezenţa globală a HSBC, pentru a face banca mai uşor de administrat, dar strategia a fost afectată de creşterea costurilor pentru conformitate, nivelul scăzut al dobânzilor şi încetinirea creşterii economice din Asia.

    În aceste condiţii, HSBC, ale cărei activităţi sunt concentrate în Asia, vrea să obţină economii anuale de 4,5-5 miliarde de dolari până în 2017.

    “Recunoaştem că lumea s-a schimbat şi trebuie să ne schimbăm odată cu ea. Am încredere că măsurile ne vor permite să captăm oportunităţile viitoare de creştere şi să oferim valoare acţionarilor”, a declarat Stuart Gulliver .

    Directorul general a indicat anterior că operaţiunile HSBC din Brazilia, Turcia, Statele Unite şi Mexic vor fi supuse unei restructurări radicale. Banca a anunţat marţi că va vinde operaţiunile din Turcia şi Brazilia, banca urmând să ofere pe piaţa braziliană numai servicii destinate marilor companii.

    În acelaşi timp, HSBC intenţionează să accelereze investiţiile în Asia, în domenii precum managementul activelor şi asigurări şi să investească pe piaţa valutară, managementul plăţilor şi numerarului şi în alte afaceri.

    În Marea Britanie, HSBC va separa banca de retail de activităţile de investment banking, iar până la sfârşitul anului va decide dacă să îşi transfere sediul central din Londra.

    Conducerea HSBC analizează mutarea sediului central pentru reducerea impactului taxelor din Marea Britanie asupra finanţelor băncii şi pentru a scăpa de noile reguli europene în privinţa bonusurilor.

  • Raiffeisen restrânge activităţile din Ungaria şi se va concentra pe serviciile oferite companiilor

    De asemenea, numărul angajaţilor va fi redus cu 15% până la sfârşitul anului 2016, majoritatea concedierilor urmând să aibă în 2015, relatează Portfolio.hu.

    Banca intenţionează să se concentreze pe operaţiunile unde deţine o poziţie mai puternică, respectiv pe segmentul companiilor mari, mijlocii şi mici, precum şi pe clienţii premium şi cei ai operaţiunilor de private banking, a declarat directorul general al Raiffeisen Ungaria, Heinz Wiedner, care a subliniat angajamentul băncii austriece pe piaţa ungară.

    Raiffeisen va reduce la jumătate numărul de sucursale, urmând să se orienteze tot mai mult către serviciile prin canale digitale, pentru a reflecta modificarea comportamentului clienţilor.

    În urma măsurilor de rentabilizare, raportul dintre costuri şi venituri ar putea scădea de la peste 60% la circa 50%. Rata creditelor neperformante urmează să fie redusă la un nivel de o singură cifră în următorii doi ani, în timp ce rata de adecvare a capitalului băncii ar putea ajunge la circa 20%.

    Raiffeisen ar putea reveni la profitabilitate în Ungaria în 2016.

    Banca anticipează că numărul de angajaţi ai operaţiunilor pentru clienţi premium şi de private banking va creşte cu 15%-20%, urmând să aibă loc o creştere semnificativă a activelor pe aceste segmente, de la 320 de miliarde de forinţi în prezent (1 miliard de euro).

    Raiffeisen ar dori să păstreze şi 80% din actualii clienţi de retail, în special prin intermediul canalelor electronice îmbunătăţite.

    Divizia ungară a Raiffeisen a înregistrat anul trecut pierderi după taxe în valoare de 114,7 miliarde de forinţi (380 milioane euro), după 31,2 miliarde forinţi în 2013. Pierderile uriaşe din 2014 au fost determinate de pierderile provocate de convertirea în forinţi a creditelor în valută. Banca a constituit în 2014, din acest motiv, provizioane de 251 de milioane de euro. Exceptând aceste provizioane, pierderile de anul trecut ar fi fost similare cu cele din 2013.

  • SIF Transilvania a concediat, după trei luni, managerii angajaţi să restructureze divizia de Turism

    SIF Transilvania este cel mai mare proprietar de unităţi de cazare din turismul românesc, cu un portofoliu de 36 de companii hoteliere, cele mai importante fiind Orizont – Predeal, Aro Palace Braşov, THR Marea Neagră, Băilea Felix şi Turism Covasna.

    Turismul reprezintă, de altfel, mai mult de o treime din valoarea la zi a portofoliului (35%), respectiv 361,7 milioane lei, deşi valoarea nominală a activelor deţinute în acest domeniu reprezintă aproape jumătate din totalul calculat la finele anului trecut.

    Profiturile din turism sunt însă modeste, în ciuda investiţiilor efectuate în ultimii ani, companiile unde SIF este majoritar având o contribuţie negativă în 2013, cu o pierdere de 5,6 milioane lei. SIF Transilvania a anunţat pentru anul trecut un profit total la mai puţin de jumătate faţă de 2013, de 55 milioane lei, iar contribuţia participaţiilor majoritare din turism este nesemnificativă, fiind estimată la sub 2 milioane de lei.

    În aceste condiţii, vicepreşedintele executiv Radu Toia, numit în în conducerea SIF Transilvania la mijlocul lui 2014, l-a recrutat în toamna anului trecut pe Bruno Negoiţă, specializat în restructurări şi redresări de afaceri, care avea mandat să selecteze şi să coordoneze echipa ce urma să restructureze activitatea hotelurilor din portofoliu.

    Planul de îmbunătăţire a performanţelor financiare urma să fie implementat de Sigma Hotel Management SA, noua denumire a firmei Transilvania Travel, din portofoliul SIF, şi avea ca obiectiv creşterea valorii de piaţă a celor opt companii unde SIF Transilvania deţinea pachete majoritare: THR Marea Neagră, Aro Palace, Orizont Turism, Turism Covasna, THR Prahova, Tuşnad, Tratament Balnear Buziaş şi Turism Felix.

    Potrivit avocatului managerilor, la jumatatea lunii martie, “fără vreo justă cauză”, a fost revocat mandatul managerului de proiect, Bruno Negoiţă, iar în Consiliul de Administraţie al Sigma a fost respins planul de business propus de echipa managerială, fără niciun fel de explicaţie. De asemenea, managerilor li s-a comunicat că toate contractele de muncă sunt nule şi li s-a pus în vedere să semneze încetarea contractelor cu acordul părţilor.

    “Motivul a fost nulitatea contractelor de muncă şi s-a cerut implicit, returnarea autoturismelor şi a echipamentelor tehnologice puse la dispoziţie de societate. Mai mult decât atât, celor zece manageri nu li s-a mai permis accesul în societate, în mod constant solicitându-li-se să semneze acele acorduri de încetare a contractelor de muncă cu acordul părţilor”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Dumitrescu, avocatul managerilor concediaţi.

    Prin planul de acţiune propus de echipa de restructurare, erau estimate venituri suplimentare cumulate pentru următorii trei ani (2015-2017) de 54,5 milioane lei şi profituri mai mari cu 34,2 milioane lei faţă de proiecţiile curente. Potrivit planului, în cel de-al treilea an, 2017, cele opt companii ar fi avut o cifră de afaceri de circa 200 de milioane lei şi un profit net de 20 de milioane lei, adică un randament de 10%, în condiţiile în care randamentul pentru anul trecut s-a situat la 1,3%, iar estimările actuale indică randamente de sub 1,7% pe tot intervalul.

    Dumitrescu afirmă că vicepreşedintele Toia, care este şi preşedintele consiliului de administraţie al Sigma Hotel, a fost ţinut la curent cu fiecare pas făcut de directorul general, fiind înştiinţat de fiecare persoană avută în vedere. În luna decembrie a anului trecut procesul de selecţie a fost finalizat poziţiile în echipa managerială fiind ocupate în totalitate.

    “Pentru bunul mers al proietului, în dată de 22 decembrie 2014 a avut loc o întâlnire la care au participat atât membrii echipei manageriale cât şi membrii consiliului de administraţie ai societăţii Sigma Hotel Management întâlnire în care s-a reconfirmat acordul membrilor consiliului de administraţie în ceea ce priveşte propunerea de plan de business făcută cât şi membrii echipei manageriale, întocmirea documentelor care să certifice acest lucru urmând a se face în perioada imediat următoare. Mai mult decât atât, pentru fiecare poziţie managerială s-a aprobat, de către consiliul de administraţie, alocarea fondurilor pentru achiziţionarea de autoturisme şi tehnică de birou (laptopuri şi telefoane)”, a explicat avocatul managerilor.

    De asemenea, echipa de manageri a avut întâlniri cu directorii şi personalul din toate cele opt companii, organizându-se inclusiv o întâlnire comună, la care ar fi trebui să participe şi preşedintele executiv al SIF Transilvania, Mihai Fercală.

    Fercală nu a putut fi contactat până la ora transmiterii acestei ştiri.

    “Oare nu este suspect că această schimbare radicală în atitudinea societăţii vine după momentul în care la urechile mai marilor SIF Transilvania au ajuns întrebările unor oameni cu experienţă în turism şi industrie hotelieră care, pe bună dreptate, întreabă cum a fost posibil ca renovarea unui hotel şi aducerea acestuia de la 2 la 5 stele să coste peste 30 milioane de euro, o suma exorbitantă şi neconformă cu nicio realitate de business din lumea civilizată?”, a adăugat Alexandru Dumitrescu, referindu-se la hotelul Lotus din Băile Felix.

    Dumitrescu a arătat că toate formele de contracte au fost cerute chiar de conducerea Sigma şi că managerii au fost plătiţi fără probleme în toată această perioadă.

    Echipa selectată de Bruno Negoiţă cuprindea manageri cu experienţă şi nume cunoscute chiar în industria hotelieră, precum Mircea Drăghici (MBA –Scoala Hotelieră de la Lausanne, East Hospitality Consulting, Globalization & Innovation – Manchester Metropolitan University, ANAT), Mihai Zamfir (Caro Hotel, Triannon Hotel, Vienna International Hotel, Tulip Inn, Holiday Inn Londra, Crowne Plaza, Sofitel), George Secăreanu ( Ritz Carlton – Doha Qatar, Hilton Bucureşti, Radisson Bucureşti), Marius Mihulin ( Golden Tulip, Atlantic Tour, Autoritatea Turistică a Thailandei) sau Simona Răduţ (Magic Holiday).

    “Cum este posibil ca persoanele angajate în funcţii de conducere, managerii, să fie trataţi fără nici cel mai mic respect, în condiţiile în care aceştia şi-au părăsit cariere sau alte proiecte şi au intrat într-un proiect în care au crezut şi în cadrul căruia fiecare avea un rol bine definit, cu perspectiva unui loc peren de muncă şi a unui succes major? Şi vorbim de persoane mature profesional şi cu înalte calificări profesionale în domeniile în care activează”, a mai spus avocatul.

    Dumitrescu aduce ca argument şi faptul că societatea nu a făcut niciun demers de constatare a nulităţii contractelor de muncă în instanţă.

  • Rus: Caut cu disperare oameni capabili pentru Tarom, singura companie cu probleme mari a Ministerului Transporturilor

    “Din cele 50 de companii în subordinea Ministerului Transporturilor, avem o singură companie cu probleme mari şi ea se numeşte Tarom. CFR-urile au trecut pe plus, toate încet-încet au început să arate tot mai bine. La Tarom avem o problemă. Nu vă ascund, pentru că până la urmă nu are sens de ascuns nimic, săptămâna aceasta ar trebui să facem AGA şi CA. Am discutat până acum cu cei propuşi pe 109 (OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, n.r.) pentru membri ai Consiliului de Administraţie şi cei care ar putea fi potenţiali preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie. Primii trei propuşi, toţi m-au refuzat. Azi am avut discuţii cu ultimul”, a afirmat Rus.

    Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia la începutul săptămânii trecute, după ce Ministerul Transporturilor a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann.

    CA al Tarom a fost condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori au fost Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Ministrul Transporturilor a arătat că a discutat cu firma care s-a ocupat de restructurarea companiei aeriene LOT din Polonia şi că va căuta persoane capabile să se implice într-un proces similar pentru Tarom.

    “Dacă nu reuşesc săptămâna aceasta, încep să caut cu disperare soluţii de oameni capabili să pună în practică un program de restructurare“, a susţinut el.

    Ministrul Transporturilor declara la finele lunii noiembrie că Tarom a raportat rezultate pozitive în 2014, dar nu beneficiază de “cel mai fericit” management, o parte din sindicate “sunt în contrasens” şi va fi necesară restructurarea companiei.

  • ASF va avea 466 de salariaţi de la 1 martie, cu 143 mai puţin faţă de martie 2014

    Autoritatea s-a înfiinţat prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    “ASF a încheiat în această lună şi etapa concursurilor interne la nivel de execuţie, după ce la sfârşitul lunii noiembrie 2014 au fost finalizate concursurile interne pentru funcţiile de conducere, la nivel de director şi şef serviciu. Peste 300 de angajaţi au participat la interviurile de selecţie. Ca urmare a acestui proces, personalul ASF s-a redus la 382 salariaţi în posturi de execuţie, 46 de şefi serviciu şi 10 directori, iar 42 de posturi au rămas vacante”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    În acelaşi timp, Fondul de Garantare a Asiguraţilor are acum 28 de salariaţi.

    “Rezultă astfel că, după 1 martie 2015, ASF va avea un număr efectiv de 466 de salariaţi, o reducere de 143 de salariaţi faţă de martie 2014 şi mai puţin cu 252 faţă de totalul de 718 câţi au fost preluaţi în 2013 de la CNVM, CSA şi CSSPP prin OUG 93/2012”, se mai spune în comunicat.

    Cele 42 de posturi rămase vacante vor fi scoase la concurs – atât cu participare externă, cât şi internă – ceea ce înseamnă o reînnoire cu aproximativ 10% a echipei.

    De altfel, pentru cinci dintre posturile la nivel de conducere se derulează deja interviurile de evaluare a competenţelor şi abilităţilor candidaţilor.

    Procesul de restructurare a vizat, în principal, creşterea eficienţei organizaţionale prin reorganizarea proceselor şi activităţilor din ASF prin reducerea nivelurilor ierarhice de la 5 la 3 (au fost 6 posturi de şef de departament şi 24 de posturi de director adjuncti), reducerea numărului structurilor organizatorice prin desfiinţare sau comasare a direcţiilor de la 25 la 17 şi a serviciilor de la 106 la 53, reducerea numărului funcţiilor de conducere cu aproximativ 60%, de la 161 la 70 de posturi şi creşterea posturilor de execuţie în total personal la aproximativ 86% în 2015 faţă de 74% cât era în anul 2014.

    Strategia de dezvoltare a ASF a stabilit un cadru general pentru procesul de reorganizare instituţională, derulat cu implicarea unor consultanţi externi precum Banca Mondială, PricewaterhouseCoopers, Deloitte şi Hay Group.

    În urma unei ample analize a structurii organizaţionale, se mai spune în comunicat, au fost identificate trei direcţii de acţiune principale, şi anume structura organizaţională şi guvernanţă (prin integrarea unor direcţii şi servicii din cadrul celor trei sectoare, optimizarea numărului de angajaţi şi introducerea unui sistem eficient de management al performanţei, procesele şi eficienţa organizaţională (prin standardizarea proceselor şi procedurilor în vederea realizării de sinergii în cadrul organizaţiei) şi optimizarea structurii costurilor (prin revizuirea sistemului de compensare şi beneficii, standardizarea şi simplificarea arhitecturii IT, analizarea în profunzime a structurii veniturilor şi cheltuielilor).

    În paralel cu regândirea noii structuri organizatorice, în cursul anului 2014 a fost restructurat şi cadrul de funcţionare instituţională dat de politica de recrutare şi selecţie pentru ocuparea posturilor din structura organizatorică a ASF, regulamentul de organizare şi funcţionare a ASF, regulamentul intern al ASF şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului ASF, precum şi codul de etică şi integritate a personalului ASF.

    “Odată încheiată această primă etapă, în perioada următoare ASF va dezvolta împreună cu Banca Mondială proiecte pe trei direcţii importante, şi anume: analiză-diagnostic a fluxurilor de operaţiuni şi a atribuţiilor personalului de execuţie, corelarea acestor atribuţiilor cu remuneraţia, precum şi dezvoltarea competenţelor şi pregătirii profesionale”, se mai spune în comunicat.

  • Structura noului Guvern: Care sunt numele noi vehiculate pentru viitorul Executiv

    Portofoliile asupra cărora, până la momentul transmiterii acestei ştiri, pare a se fi căzut de acord în coaliţia de guvernare sunt: Gabriel Oprea (UNPR) – viceprim-ministru, ministru de Interne; Liviu Dragnea (PSD) – viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Daniel Constantin (PC) – ministrul Agriculturii; Darius Vâlcov (PSD) – ministerul de Finanţe; Robert Cazanciuc (PSD) – ministrul Justiţiei; Nicolae Bănicioiu (PSD) – ministrul Sănătăţii; Ioan Rus (PSD) – ministrul Transporturilor; Rovana Plumb (PSD) – ministrul Muncii; Eugen Teodorovici (PSD) – ministerul Fondurilor Europene; Gabriela Szabo (PSD) – ministerul Tineretului şi Sportului; Bogdan Aurescu (independent) – ministerul de Externe; Mircea Duşa (PSD) – ministerul Apărării; Andrei Gerea (PLR) – ministerul Economiei; Eugen Nicolicea (UNPR) – relaţia cu Parlamentul.

    PSD va mai numi miniştri la Cultură şi la Comunicaţii, în timp ce ministerul Mediului va reveni PLR, iar PC va prelua ministerul Educaţiei.

    La ministerul Culturii, PSD îl va propune, potrivit unor surse din partid, pe social-democratul Ionuţ Vulpescu.

    Pentru portofoliul Comunicaţiilor, vacantat de PC, unele surse îl dau ca posibil ministru pe social-democratul Sorin Grindeanu.

    În condiţiile în care principiul avansat la formarea Guvernului Ponta 4 a fost ca UNPR, PC şi PLR să preia câte două portofolii, se pare că UNPR va deţine Internele (Gabrial Oprea) şi relaţia cu Parlamentul (Eugen Nicolicea), PC va numi miniştri la Agricultură şi Educaţie, iar PLR la Economie şi Mediu.

    La ministerul Educaţiei, PC ia în calcul numirea fie a lui Sorin Câmpeanu, fie a lui Dumitru Miron. Celălalt portofoliu, Agricultura, va fi deţinut, ca şi până acum, de Daniel Constantin.

    PLR ia în calcul numirea lui Andrei Gerea la Economie şi a Graţiela Gavrilescu la Mediu.

    Guvernul Ponta 4 va fi unul politic, format exclusiv din politicieni, singura excepţie care ar putea să infirme această regulă fiind la ministerul de Externe, caz în care portofoliul ar putea fi păstrat de actualul ministru, Bogdan Aurescu.

    Pe de altă parte, Guvernul Ponta 4 va conţine portofolii pline, urmând să dispară miniştrii delegaţi.

    Până în prezent, patru din cei opt miniştri delegaţi, respectiv Răzvan Nicolescu, Florin Jianu, Aurelia Cristea şi Bogdan Stanoevici, au anunţat, pe Facebook, faptul că nu vor mai face parte din structura viitorului Cabinet.

    Portofoliile deţinute de aceşti miniştri delegaţi se vor comasa cu ministerele mari, astfel: Energia şi IMM-urile vor fi comasate la ministerul Economiei, Dialogul Social va fi comasat la ministerul Muncii, iar portofoliul delegat pentru Ape va fi comasat la ministerul Mediului sau la cel al Agriculturii. Pe de altă parte, portofoliul delegat pentru Buget va fi comasat la ministerul de Finanţe.

    Guvernul Ponta 4 va avea şi un număr mai mic de vicepremieri. Astfel, dacă în acest moment există patru funcţii de vicepremieri, noul Cabinet va avea maxim două astfel de posturi.

    Gabriel Oprea va fi cu siguranţă unul dintre vicepremieri, dacă nu chiar singurul. Pentru o funcţie de vicepremier luptă şi social-democratul, Liviu Dragnea. Conservatorul Daniel Constantin se pare că a renunţat la poziţia de vicepremier pentru ca PC să obţină un minister mai important decât Comunicaţiile, pe care îl deţine acum prin Răzvan Cotovelea.

    Forurile de conducere ale celor patru partide componente ale coaliţiei de guvernare se vor reuni duminică după-amiază pentru a valida miniştrii pe care îi propun.

    Guvernul va fi prezentat luni în Parlament.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.