Tag: regiuni

  • Putin trebuie să scape în trei ani dintr-o capcană a datoriilor regiunilor de 42 miliarde de dolari

    Un exemplu poate fi regiunea Ciukotka, teritoriu separat de Alaska de o strâmtoare, unde guvernul local a acumulat datorii echivalente cu 144% din venituri, cel mai ridicat nivel din Rusia, potrivit datelor Standard&Poor’s citate de Bloomberg.

    Regiuni pornind din Belgorod, de lângă Ucraina, şi până la trei republici din nordul Caucazului provoacă la rândul lor îngrijorare, cu datorii de peste 100%.

    Primele cerute de investitorii în obligaţiuni municipale ruseşti, faţă de obligaţiunile guvernului fedeeral, se află la cel mai ridicat nivel din peste o lună şi cu 1,03 puncte procentuale peste media anului trecut, potrivit datelor UralSib Capital.

    Preşedintele Putin trebuie să detensioneze o situaţie declanşată în 2012, când a decretat creşterea cheltuielilor sociale. Decizia a contribuit la dublarea datoriilor celor peste 80 de regiuni ale Rusiei la 2.400 de miliarde de ruble (42 miliarde dolari) în ultimii cinci ani.

    Presiunea asupra finanţelor autorităţilor regionale va ajunge la un nivel critic în următorii doi-trei ani, amplificând riscul de a avea nevoie de programe de salvare din partea guvernului federal, care a trecut la rândul său pe deficit din 2010, se arată într-o analiză a S&P.

    “Un default al unei regiuni mari ar putea bloca accesul pe piaţă al Ministerului de Finanţe. În prezent, guvernul federal are posibilitatea să ajute regiunile. În trei ani ar putea fi resurse mai puţine, în timp ce datoriile regiunilor ar putea fi mai mari, ceea ce ar provoca riscuri mai mari”, a declarat Karen Vartapetov, director asociat la biroul S&P din Moscova.

    Riscurile la care sunt expuse finanţele regiunilor cresc semnificativ, în condiţiile în care sancţiunile occidentale legate de criza ucraineană limitează accesul pe piaţa de capital, obligând autorităţile locale să finanţeze cheltuielile sociale cu împrumuturi bancare mai scumpe.

    Vânzările de obligaţiuni regiunale au scăzut în acest an cu 53%, dar Moody’s estimează că împrumuturile vor creşte cu până la 25% în 2015, alimentate de cheltuielile din sănătate, educaţie şi utilităţi.

    “Regiunile se confruntă cu o probabilitate tot mai mare de default. Cel puţin un guvern regional a amânat plata principalului unui împrumut bancar în primul trimestru”, a avertizat S&P în luna iunie.

    Administraţiile locale înregistrează un deficit de 625 de miliarde de ruble, în creştere cu 42% faţă de 2014, potrivit S&P.

    Un raport realizat de Şcoala Superioară de Economie din Moscova arată că 75 de regiuni din Rusia au înregistrat deficit bugetar anul trecut.

    Autorităţile de la Moscova vor să reducă criza prin susţinerea regiunilor să înlocuiască obligaţiunile şi creditele comerciale cu împrumuturi subvenţionate de guvernul federal, cu o dobândă anuală de 0,1%.

    Rusia va aloca în acest scop 310 miliarde de ruble, în 2015, potrivit premierului Dmitri Medvedev, care a susţinut şi conversia unor datorii în valută în ruble.

  • VREMEA va fi instabilă. PROGNOZA METEO pentru marţi şi miercuri

    Fenomenele vor fi mai frecvente şi mai intense în a doua parte a zilei când ploile vor avea şi caracter torenţial, astfel că pe arii restrânse cantităţile de apă vor depăşi 20…25 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala pe spaţii mici, mai ales în orele serii. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 29 de grade, iar cele minime vor fi de la 9…10 grade în depresiunile intramontane până la 19…20 de grade pe litoral.

    LA BUCUREŞTI: 

    Marţi, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în special în orele serii când vor fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade.

    ÎN ŢARĂ:

    Miercuri, vremea se va menţine în general instabilă în Maramureş, Transilvania, Oltenia, nord-vestul Munteniei şi zonele montane şi submontane unde vor fi înnorări temporar accentuate şi, în special în a doua parte a zilei, vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Începând cu orele serii fenomene asociate instabilităţii atmosferice se vor semnala local şi în Moldova. Cantităţile de apă vor depăşi local 15 l/mp, iar izolat, mai ales la munte, 25…30 l/mp. Vor fi posibile căderi de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene pot apărea cu totul izolat. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 29 de grade, iar cele minime între 10 şi 20 de grade.

  • Un moldovean, un ardelean şi un bănăţean fumau o ţigară. Cine s-a „ars” primul

    În România clandestină, în care banii se întorc cu lopata, nu toate regiunile sunt egale. Cei mai apropiaţi de „epicentrul” fenomenului sunt, paradoxal, cei de la margine: moldovenii şi bănăţenii.

    Pare o anecdotă: un moldovean, un ardelean şi un bănăţean merg la piaţă să-şi cumpere un pachet de ţigări. Priviţi în continuare această hartă: care s-a „ars” primul.

    Iată ce se întâmplă atunci când un moldovean, un ardelean şi un bănăţean merg la piaţă să-şi cumpere un pachet de ţigări

  • Bucovina, inclusă pe lista celor mai frumoase regiuni din Europa – GALERIE FOTO

    Aceste destinaţii sunt ideale pentru cei care vor să evite aglomeraţia oraşelor turistice precum Paris sau Roma, oferind în schimb peisaje superbe.

    Printre locurile enumerate aceeaşi sursă se numeră Insulele Feror, regiunea Sarajevo şi Bucovina.

    Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina

    Kungsleden, Suedia

    Bacharch, Germania

    Svalbard, Oceanul Arctic

    Berat, Albania

    Kizhi, Rusia

    La Roque-Gageac, Franţa

    Vârful Triglav, Slovenia

    Cesky Krumlov, Cehia

    Insulele Azore, Portugalia

    Kasmu, Estonia

    Bucovina, România

    Lampedusa, Italia

    Cangas De Onis, Spania

    Insulele Feroe

    Tatev, Armenia

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • METEO. Codul galben de ploi, vânt şi ninsori a fost prelungit

    În intervalul 30 noiembrie, ora 22 – 1 decembrie, ora 14 vor fi precipitaţii mixte în Oltenia şi Muntenia, Munţii Banatului şi zona Carpaţilor Meridionali, iar în sudul Banatului vor predomina ploile.

    Izolat cantităţile de apă vor depăşi 15-20 l/mp. Local se va produce polei. Vântul se va intensifica treptat în sud-vestul şi sudul ţării, atingând viteze de 40-50 km/h, iar în sudul Banatului şi zona montană aferentă vor fi rafale de 70-80 km/h.

    În zona municipiului Bucureşti, precipitaţiile vor fi slabe cantitativ, mixte sau predominant sub formă de ninsoare, ce pot favoriza trecător producerea de polei, iar vântul va sufla cu viteze de 30-40 km/h.

    În intervalul 1 decembrie, ora 14 – 2 decembrie, ora 22, temporar vor fi precipitaţii, în general moderate cantitativ, predominant sub formă de ninsoare, pe arii extinse în sudul şi centrul ţării, precum şi în zonele de deal şi de munte, unde local stratul de zăpadă nou depus va depăşi 10-15 cm.

    Vântul va avea intensificări, cu viteze ce vor depăşi la rafală 50-60 km/h în Oltenia, Muntenia şi Transilvania, iar la munte şi în sudul Banatului va sufla tare, cu peste 80 km/h. Local şi temporar, zăpada va fi viscolită.

    Pe arii restrânse în regiunile sudice şi centrale se menţin condiţiile de producere a poleiului.
     

  • PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea până la 7 decembrie

    BANAT
    În primele zile ale lunii decembrie se va declanşa un proces de răcire lent, dar continuu, maximele diurne urmând să coboare spre o medie de 3 grade. Regimul mediu al minimelor nocturne va evolua tot descrescător, respectiv de la 1-2 grade pe 1 decembrie, spre -2 grade pe 7 decembrie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, predominant ploi, va creşte.

    CRIŞANA
    Maximele medii diurne vor scădea treptat, de la 7 grade la 3 grade. Regimul termic al minimelor nocturne va fi uşor sub cel normal pentru această perioadă. Astfel, se vor înregistra valori negative ale mediei temperaturilor minime de până la -2 grade în cele mai reci nopţi, iar în jurul datei de 1 decembrie această medie va putea urca spre 0-1 grad. Se vor semnala precipitaţii predominant sub formă de ploaie, în general slabe cantitativ.

    TRANSILVANIA
    Vremea se va menţine uşor mai rece decât în mod obişnuit. Media regională a temperaturilor maxime nu va depăşi 4 grade, iar între 4 şi 7 decembrie aceasta va fi în jurul a 2 grade. Temperaturile minime vor avea permanent o medie sub 0 grade, iar în cele mai reci nopţi, estimate spre sfârşitul intervalului de prognoză, aceasta va coborî până în jurul a -5 grade. Până la 5 decembrie va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte, în general slabe.

    MARAMUREŞ
    Până la 1 decembrie regimul termic va fi normal, cu o medie regională a valorilor maxime de 5-6 grade şi a celor minime în jurul a -2 grade. În restul intervalului de prognoză, valorile termice vor scădea uşor şi treptat, astfel încât mediile diurne vor coborî spre 2 grade, iar cele nocturne spre -4 grade. Temporar se vor semnala ploi, lapoviţe şi ninsori, în general slabe cantitativ.

    MOLDOVA
    Valorile termice diurne vor creşte uşor, până la o medie în jurul a 1 grad, în 2 decembrie. Între 3 şi 7 decembrie, majoritatea temperaturilor maxime se va situa între 0 şi -2 grade. Regimul termic al temperaturilor nocturne va fi, de asemenea, sub cel normal pentru această perioadă, întrucât în intervalul de prognoză vor fi permanent medii negative ale temperaturilor nocturne, oscilând între -4 şi -7 grade. Creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

    DOBROGEA
    Vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit în această perioadă din an. Media temperaturilor maxime va scădea de la 4 la 2 grade, iar apoi va creşte până în jur de 6 grade (în 2 şi 3 decembrie). Între 4 şi 7 decembrie, valorile termice diurne medii vor reveni la 2 grade. Mediile nocturne vor creşte de la -3 grade spre 2 grade, în 2 şi 3 decembrie, iar spre finalul intervalului vor reveni sub 0 grade. Creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

    MUNTENIA
    Până la 3 decembrie, valorile termice vor creşte uşor, atât ziua cât şi noaptea, astfel încât media temperaturilor diurne va ajunge la 4 grade, iar cea a temperaturilor nocturne la 0 grade. Ulterior se va produce o răcire, urmând ca pe 7 decembrie media valorilor termice diurne să fie de 1 grad, iar cea a valorilor nocturne de -4 grade. Creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

    OLTENIA
    Până la 2 decembrie, valorile termice medii vor creşte cu 2-3 grade, atât ziua cât şi noaptea, apropiindu-se de cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie. Spre sfârşitul intervalului de prognoză se prefigurează un nou proces de răcire. Pe tot parcursul intervalului va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

    LA MUNTE
    Până la 2 decembrie, valorile termice medii diurne vor creşte uşor ajungând la 1-2 grade. Începând cu 3 decembrie, maximele medii diurne vor scădea uşor şi treptat spre -1 grad. Regimul minimelor nocturne va cunoaşte doar mici variaţii, astfel încât se vor înregistra valori medii ale temperaturilor minime sub pragul de îngheţ, cuprinse între -8 şi -5 grade. Până la sfârşitul intervalului de prognoză, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, predominant ninsori, va fi ridicată.
     

  • PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea în ţară până la sfârşitul lunii

    BANAT
    Valorile termice vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an şi apoi urmând a se situa chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor de 6-9 grade, mai mici în ultimele zile ale lunii, spre 4 grade. Minimele nocturne vor scădea continuu, urmând a se situa, în medie, între 0 şi 2 grade, cu valori uşor negative spre sfârşitul lunii. Probabilitatea pentru precipitaţii va creşte spre sfârşitul intervalului de prognoză, când acestea vor fi mixte.

    CRIŞANA
    Valorile termice vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an, iar local chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor diurne între 5 şi 9 grade, usor mai mici spre sfârşitul lunii. Minimele nocturne vor scădea continuu, urmând a se situa, în medie, între 0 şi 2 grade, iar spre sfârşitul lunii în jurul a -2 grade Celsius. Se estimează o creştere a probabilitaţii pentru precipitaţii slabe mixte după data de 25 noiembrie.

    TRANSILVANIA
    Valorile termice diurne vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an si apoi urmând a se situa chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor de la 4 până la 7 grade, mai mici către sfârşitul lunii, spre 2 grade. Minimele nocturne vor scădea continuu, urmând a se a se încadra între -2 şi 2 grade, cu valori medii local mai mici, spre -5 grade catre sfârşi tul lunii. Vor fi precipitaţii în general slabe şi mixte, cu caracter local.

    MARAMUREŞ
    Valorile termice vor scădea treptat, urmând a se situa sub mediile climatologice ale perioadei, cu un ecart mediu al maximelor diurne între 5 şi 8 grade, mai mici spre 2 grade la sfârşitul lunii. Minimele nocturne vor scădea la un ecart de la -1 până la 3 grade, cu temperaturi chiar şi  mai mici spre sfârşitul lunii, când se vor şi tua, în medie, în jurul a -4 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii mixte, în general slabe, va creşte după data de 25 noiembrie.

    MOLDOVA
    Vremea se va răci treptat, temperaturile urmând a se situa sub mediile climatologice specifice perioadei, cu valori medii ale maximelor diurne de 0-4 grade şi ale minimelor nocturne de -4 până la 2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii se menţine ridicată.

    DOBROGEA
    Vremea se va răci, valorile termice urmând a se situa sub mediile climatologice, cu maxime diurne de 3-6 grade şi  minime nocturne situate, în general, între 0 şi 2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii, mixte şi  în general slabe cantitativ, va creşte din nou începând cu 25 noiembrie.

    MUNTENIA
    Regimul termic va scădea sub cel normal al perioadei, atingând, în medie, 4-8 grade la valorile diurne şi  -3 până la 1 grad la cele nocturne. Dupa data de 25 noiembrie, precipitaţiile, slabe cantitativ, vor fi mixte.

    OLTENIA
    Temperaturile vor scădea, devenind mai mici decât cele normale în această perioadă din an, cu un ecart mediu de 4 până la 8 grade la cele diurne şi  -2 până la 2 grade la minimele nocturne. Dupa data de 25 noiembrie va creşte probabilitatea pentru precipitaţii mixte.

    LA MUNTE
    Vremea se va răci accentuat, astfel că pe timpul nopţilor temperaturile vor fi exclusiv negative, spre o medie de -7 până la -4 grade, iar în cursul zilelor valorile termice se vor situa în jurul limitei de îngheţ. Precipitaţii în general slabe cantitativ, mai ales ninsori, se vor semnala din nou dupa data de 25 noiembrie.
     

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • METEO. Prognoza vremii în toată ţara pentru săptămâna viitoare

    BANAT
    Temperatura va continua să scadă uşor, până la maxime mediate pe regiune de 11-13 grade, valori ce se menţin totuşi peste cele climatologic specifice în a doua jumătate a lunii noiembrie. Minimele nocturne vor scădea uşor, urmând a se situa într-un ecart mediu de 4-7 grade. În perioada 17-19 noiembrie va creşte probabilitatea pentru ploi pe spaţii mai extinse.

    CRIŞANA
    Deşi vor marca o scădere treptată, temperaturile se vor menţine în general peste mediile climatologice specifice în a doua parte a lunii noiembrie, cu valori diurne de 10-14 grade şi minime nocturne de 4-7 grade, medie regională. Probabilitatea de ploaie va creşte în special în perioada 17-19 noiembrie.

    TRANSILVANIA
    Estimările indică o tendinţă de scădere a temperaturii aerului până la maxime mediate pe regiune de 8-11 grade, valori ce se menţin totuşi uşor peste cele climatologic specifice în a doua jumătatea a lunii noiembrie. Regimul minimelor nocturne va scădea la o medie regională de 1-3 grade, cu valori mai mici în zonele depresionare. Va creşte probabilitatea de ploi locale.

    MARAMUREŞ
    Estimările indică o tendinţă de continuare a scăderii uşoare de temperatură, până la maxime mediate pe regiune de 9-12 grade, valori ce se menţin totuşi peste cele climatologic specifice în a doua jumătate a lunii noiembrie. Regimul minimelor nocturne va scădea uşor, cu temperaturi situate într-un ecart mediu de 2 la 4 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte în special în perioada 17-19 noiembrie.

    MOLDOVA
    Valorile termice vor scădea, devenind apropiate de mediile climatologice specifice în a doua jumătate a lunii, cu maxime de 6-9 grade şi minime de 1-4 grade, în medie. Vor fi posibile ploi slabe sau burniţe, cu caracter local.

    DOBROGEA
    Temperatura va fi în scădere, până la maxime mediate pe regiune de 9-11 grade, valori apropiate de cele climatologic specifice în a doua jumătatea a lunii noiembrie. Regimul minimelor nocturne va scădea spre o medie regională de 4-7 grade. Probabilitatea pentru ploi locale va fi mai mare în perioada 17-19 noiembrie.

    MUNTENIA
    Se estimează o scădere de temperatură, valorile diurne, în ecart mediu de 9-11 grade, devenind apropiate de mediile climatologice specifice în a doua parte a lunii noiembrie. Regimul minimelor nocturne va fi în scădere, spre un ecart de 2-5 grade. Vor fi posibile doar ploi slabe.

    OLTENIA
    Se estimează o scădere de temperatură, concretizată prin maxime diurne de 8-11 grade şi minime de 3-5 grade, medie regională, reprezentând un regim termic apropiat de cel normal pentru această perioadă. Vor fi posibile doar ploi slabe.

    LA MUNTE
    Regimul termic diurn se va situa în mare parte a intervalului de prognoză peste cel climatologic normal, însă tendinţa este, însă, de scădere uşoară, spre medii ale temperaturilor maxime de 4…7 grade. Minimele nocturne vor scădea la o medie uşor sub limita de îngheţ. Probabilitatea pentru precipitaţii va creşte în perioada 17-20 noiembrie.