BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • Cum a ajuns un antreprenor cu afaceri de milioane de euro în România să se lupte pentru supravieţuirea businessului

    Înainte de pandemie, Radu Dumitrescu conducea un business de aproximativ 7 milioane de euro, generat de cele şase restaurante din portofoliul Stadio Hospitality Concepts – printre care şi NOR, cunoscut drept restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti. La trei luni de la criza COVID-19, în lipsa unei terase, cu NOR în continuare închis, Radu Dumitrescu înlocuieşte planurile de investiţii cu cele de supravieţuire. 

    „La început a fost destul de greu, mai ales în condiţiile în care colegii noştri stăteau de două luni şi jumătate acasă, de abia aşteptau să vină la serviciu, de abia aşteptau să muncească, să câştige din nou bani fiindcă este foarte greu să trăieşti din şomajul tehnic pe care l-a plătit guvernul.

    Am început timid, dar treptat ne revenim din punct de vedere operaţional, să vedem cum vom sta din punctul de vedere al oaspeţilor. Pare că oamenii sunt dispuşi să iasă, văd că toţi colegii mei poartă măşti, mănuşi şi că partea de siguranţă este foarte bine pusă la punct, avem la fiecare intrare pe terasă şi la fiecare intrare în toalete soluţii de dezinfectat mâinile cu aparate touchless, avem peste tot afişe pentru clienţi, dar şi pentru colegi – încercăm pe cât putem să respectăm toate regulile.”

    Radu Dumitrescu (care se afla pe terasa unuia dintre restaurantele sale la momentul interviului din cadrul emisiunii Viaţă de corporatist) a vorbit despre modul în care s-au desfăşurat lucrurile pentru el în cele câteva zile după redeschiderea teraselor şi cu optimism despre potenţialul de revenire al pieţei. Dacă clienţii pare că au înţeles noile reguli în materie de ieşiri în oraş, de cealaltă parte însă, a proprietarilor, cea mai mare problemă se leagă şi în prezent, de numărul locurilor disponibile oferite acestora: „Noi avem acum locuri doar pe terase, iar terasele funcţionează la aproximativ 40% din capacitatea lor.

    În general, global, la nivelul Bucureştiului, terasele înseamnă undeva la 35% din capacitatea totală a restaurantelor, adică foarte puţin. Noi suntem undeva pe la 15%. La Stadio Union de exemplu, unde avem în interior aproximativ 270 de locuri, pe terasă avem 16 locuri, adică este ca şi cum nu am avea activitate.” De altfel, spune el, au deschis doar ca să îşi intre din nou în ritm, „dar dintr-un punct de vedere economic nu are sens, iar din punctul meu de vedere, greul acum începe”. Argumentează această afirmaţie prin faptul că până acum, chiar dacă au existat întârzieri, statul a plătit şomajul tehnic, au beneficiat de înţelegere din partea băncilor, a proprietarilor clădirilor în care funcţionează, a furnizorilor.

    „Acum, odată cu deschiderea, toţi oamenii aceştia şi toate aceste companii va trebui să încaseze ca să supravieţuiască. Noi suntem redeschişi la o capacitate foarte mică, în medie undeva la 15-20%, nu putem supravieţui singuri sub nicio formă. Costurile sunt mari, la un grup de restaurante profitabilitatea la sfârşitul anului este între 7 şi 9%, 10% maximum. Nu ai cum să acoperi sub nicio formă toate costurile funcţionând cu o capacitate de 15%.”

    Restaurantul din Herăstrău unde se afla la momentul interviului, de exemplu, operează, în vremuri de „normalitate” cu 320 de locuri. În acest moment, doar 144 sunt disponibile. În total, grupul Stadio are 350 de angajaţi, iar în prezent lucrează cu aproximativ 90 de angajaţi – pe zona de livrări la domiciliu şi pe terase. „Avem activată şi partea de livrări proprii, dar aceasta nu poate susţine activitatea, suntem activi pe zona aceasta pentru a menţine brandurile în mintea consumatorilor, proaspete şi vii.”

    Înainte de pandemie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts funcţiona cu şase restaurante pline, după cum spune Radu Dumitrescu: „La noi era plin în fiecare seară, la NOR sau la Stadio Union aveam chiar şi două momente de rezervare – începând cu ora 18-19 cu ieşire la ora 21 şi începând cu ora 21, pentru că în general, cel puţin la NOR, se găseau foarte greu locuri”. La acestea se adăuga momentul prânzului – fiindcă angajaţii din birourile aflate în nordul Capitalei aveau obiceiul să ia prânzul la restaurant înainte de contextul pandemic.

    „Planurile noastre erau cu totul altele decât cele care pe care le avem acum – bugetul care a fost făcut pentru anul acesta la finalul anului trecut spunea cu totul altceva, aveam nişte procente de creştere, aveam investiţii planificate pentru anul acesta etc.”

    La începutul lunii martie s-a oprit absolut tot, iar acum planurile lor ţin doar de supravieţuire.  „Încercăm ca anul acesta să pierdem cât mai puţin, astfel încât anul viitor să recuperăm pierderea de anul acesta. Din punctul meu de vedere vom intra din nou pe profit peste doi ani – în 2022. Să sperăm că greşesc, dar aşa văd lucrurile anul acesta”, mărturiseşte Dumitrescu.

    Anul trecut, grupul deţinut de el înregistrase o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs bugetaseră o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. „Dacă mă întrebi acum ce cifră vom avea anul acesta, nu ştim, deocamdată suntem închişi cu interioarele, acestea însemnând cred că 65% din locurile pe care noi le avem în restaurante.”
    Potrivit unui studiu făcut prin intermediul platformei Restograf, parte din grupul deţinut de Dumitrescu, problemele de la modul în care a fost gestionată această criză sunt mai multe.

    Spre exemplu, la întrebarea „Sunteţi mulţumiţi de măsurile pe care le-a luat statul în ajutorul industriei HoReCa?” – la varianta „Sunt foarte mulţumit” nu a existat nici măcar un răspuns, majoritatea celor 573 de proprietari şi manageri de restaurante incluşi în sondaj exprimându-şi nemulţumirea.

    Apoi, la o întrebare referitoare la comisionul plătit platformelor de livrări, 38% dintre cei 573 de respondenţi au spus că plătesc între 30 şi 35%, valoare pe care Radu Dumitrescu o consideră nejustificată. „Este uriaş  acest procent. Este momentul de glorie al platformelor de livrări în momentul acesta – ei beneficiază acum foarte mult de pandemie, în sensul în care la o comandă de 100 de lei, ei încasează de la noi, de la restaurant, 35 de lei şi mai încasează încă 10 lei de la cel care comandă, de la client.

    La 100 de lei comandă, ei încasează 45 de lei, este absolut uriaş – profitul este de 45 de lei.”
    Spune că şi la acest capitol aşteaptă intervenţia statului pentru că există în SUA, dar şi în oraşe europene, procedee în care statul, pe perioada pandemiei, a limitat comisionul perceput de platformele de livrări: „Se limitează comisionul platformelor de livrări la 10-15%. Nicăieri în lume unde s-a limitat nu a fost mai mult de 15%, la noi este 35% – noi suntem dispuşi să plătim 10-15%, ceea ce este normal”.

    La o altă întrebare, referitoare la chirii, majoritatea proprietarilor de restaurante interogaţi au răspuns că au negociat să plătească în jur de 50% din valoarea chiriei. De asemenea, doar jumătate (49%), au aplicat pentru programul IMM Invest. „Bănuiesc că oamenii îl văd ca pe un program cu două tăişuri pentru că te ajută, îţi oferă nişte bani acum, dar tu, la un moment dat, va trebui să dai acei bani înapoi. Bănuiesc că le este frică oamenilor să cheltuie banii aceştia astfel încât nu vor mai avea de unde să îi dea înapoi, să ai încasări suficiente astfel încât să poată să da banii înapoi şamd”. Spune că ei au aplicat la programul IMM Invest, dar speră să fie şi aprobat. A mai fost şi o întrebare referitoare la şomajul tehnic, care a fost plătit, în medie, la minimum 15 zile după ce trebuia plătit. „În general, oamenii sunt nemulţumiţi şi speriaţi, dar sunt optimişti şi vor să repornească afacerile”, descrie Dumitrescu rezultatele sondajului, care s-a derulat înainte de redeschiderea teraselor.

    Antreprenorul se fereşte să facă predicţii referitoare la modul în care va arăta piaţa în continuare, dar este de părere că următoarele două luni sunt decisive pentru supravieţuirea businessurilor din domeniu. „Problema este câţi vor reuşi să supravieţuiască după redeschidere. Să redeschizi acum este simplu, problema este să vedem că peste 2-3 luni – în funcţie de condiţiile de redeschidere pe care le vom avea acum pentru interioare şi pentru terase – restaurantele pot să vândă suficient de mult astfel încât să acopere măcar costurile sau să piardă foarte puţin”.

    Potrivit lui, uneori nici măcar jumătate din costuri nu pot fi acoperite în condiţiile unei distanţări sociale foarte mari sau în condiţiile în care în interior poţi funcţiona doar cu un număr limitat de locuri.

    De asemenea, antreprenorul precizează că pentru funcţionarea celor trei restaurante pe care le au deschise în prezent, cheltuie aproximativ 10.000 de euro pe lună doar pentru echipamentele de protecţie: măşti, mănuşi, soluţii de dezinfectat mâini de dezinfectat bucătăria etc. „Costul este enorm. În lipsa unor granturi, plătesc aceste produse din credite bancare şi din ce au reuşit să economisească anterior.” Totuşi, Radu Dumitrescu crede că măsurile de siguranţă şi sănătate luate în restaurante nu se vor reflecta şi în preţuri.

    „Din fericire pentru oaspeţi şi din păcate pentru noi, nu putem mări preţurile. Ne dăm seama că oamenii nu au lucrat, nu sunt într-o situaţie foarte bună.”
    „Mesajul nostru este foarte simplu: oaspeţilor le spunem să vină la terase, în restaurante, fiindcă este foarte sigur, respectăm toate regulile, dezinfectăm continuu, colegii noştri sunt echipaţi, iar colegilor mei le spun că trebuie să fim uniţi, să stăm puternici, cât de mult se poate, şi să încercăm să supravieţuim. Asta este important acum, să supravieţuim, să nu ne gândim la profit, că nu poate fi vorba de profit – doar să supravieţuim şi să pierdem cât mai puţin anul acesta – să supravieţuim astfel încât să recuperăm foarte mult.”

  • McDonald’s deschide cel de-al 85-lea restaurant, în Bucureşti. În ce zonă este amplasată noua unitate

    Premier Restaurants România, operatorul lanţului de restaurante McDonald’s în România, a deschis cel de-al 85-lea restaurant în Bucureşti, la Piaţa Progresul. Noul restaurant tip in-store oferă cea mai modernă tehnologie McDonald’s şi creează 50 de locuri de muncă, toate acestea în urma unei investiţii de 5 milioane de lei.

    Restaurantul de pe Şoseaua Giurgiului are o suprafaţă de 590 mp, dispune de 107 de locuri în interior, 68 de locuri pe terasă, o cafenea McCafé şi o cameră pentru petreceri tematice sau aniversări.

    Sistemul Experience of the Future integrat în noua unitate „le permite clienţilor să comande produsele preferate, rapid şi uşor, la kiosk-urile digitale la care îşi pot personaliza comanda şi pot plăti cu cardul sau cash, la casa de marcat. De asemenea, aduce un beneficiu major în procesul de servire a produselor. În restaurantele în care acest sistem este implementat, fiecare produs este pregătit după ce clientul face comanda la kiosk, iar aceasta este înregistrată în sistem. Comanda confirmată ajunge apoi pe ecranele din bucătărie şi este pregătită conform standardelor de calitate McDonald’s”, spun reprezentanţii companiei.

    În această perioadă, clienţii pot lua comanda la pachet, direct din restaurant, pot servi produsele pe terasă sau le pot comanda prin McDelivery.

    McDonald’s are 85 de restaurante în 26 de oraşe din România şi o echipă formată din 5.500 de angajaţi care se asigură în fiecare zi că oferă cea mai bună experienţă fiecărui client.

    Până la finalul acestui an, McDonald’s plănuieşte inaugurarea altor două noi restaurante.

  • McDonald’s investeşte peste 100.000 de euro în digitalizarea unui restaurant din Capitală

    Premier Restaurants România, operatorul lanţului de restaurante McDonald’s în România, a investit peste 100.000 de euro, în luna mai a acestui an, pentru remodelarea restaurantului din Bucureşti Mall, din cartierul Vitan, care acum dispune de sistemul digital Experience of the Future, tehnologie care le oferă clienţilor o interacţiune mai rapidă şi mai uşoară, deoarece îşi pot plasa singuri comanda pe ecranele digitale, o pot personaliza în funcţie de preferinţe şi pot alege plata cu cardul direct la kiosk-ul digital sau cash, la casa de marcat. 

    Noul sistem aduce un beneficiu major şi în procesul de pregătire a produselor, care este simplificat. Astfel, explică reprezentanţii companiei, imediat după plasarea comenzii pe ecranul digital începe procesul de preparare în bucătărie.

    „Am regândit planurile pentru dezvoltare din acest an, dar continuăm să investim responsabil pentru a le oferi cele mai bune experienţe clienţilor în interacţiunea cu noi. În această perioadă în care accesul în centrele comerciale este restricţionat, am implementat noua tehnologie şi în restaurantul din Bucureşti Mall, cu atât mai mult cu cât acest sistem facilitează o experienţă contactless pentru clienţii noştri. Atunci când clienţii vor reveni în restaurantul nostru, se vor bucura de o interacţiune mult îmbunătăţită. Digitalizarea cât mai multor restaurante rămâne o prioritate pentru noi pe termen lung, este un plan pe care ni l-am asumat şi pe care suntem încrezători că îl vom urma” a declarat Daniel Boaje, director general Premier Restaurants România.

    Restaurantul din Bucureşti Mall dispune de trei kiosk-uri de comandă, permite scanarea rapidă şi contactless a ofertelor din aplicaţia McDonald’s pentru mobil, are trei ecrane digitale pentru prezentarea interactivă a meniului la casa de marcat, precum şi o zonă separată pentru comenzile Delivery, pentru a permite un flux cât mai bun.

    În această perioadă, restaurantul din Bucureşti Mall, aflat în zona de food court, procesează exclusiv comenzi primite prin McDelivery. McDonald’s are implementate proceduri stricte de siguranţă alimentară, igienă şi dezinfectare, care respectă toate reglementările şi recomandările autorităţilor.

    Premier Restaurants România a implementat noua tehnologie în 41 de restaurante McDonald’s din întreaga ţară.

  • Patron de restaurant: Sper să supravieţuim. Noile norme pentru terase au fost făcute pe repede

    Un restaurant de familie care funcţionează de 17 ani în Bucureşti şi-a redeschis terasa de vară. Luiza şi Şerban Popescu şi-au păstrat echipa în perioada stării de urgenţă, însă nu ştiu dacă vor reuşi şi mai departe: „Sper să supravieţuim. Normele au fost făcute pe repede”.

    Luiza şi Şerban Popescu, patroni de restaurante cu tradiţie în Bucureşti, au redeschis terasa restaurantului de familie pe care îl administrează. În perioada stării de urgenţă ei au încercat să păstreze intactă echipa. Redeschiderea a avut loc doar cu terasa de vara, care va funcţiona la o capacitate de trei pătrimi. Aşa că familia Popescu nu ştie dacă le va reuşi să rămână cu toţi angajaţii şi mai departe. Însă, ce le dă de gândit cel mai mult sunt noile norme impuse de autorităţi atât pentru personalul restaurantului, cât şi pentru clienţi.

    „Sper să supravieţuim. Este de bun simţ să igienizezi, să dezinfectezi. Asta am făcut în 17 ani oricum. Celelalte norme sunt un pic deranjante cu distanţarea, cu circulaţia, cu sens unic. Nici nu ştii pe unde introduci clientul, pe unde-l scoţi. Au fost făcute foarte pe hai repede, fără să se gândească nimeni la noi”, spune Luiza Popescu.

    „Masca e foarte greu de respirat. Foarte multe grade şi încă nu e cald afară. Soluţia ar fi să ne lase fără măşti în bucătărie”, a declarat Geta Ştefănescu, bucătar-şef.

    „Rolul meu a devenit din ce în ce mai greu. Pentru că încep să adun clienţii, să-i duc la masă, să am grijă de ei în cazul în care nu sunt din aceeaşi familie să le iau din buletin, ceea ce nu mi se pare normal”, a declarat Alexandru Târlă, şef de sală.

    „Ce fac cu oamenii ăia când plouă torenţial, cum a fost săptămâna trecută, a fost grindină. Eu trebuie să-i adăpostesc undeva. N-am voie să-i duc înăuntru. Ce fac cu ei? Nu s-a gândit nimeni”, a completat Luiza Popescu.

  • Cum a ajuns după pandemie unul dintre cele mai bune restaurante din lume. Acesta a câştigat de patru ori titlul de „Cel mai bun restaurant al lumii”

    Restaurantul Noma din Copenhaga, care a câştigat de patru ori titlul de „Cel mai bun restaurant al lumii”, s-a redeschis. Dacă înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 acesta era un restaurant de lux, acum acesta a renăscut sub forma unui wine bar care serveşte şi burgeri, potrivit bloomberg.com. 

    În mod normal, pentru a mânca la Noma, trebuie să rezervi o masă în avans. În prezent, restaurantul funcţionează fără rezervări. Preţurile sunt accesibile de asemenea: un burger costă 18,4 dolari. Wine bar-ul se află în grădina restaurantului şi are scopul de a ajuta la revenirea vieţii sociale în Copenhaga, potrivit Bloomberg.

    Noul spaţiu are 65 de locuri şi va fi deschis de joi până duminică, între 1 p.m. şi 9 p.m.  Restaurantul se va redeschide cu aproximativ jumătate din numărul normal de clienţi, cu scaune aşezate astfel încât să fie respectată distanţa fizică necesară pentru limitarea răspândirii coronavirusului. 

  • Schimbarea RADICALĂ facută de McDonald’s în perioada pandemiei. Toată lumea se întreabă cum au reuşit să o implementeze atât de rapid

    Mâncatul într-un restaurant va fi cu totul diferit după această pandemie, iar operatorul lanţului fast food McDonald’s se numără printre primii care au anunţat care vor fi schimbările făcute de companie în noul context. Dintr-un articol al publicaţiei americane Inc. reiese că McDonald’s testează deja un prototip pentru ieşirile în oraş în perioada pandemiei.


    În Olanda, unul dintre restaurantele din oraşul Arnhem a fost deja reechipat pentru noua lume.
    „Pe măsură ce te apropii, cercuri mari, galbene, marchează distanţa socială aprobată între un client şi celălalt. Chiar înainte de a intra în restaurant, se află o staţie de spălat pe mâini. Fiecare client trebuie să îşi spele mâinile câte 20 de secunde înainte de a intra”, scriu jurnaliştii de la Inc.

    Apoi, eşti întâmpinat de o gazdă de restaurant în stil vechi – ea se află în spatele unui ecran.
    Gazda poartă mănuşi, dar nu şi mască. Oferă apoi clienţilor un semn de plastic pe care se află numărul pe care îl ocupă într-un rând de aşteptare. Apoi, clienţii se apropie de un ecran digital prin intermediul căruia îşi plasează comanda. După ce fac acest lucru, se aşază la o masă.Imediat după ce se îndepărtează de touchscreen, un angajat îl dezinfectază.


    Semne de avertizare despre respectarea distanţei fizice se află peste tot.Mâncarea soseşte într-un dispozitiv asemănător celor de servire a preparatelor chinezeşti. Acesta permite o experienţă de preluare a preparatelor fără contactarea altor persoane, în care clienţii pur şi simplu îşi ridică mâncarea de pe un dispozitiv, care este ulterior din nou dezinfectat, după ce ei îşi termină masa.


    În momentul în care clienţii pleacă, masa este dezinfectată, pregătită pentru următorul client.
    Jurnaliştii de la Inc. se întreabă cum au reuşit cei de la McDonald’s Olanda să rezolve o problemă atât de dificilă, una care va afecta atât de multe zone ale retailului. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Reuters că lanţul speră să păstreze o parte din atmosfera de restaurant şi în context pandemic. Totuşi, a precizat că „Sunt schimbări radicale, dar sperăm să le facem într-o formă în care clienţii să nu le observe prea mult”.

     

  • Savori americane livrate acasă

    În urma unei experienţe avute peste ocean, în SUA, antreprenorul Giani Manta şi-a propus să aducă şi în România gustul autentic al coastelor şi al burgerilor americani, gătiţi după reţete originale, respectate cu sfinţenie. Aşa a luat naştere Ribs Bar & Grill, care, până la ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei, livrează, prin platforma foodpanda, preparate autentice direct la uşa clienţilor.

    Antreprenor de vocaţie, niciodată angajat, Giani Manta a intrat în lumea businessului la începutul anilor ’90, cu un mic butic de haine în magazinul Unirea, deschizând ulterior mai multe magazine în Bucureşti şi în ţară. „La sfârşitul anilor ’90 afacerile s-au dezvoltat prin deschiderea unei firme de construcţii şi dezvoltarea în zona imobiliară. Odată cu criza din 2008, această poveste s-a încheiat cu un faliment răsunător, toate magazinele fiind închise, iar firma de construcţii dizolvată. A fost începutul poveştii numite HoReCa”, povesteşte cofondatorul Ribs. Până la desciderea restaurantului cu specific american Ribs Bar&Grill a fost însă cale lungă, presărată cu multe experienţe antreprenoriale în industrie.

    Astfel, după „un an de reflecţii şi plimbări lungi cu motorul alături de prietenii din clubul de motociclişti din care fac parte”, la începutul anului 2009, alături de trei dintre aceştia, a decis deschiderea unei mici cafenele în Centrul Istoric, cu scopul declarat „de a avea un loc al nostru unde să ne strângem”.

    Aşa a luat naştere Jaya Café, pe strada Smârdan. „Pentru că businessul s-a dovedit bun, a urmat deschiderea unui restaurant pe strada Franceză, Jaya Maison, mai mare, cu 300 de locuri. În anul 2011, „odată ce terminarea perioadei romantice din Centrul Vechi al Bucureştiului şi invazia kitschului”, antreprenorii au decis să vândă cele două locaţii şi cu banii obţinuţi să se orienteze spre locaţii generoase, de cartier, aşa luând naştere The Roof, deschis pe 13 septembrie 2010, la etajul 2 în mall-ul Prosper Plaza – „o locaţie de 450 de metri pătraţi, construită integral din sticlă, cu acoperiş care te lasă să vezi cerul şi care vara se deschide integral transformând locul într-o mare terasă, crescând standardul în zona sectorului 5, privată la acel moment de investiţii serioase în industria ospitalităţii”. După doi ani a urmat deschiderea unei noi unităţi The Roof, „care la rândul său dispune de o terasă generoasă pe acoperişul clădirii, precum şi de un salon de evenimente –The Roof Ballroom”, în zona Vitan, amenajată în urma unei oportunităţi ivite prin eliberarea unui spaţiu de 1.000 de metri pătraţi.

    La patru ani distanţă, în urma unei călătorii în Statele Unite în anul 2016 şi ca urmare a unui stagiu de pregătire în bucătăria sudistă, antreprenorului i-a venit ideea deschiderii unui restaurant american, cu specific southwest cuisine, cu coaste şi burgeri ca acolo, cu timp lung de marinare şi preparare şi cu reţete strict respectate. „Şi aşa avem acum, din 2017, în Bucureşti, Ribs Bar & Grill, singurul restaurant autentic american.”

    Preparatul vedetă al restaurantului este St. Louis BBQ Ribs, „o reţetă faimoasă din Missouri, unde timpul de preparare şi pregătire este de 36 de ore, ca de altfel la toate cele şapte feluri de coaste pe care le pregătim în restaurantul nostru”, explică Mantea. Un alt preparat de succes este All American BBQ Feast, un platou pentru patru persoane care reuneşte toate bunătăţile grătarului american. Pentru că nu au reuşit să gasească furnizori pentru chifle de burger autentice şi, după deschidere, timp de doi ani toate încercările de parteneriat cu diverşi producători au eşuat, în anul 2019 antreprenorii au deschis şi prima brutărie americană din România, New York Bakers, care, în scurt timp, a devenit principalul furnizor de chifle de burger pentru restaurantele din Bucureşti. În prezent, 40 de locaţii servesc burger cu chiflele New York Bakers, printre acestea numărându-se unităţile grupului City Grill, Bibo Burgers şi St. Patrick Pub.

    Potrivit lui Giani Manta, pe perioada crizei, unităţile The Roof au fost închise iar cei 25 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În cazul Ribs, spune el, pandemia a venit cu restrângerea drastică a meniului, păstrându-se doar coastele şi burgerii, cu o scădere de 70% a veniturilor şi cu serioase întrebări legate de viitor. În 2019, restaurantul a înregistrat o cifră de afaceri de circa 4 milioane de lei „şi mult optimism din partea noastră legat de anul 2020, optimism care momentan a dispărut.” Până la ridicarea restricţiilor, restaurantul Ribs a rămas activ pe zona de delivery, cu 30% din personal. „Am încercat să mărim volumul de livrare atât prin creşterea bugetului de publicitate, cât şi prin deschiderea diviziei de livrare proprie. Volumul livrărilor s-a mărit faţă de perioada precedentă pandemiei, dar încasările sunt insuficiente pentru menţinerea în viaţă a unui restaurant cu 650 de locuri”, spune el.

    Prin amplasamentul la marginea parcului IOR, în mijlocul cartierului Titan, Ribs Bar & Grill a avut drept public-ţintă, încă din faza de proiect, familiile, fiind gândit drept „un spaţiu vast unde să ieşi seara cu prietenii şi familia, în mijlocul unui ocean de verdeaţă, unde copiii să alerge nestingheriţi. Lucru care s-a şi întâmplat. Iar acum, pe perioada crizei, din fericire, acei oameni comandă de la noi produsele cu care s-au obişnuit”. Ritmul de lucru a încetinit însă mult, din cauza faptului că volumul de preparate a scăzut drastic prin închiderea activităţii de servire la mese. „Nu ştim cum va fi businessul după terminarea pandemiei, focusul nostru în acest moment fiind supravieţuirea pe perioada crizei, concluziile urmând a le trage la sfârşit.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Arome libaneze la un click distanţă

    Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.

    „Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.

    Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.

    Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.


    „Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.

    În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”

    În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.

    „Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.

    Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.

    Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.

    „Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Restaurant elegant la distanţă

    Astfel a apărut o bază de date intitulată London Restaurant Resistance, în care cei înscrişi oferă livrări de meniuri care să arate pe cât posibil la fel de bine ca la restaurant. Unele preparate au fost regândite ca să nu se li se deterioreze aspectul de la transport, altele mai necesită un pic de muncă din partea clienţilor şi vin cu instrucţiuni în acest sens, iar unele localuri trimit şi şervete şi pahare pe care le-ar fi folosit în mod normal la servire sau adaugă chiar şi playlisturi de muzică care pot fi descărcate pentru ascultat la cină ori oferă meniuri pentru cine prin Skype cu prietenii.

  • Businessul în care clienţii devin prieteni

    În urmă cu zece ani, două prietene şi-au propus să îşi deschidă un loc „al lor” în care să îi facă pe clienţi să uite de grijile cotidiene alături de prieteni şi de un vin bun. Aşa a apărut Simbio, care în prezent, pe fondul crizei cauzate de coronavirus, funcţionează pentru o perioadă în sistem de livrări, prin platforma foodpanda.

    Simbio s-a deschis în 2010, din dorinţa antreprenoarelor Iulia Younis şi Dana Nica de a avea „un loc relaxat, unde să poţi merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găseşti mâncare proaspăt pregătită, mic dejun la cină, vinuri de pe un continent pe care vrei să-l vizitezi sau un cocktail numai bun să te întinzi la vorbă”.

    Deşi nu aveau experienţă în domeniu, erau hotărâte să înveţe şi să muncească mult pentru a-şi împlini acest vis. „La început, Simbio a fost un loc mic, pentru noi şi prietenii noştri, dar curând am aflat că le place şi prietenilor prietenilor noştri şi prietenilor lor. Încet, încet, Simbio cel mic a devenit neîncăpător, iar aşa ne-am făcut curaj să ne mutăm în 2014 într-un loc mai spaţios, pe Strada Negustori 26. Acum Simbio este un loc în care cei ce ne trec pragul ne devin, aproape întotdeauna, prieteni”, spun fondatoarele businessului.

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte restaurantul Simbio, spaţiul de evenimente DOI de pe Strada Popa Nan 82, Simbio Catering şi Simbio pe Roţi. În urma măsurilor luate de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, Simbio a rămas momentan activ doar pentru livrări. „Ne lipseşte interacţiunea şi agitaţia cu care ne-am obişnuit, dar gătim în continuare. Ne bucurăm de fiecare comandă pe care o primim şi suntem foarte recunoscători pentru sprijinul din această perioadă. Aşteptăm cu nerăbdare să reluăm şi celelalte activităţi şi să ne bucurăm din nou alături de cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din vieţile lor”, spun cele două antreprenoare.

    Înainte de criză, restaurantul nu era activ pe zona de livrări, pentru că fondatoarele Simbio preferau să îşi concentreze toată atenţia asupra celor care le treceau pragul, şi cărora doreau să le ofere un moment relaxat, în care fiecare să îşi construiască propria experienţă în jurul felurilor lor preferate de mâncare, alături de un pahar de vin sau cu un gin tonic. „Acum, căutăm să trimitem puţin din spiritul Simbio acasă la cei ce comandă de la noi, să păstrăm sentimentul de comunitate, chiar dacă suntem departe unii de alţii şi să aducem un mic zâmbet odată cu mâncarea livrată.”

    Din echipa businessului fac parte în jur de 30 de angajaţi. „Cei mai mulţi dintre colegii noştri ne sunt alături de peste 5 ani, petrecem mult timp împreună şi am construit legături puternice, care ne fac să ne simţim ca o mare familie. Aşadar, fiecare ştie ce are de făcut şi cu toţii ne străduim să ne adaptăm cât mai bine noului model de lucru.” 

    Printre cele mai populare feluri de mâncare din meniul restaurantului, care au rămas, de altfel, preferatele celor care comandă acum online, se numără Asian Beef Salad – salata cu antricot de vită la grătar, pastele de orez şi dressing asiatic, obrăjorii de vită cu piure de cartofi cu usturoi copt sau Burger One şi cartofii cu rozmarin sau micul dejun, care poate fi comandat la orice oră. În plus, anul acesta compania a livrat pentru clienţi şi masa de Paşte, cu preparate tradiţionale precum pulpă de miel, sarmale şi cozonaci. „Dezvoltăm serviciul de livrări, atât directe, făcute de noi, pentru prânz şi cină, cât şi prin aplicaţiile specializate şi observăm o creştere treptată, de la o săptămână la alta. Avem prieteni care comandă zilnic de la noi, ceea ce ne conferă stabilitate şi încredere că vom depăşi cu bine momentele grele.”

    În general, spun fondatoarele companiei, cei ce comandă de la Simbio sunt cei care au vizitat în trecut restaurantul, au îndrăgit preparatele şi aşteaptă să revină în vizită. „Cu toţii ne dorim să ne reluăm vechile obiceiuri şi ne este tare dor de musafirii noştri. Ştim, însă, că normalitatea va fi definită diferit, priorităţile multor oameni se vor schimba şi capacitatea de adaptare va fi esenţială. Ne dorim să reluăm evenimentele frumoase pe care obişnuiam să le găzduim la DOI, dar până acest lucru va fi din nou posibil, ne aşteptăm să reluăm serviciul de catering, fie pentru întâlnirile de la birou, fie pentru cele private. Va fi un an dificil pentru cei mai mulţi dintre noi, dar suntem optimişti că momentul reîntâlnirii va veni în curând.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.