BusinessMagazin

Tag: regiuni

  • Câţi bani au generat turiştii care au vizitat regiunile în care s-a filmat Game of Thrones

    Dincolo de dragoni, cavaleri, regine sau nepătaţi, Game of Thrones şi lumea din Westeros au o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în lumea imaginaţiei lui George RR Martin.

    În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnik, care, după apariţia începând cu sezonul doi, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. Anul trecut numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuito

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Care sunt cele două REGIUNI din România care sunt printre cele mai SĂRACE din Europa

    Regiunea Nord-Est are 39% din media PIB/cap de locuitor european (locul 5), iar Sud-Vest Oltenia se află pe locul 10, cu 45% din PIB/cap de locuitor european.
     
    PIB regional pe cap de locuitor variază în Europa între 31% în regiunea Nord-Vest din Bulgaria şi 626% în Inner London – West din Marea Britanie.
     
    După Inner London – West, topul este condus de Luxemburg (253%), regiunea de Sud din Irlanda (220%), Hamburg in Germania (202%), Regiunea Bruxelles în Belgia (196%), Eastern & Midland în Irlanda (189%) şi Praga în Cehia (187%).
     
    În 21 de regiuni PIB/cap de locuitor este 50% sau mai mare din PIB mediu european, dintre care cinci în Germania, câte două în Irlanda, Austria, Olanda şi Regatul Unit şi câte una în Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Slovacia, Polonia, Suedia şi Luxemburg. În total în respectivele regiuni locuiesc 52,3 milioane de persoane.
     

  • Mai multe regiuni din Bulgaria vor fi afectate de căderi însemnate de ninsoare

    ”Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Bulgaria că, în conformitate cu datele transmise de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie bulgar, începând cu data de 22 februarie 2019, mai multe regiuni vor fi afectate de căderi însemnate de ninsoare, însoţite de condiţii de formare a poleiului”, se arată în atenţionarea de călătorie emisă de MAE.

    În acest sens, au fost emise următoarele coduri de atenţionare meteorologică:

    pentru data de 22 februarie 2019, cod galben de vânt în regiunile: Pleven, Lovech, Gabrovo, Velico Tarnovo, Ruse, Razgrad, Silistra, Dobrich, Varna, Sumen, Târgoviste, Stara Zagora, Sliven, Burgas, Haskovo, Iambol;
    pentru data de 23 februarie 2019, cod galben de ninsoare cu strat de 10-15 cm, formare de polei combinate cu vânt puternic (în special în regiunile muntoase), pe întreg teritoriul ţării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
    ¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
    ¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior

  • METEO | Un front atmosferic POLAR va lovi nordul României de duminică noapte: Maximele ajung la 15 grade

    „Vorbim de o răcire, sâmbătă, în zonele nord-vestice, în Maramureş şi Crişana, răcire care va continua duminică şi în sudul, centrul şi estul ţării, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi în Transilvania. Sâmbătă, în zona de sud temperaturile vor fi mai ridicate, şi vor atinge 30-31 de grade, iar de duminică se va răci şi în aceste regiuni, şi vor ajunge undeva la 23-24 de grade, sau 27-28 de grade în Oltenia”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alina Şerban, meteorolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

    Potrivit meteorologului, duminică, temperaturile vor fi normale pentru această perioadă. De dumunică noapte, un front polar va pătrunde prin nord-vestul ţării şi va conduce la răcirea vremii chiar şi cu 10 grade Celsius.

    „Cumva, per total-ţară, temperaturile vor fi duminică normale pentru această perioadă, însă, de duminică noapte, un front polar va pătrunde prin nord-vestul ţării, astfel că de duminică spre luni, în Maramureş, în Crişana, Transilvania, Banat şi în nordul Moldovei vom avea vânt intens, de 60-70 de km pe oră şi vom avea şi ploi. Luni, va continua răcirea în vest, în nord şi în centru, însă pe sud şi sud-est avem o uşoară pulsaţie caldă, astfel că aici temperaturile vor fi mai ridicate, iar în Bucureşti vom avea 27-28 de grade”, explică metorologul ANM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Aproape 30.000 de autorizaţii de construire pentru locuinţe acordate în primele 7 luni din 2018

    Creşteri s-au înregistrat în aproape toate regiunile de dezvoltare: Vest (+412 autorizaţii), Sud-Muntenia (+411), Sud-Vest Oltenia (+385), Bucureşti-Ilfov (+252), Nord-Vest (+149), Centru (+114) şi Sud-Est (+73). O scădere a fost în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-36 autorizaţii).

    „În luna iulie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+148 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+150 autorizaţii), Sud-Muntenia (+59), Nord-Vest (+54) şi Nord-Est (+33). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-104 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-17), Centru (-14) şi Sud-Est (-13)”, se mai scrie în comunicatul de presă al INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • 35 de locuri incredibile pe care trebuie să le vizitezi într-o viaţă – VIDEO

  • Din iulie se ieftineşte curentul electric, cu 3,5%. Care sunt noile preţuri, pe regiuni de furnizare

    Scăderea se va aplica pe o perioadă de un an, respectiv pe perioada 1 iulie 2018 – 30 iunie 2019, iar companiile ale căror tarife au suferit modificări sunt E.ON Energie România SA, Enel Energie Muntenia SA, Societatea Electrica Furnizare SA şi CEZ Vânzare SA.

    Defalcate pe companii, noile preţuri sunt:
    – Pentru E.ON Energie România SA – 0,28321 lei/kWh;
    – Pentru Enel Energie Muntenia SA – 0,24312 lei/kWh;
    – Pentru Enel Energie SA – 0,27245 lei/kWh în zona de reţea Banat şi 0,26120 lei/kWh în zona de reţea Dobrogea;
    – Pentru Societatea Electrica Furnizare SA – 0,33556 lei/kWh în zona de reţea Muntenia Nord, apoi 0,33336 lei/kWh în zona de reţea Transilvania Nord şi 0,32425 lei/kWh în zona de reţea Transilvania Sud;
    – Pentru CEZ Vânzare SA – 0,28477 lei/kWh.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • Povestea tinerilor care au creat cea mai scumpă călătorie cu trenul care a existat vreodată în România

    „Fiecare a povestit despre experienţele şi călătoriile de peste vară, despre locuri şi poveşti frumoase în lume, despre oamenii faini întâlniţi, despre cum este să călătoreşti cu trenul prin lume şi întrebându-se de ce nu am putea avea toate aceste lucruri şi în România”, îşi aminteşte Cristi Pitulice, cofondator al Transilvania Train şi managing partner al agenţiei Globe 365 Travel Boutique.

    Concluzia acelei discuţii a fost că şi în România pot exista produse care să educe sistemul şi publicul în privinţa consumului de turism, dincolo de sejururi all inclusive la mare sau vizite în oraşele şi regiunile sufocate de turismul comercial. „Ţara este plină de locuri extraordinare cu valoare culturală şi istorică şi care au nevoie să fie susţinute şi conservate. Credem că ştim totul despre Sibiu, Sebeş sau Alba Iulia, însă ne surprinde că, în afară de câteva locuri sau muzee mai populare, nu ştim mai nimic noi, românii. Cum să povestim străinilor despre noi, despre tradiţii, despre valori, despre rădăcinile noastre şi despre ce ne face unici, dacă nu le cunoaştem?”, se întreabă Cristi Pitulice. Prin urmare, ideea primului tren turistic din România s-a născut din pasiunea pentru turism autentic, valorile naţionale, trenuri şi experienţe educative.

    Ce este însă Transilvania Train? „O experienţă culturală completă în care turistul îşi personalizează călătoria, se urcă în tren şi timp de patru zile – sau în cazul acestui an chiar cinci zile – uită de orice grijă, chiar şi de cea a bagajului”, spune cofondatorul afacerii. „Fiecare moment este trăit intens, indiferent că este vorba de călătoria în tren, completată de degustări de vin, tovărăşia celorlalţi călători şi istorisirile şi legendele locurilor vizitate sau de vizita bisericilor fortificate din Ţara Ovăzului sau Haferland şi a cetăţilor medievale spectaculoase din Transilvania – Sighişoara, Alba Iulia, Sibiu, Făgăraş, de încercarea meşteşugurilor tradiţionale, alături de artizani care vor povesti originile acestora şi multe altele.”

    Conceptul de tren turistic există de multă vreme şi în alte părţi ale lumii, venind din nevoia de turism cultural şi pentru că astfel cei interesaţi capătă acces în anumite regiuni sau zone spectaculoase în care orice alt mijloc de transport nu ar putea ajunge, explică Cristi Pitulice. Ca exemple, el aminteşte de Transsiberian, Flying Scotsman, Courier Express sau chiar proiectul canadian Rocky Mountaineer.

    Transilvania Train este un proiect dezvoltat de două agenţii de turism, fiecare cu expertiză diferită, notează Pitulice. Free Spirit Travel este o agenţie cu o experienţă de peste zece ani pe piaţă, specializată pe componenta de personalizare a serviciilor, în vreme ce Globe 365 Travel Boutique este o agenţie de turism de nişă, ce realizează călătorii tematice şi culturale. „Împreună am reuşit să aducem în România un proiect complex, care sperăm să contribuie la ridicarea standardelor în turismul local, dar şi a aşteptărilor turiştilor în ceea ce priveşte calitatea serviciilor. Ne-am obişnuit cu servicii turistice la care primul criteriu de evaluare este preţul. Căutând preţul cel mai mic, încurajăm de fapt, o piaţă a serviciilor turistice de o calitate care lasă întotdeauna de dorit.”

    Preţurile variază în funcţie de numărul de bilete cumpărate: un pachet single costă 900 de euro, în vreme ce locul în cabină dublă costă 780 de euro. Organizatorii oferă şi reduceri pentru pachetele „de familie”, preţul unui bilet pentru trei persoane fiind de 2.260 de euro.
    Programul din 2018, care se întinde pe durata a cinci zile, pleacă din Braşov pe traseul Mureni – Sighişoara – Mediaş – Alba Iulia – Mărginimea Sibiului – Sibiu – Făgăraş, ajungând în cele din urmă înapoi la gara din Braşov. Ca lungime, traseul are aproximativ 450 de kilometri. Turiştii beneficiază de patru nopţi de cazare la 4 stele, mese şi o petrecere în seara primei zile.

    În ceea ce priveşte costurile proiectului, reprezentanţii nu oferă valori precise, dar spun că investiţia a fost gândită pentru mai mulţi ani, încercând să îmbunătăţească în mod constant experienţa clienţilor. „Investiţiile, inclusiv în parteneriatul cu CFR au fost consistente, însă ne-am dorit să obţinem cele mai bune variante ale fiecărei componente şi să oferim o experienţă pe care, poate, o încerci o singură dată, dar în urma căreia vei rămâne cu poveşti şi amintiri cât pentru o viaţă”, spune Pitulice. „Din punct de vedere financiar, anul trecut ne-a demonstrat că este un produs viabil. Transilvania Train are o identitate, devine o un brand, iar investiţiile în comunicarea produsului au început să îşi spună cuvântul.”

    Anul trecut, la prima ediţie a Transilvania Train, capacitatea a fost de doar 100 de locuri, intenţia fiind de a testa răspunsul pieţei. „În acelaşi timp, am dorit să verificăm şi eventuale scăpări sau elemente ce pot crea o notă discordantă şi chiar şi cum funcţionăm noi, ca şi echipă în faza efectivă de implementare. Cu experienţa primei ediţii în spate şi cu un feedback din partea participanţilor mai mult decât încurajator (am primit cereri de înscriere pentru ediţia 2018 chiar pe peronul din Braşov, la întoarcerea din ediţia 2017), am decis să dublăm capacitatea trenului pentru 2018, la 200 de particianţi, să reorganizăm anumite componente, să adăugăm unele noi, iar numărul zilelor a crescut astfel de la 4 la 5”, spune cofondatorul Transilvania Train. Luând în calcul preţul unui bilet în 2017, de 650-680 de euro, încasările primei ediţii s-au ridicat la aproximativ 70.000 de euro. Pentru acest an, Cristi Pitulice spune că are clienţi din toată Europa – Olanda, Germania ori Slovacia. „Sunt oameni pasionaţi nu numai de trenuri, ci şi de arta descoperirii.”  În acest moment, proporţia turiştilor străini este de 30% din totalul gradului de ocupare.

    Fiind vorba de un tren turistic, organizatorii au luat în calcul, în primul rând, regiuni şi localităţi pe traseul căilor ferate; Transilvania a părut, astfel, alegerea ideală. „Foarte multe dintre sate, casele vechi, arhitectura, monumentele istorice, tradiţiile de acolo se deteriorează, se pierd şi au nevoie de susţinere, în primul rând din partea românilor”, spune Pitulice. Legat de alte posibile rute, el nu exclude această variantă pe viitor, însă subliniază faptul că momentan cei implicaţi se vor focusa pe a face din proiectul Transilvania Train un produs de succes.