BusinessMagazin

Tag: reciclare

  • O companie din Ungaria transformă deşeurile în haine

    Cantitatea de deşeuri produsă de omenire continuă să crească an de an, iar resursele se împuţinează, conform unor studii, motiv pentru care se încearcă reciclarea cât mai multor deşeuri posibil, tendinţă de care nu a scăpat nici lumea modei, scrie The Independent. Au apărut astfel articole vestimentare create din materiale obţinute din deşeuri.

    O companie din Ungaria, SegraSegra, creează geci şi tricouri din camere de bicicletă, firma Worn Again topeşte sticle de plastic pentru a obţine poliester din ele, din care ulterior obţine fibre şi apoi materialul necesar confecţionării obiectelor de îmbrăcăminte, iar creatoarea neozeelandeză Emma Westside foloseşte fire de cupru de la radiatoare industriale. O altă creatoare, de data aceasta de accesorii, Rosalie McMillian, confecţionează bijuterii cu forme geometrice îndrăzneţe din zaţ provenit de la aparatele de cafea din clădirile de birouri din Londra, pe care îl usucă şi îl presează.

    Nici companii mari ca Nike sau Adidas nu s-au lăsat mai prejos, prima confecţionând şosete, pantaloni scurţi şi tricouri din sticle de plastic tăiate şi reciclate pentru echipa feminină de fotbal a SUA şi transformând alte sticle de plastic în poliester, iar a doua colaborând cu organizaţia ecologistă Parley for the Oceans pentru a produce pantofi din fire şi filamente obţinute din deşeuri din oceane şi plase de pescuit.

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro

  • Reciclarea în lumea modei

    Prefăcutul hainelor era cândva o soluţie pentru cei care cu greu reuşeau să-şi cumpere haine noi. Astăzi, procedeul se numeşte reciclare şi se poartă la casele de modă. Cum mulţi clienţi sunt atenţi la impactul asupra mediului pe care îl are îmbrăcămintea pe care o cumpără, creatorii de modă încearcă să-i atragă cu produse care dovedesc grijă pentru mediul înconjurător.

    Dacă, de exemplu, Karl Lagerfeld a prezentat într-o colecţie recentă o rochie confecţionată din talaş, alţi creatori prefac haine vechi în articole noi. Compania Re/Done, fondată în 2014, foloseşte în creaţiile sale jeanşi Levi’s, scrie Financial Times. Re/Done se mândreşte cu faptul că adună jeanşi care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi pe care îi curăţă bine cu o cantitate de apă mai mică decât cea folosită în producerea de la zero a unei noi perechi, după care refoloseşte materialul pentru creaţii noi. Tot cu denimul de jeanşi se joacă şi Bliss and Mischief, care ori aranjează la comandă perechi de blugi vintage, ori confecţionează din petice de jeanşi vechi unii noi inspiraţi de modele purtate cândva de vedete.

    LongJourney a lansat articole vestimentare realizate din uniforme militare nefolosite şi vândute de armată, denim şi uniforme sportive, pe care le combină cu materiale noi. Un alt nume atras de posibilităţile de exprimare artistică pe care i le oferă prefacerea vechilor haine este nepotul celebrului Ralph Lauren, Greg Lauren, acesta lucrând în special cu uniforme militare şi pulovere de de caşmir.

    Şi bijutierii sunt atraşi de ideea de a da o nouă viaţă unor materiale vechi, aşa cum o arată Marc Auclert, care a lucrat în trecut pentru Chanel şi De Beers. Auclert creează bijuterii noi din monede antice greceşti şi intalii romane pe care le montează în aur, înconjurate de diamante sau rubine. 

  • Un oraş german, primul din lume, INTERZICE paharele de cafea de unică folosinţă

    Există o statistică conform căreia, dacă adunăm toate paharele de cafea folosite într-un an de compania lider germană Keurig, şi le aliniem, am putea înconjura globul de 12 ori.
    Mai rău decât atât, aceste cupe mici în care suntem obişnuiţi să primim cafeaua sunt realizate dintr-un amestec de plastic şi aluminiu, ceea ce înseamnă că cele mai multe dintre staţiile de reciclare din lume nu dispun de facilităţi pentru a le recicla în mod corespunzător.

    Este o tendinţă extrem de dăunătoare şi vom avea nevoie de zeci de ani ca să ne ”lipsim” de ele. Iar oraşul german Hamburg tocmai a devenit primul din lume care a interzis utilizarea acestui tip de pahare de unică folosinţă în toate instituţiile gestionate de guvern.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Peste câţiva ani în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşti – raport Davos – FOTO, VIDEO

    Un raport al World Economic Forum, prezentat la forumul de la Davos, are o concluzie surprinzătoare: în anul 2050 în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşte.

    În prezent în ocan se află 150 de milioane de tone de material plastic, iar producţia de plastic a lumii urmează să se dubleze în următorii doi ani, după ce a crescut deja de 20 de ori faţă de cea a anului 1964. Cantitatea de plastic din ocean ar urma să crească cu 4,8% în fiecare an până în 2025, şi cu 3% din 2025 până în 2050.

    Analiza ia în calcul o cantitate de peşte, aflată în ocean, de 1.000 de milioane de tone, cantitate care nu se va modifica în mod semnificativ în deceniile următoare. În schimb până în 2025 oceanul va conţine 250 de milioane de tone de material plastic, iar în 2050 plasticul va depăşi cantitatea de peşte.

    Mai trebuie spus că numai cinci ţări ale lumii, confom unui alt studiu McKinsey, sunt responsabile  pentru 60% din plasticul din oceanul planetar. Este vorba de China, Filipine, Thailanda, Indonezia şi Vietnam. Niciuna nu are o strategie de reciclare a deşeurilor de acest fel, şi, conform studiului citat, sunt necesare investiţii de 5 miliarde de dolari anual în managementul deşeurilor, în următorii 10 ani, pentru a schimba cât de cât situaţia.

     

  • Preşedintele Comisiei ENVI din PE: România are o rată scăzută de reciclare, trebuie să schimbăm ceva

    Preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) a Parlamentului European (PE), Giovanni La Via, a declarat marţi, în cadrul conferinţei “Circular”, pe tema economiei circulare, că România are o rată foarte scăzută de reciclare, de doar trei-patru la sută, deşi până în 2020 ar trebui să ajungă la 50 la sută, şi va fi obligată să schimbe ceva în acest domeniu, mai ales că la nivelul Uniunii Europene se discută deja despre o nouă directivă şi o nouă abordare.

    Liderul european a precizat că după o discuţie a mai multor instituţii europene, în urmă cu un an a existat o propunere legislativă privind deşeurile, însă la începutul acestui an Comisia Europeană a decis să o retragă, argumentând că această propunere trebuie să fie şi mai ambiţioasă.

    “Trebuie să discutăm despre cum putem proiecta noile produse ca să reciclăm mai bine. În acest proces legislativ, Parlamentul are un adevărat rol, deoarece Comisia şi Parlamentul vor lucra separat această propunere, pentru a avea două variante diferite, şi apoi va începe un dialog pentru a ajunge la un compromis în vederea stabilirii textului final care va fi utilizat de toate cele 28 de state membre“, a spus preşedintele Comisiei ENVI.

    Acesta a mai spus există diferenţe majore între performaţele statelor membre privind reciclarea, şase state având deja chiar depozite de deşeuri, iar în unele regiuni reciclarea a ajuns la 85 la sută.

    “România are o rată scăzută de reciclare. Avem nevoie de o abordare comună şi oamenii trebuie să înţeleagă că reciclarea înseamnă şi noi locuri de muncă, dar şi oportunităţi pentru operatorii economici. În anul 2012, în UE s-au cheltuit 172 de euro pe cap de locuitor pentru deşeuri. În România cheltuielile sunt mai mici, dar nu e importantă suma, ci că trebuie să cheltuim mai eficient fondurile pe care le avem”, a spus Giovanni La Via.

    De altfel, el a dat asigurări că noua abordare a UE, care vizează o politică ambiţioasă privind managementul deşeurilor, va fi echilibrată.

    “În perioada de criză nu putem vorbi numai despre mediu. Trebuie să avem grijă şi de operatorii economici, şi de lucrători. Este nevoie de creşterea nivelului de sensibilizare a cetăţenilor, pentru că nu există un concept colectiv de a recicla, şi trebuie să îi convingem pe oameni să colaboreze, pentru că este în interesul lor. Spre exemplu, în Europa avem regiuni unde nu se vor plăti taxe pentru colectarea deşeurilor“, a spus Giovanni La Via.

    Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a precizat că Europa vorbeşte în ultima perioadă despre conceptul “deşeuri zero”, însă românii se vor întreba ce înseamnă acest lucru.

    În acest context, ea precizat că oamenii ar trebui să înţeleagă că deşeul este doar o risipă extrem de mare de resurse, iar acestea nu sunt inepuizabile.

    Gavrilescu a spus că, dacă acest consum nu va fi temperat, se estimează că până în 2030 acesta va ajunge să fie echivalentul consumului necesar pentru două planete.

    “Este extrem de important să trecem de la economia liniară la economia circulară. «Deşeuri zero» nu se poate aplica doar în România, ci în toate ţările UE şi trebuie extrapolat la întreaga omenire“, a spus ministrul Mediului.

    Ea a mai spus că reciclarea ar însemna şi crearea a peste două milioane de locuri de muncă noi în UE, dar şi economisirea a aproximativ 600 de miliarde de euro.

    Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, a declarat că atunci când România vorbeşte de economie circulară ar trebui să facă acest lucru ţinând seama de specificul ţării, explicând că a vrut să investească în reciclare, dar şi-a dat seama că nu există un model de colectare.

    “Am fost prudenţi şi am zis să mai aşteptăm. Trebuie să ne uităm şi la modelul de creştere economică românesc, pentru că este foarte clar că modelul de creştere pe forţă de muncă ieftină şi-a atins limitele“, a mai spus Pogonaru.

    Conferinţa pe tema economiei sociale a fost organizată de Green Report şi Ministerul Mediului.

  • Primul oraş din lume care ar putea avea străzile pavate cu sticle de plastic

    Consiliul oraşului Rotterdam ia în considerare construirea un nou tip de drum, o variantă mai ecologică şi mai eficientă decât asfaltul, scrie The Guardian.

    Acest tip de pavaj ar avea nevoie de mai puţină mentenanţă decât asfaltul şi ar rezista la temperaturi extreme (între -40 de grade celsius şi 80C). De asemenea, drumurile ar fi construite mai rapid, în câteva săptămâni şi ar fi de 3 ori mai rezistente. Secţiuni de drum pot fi prefabricate, apoi transportate unde este nevoie, diminuând timpul de construcţie pe santier, ceea ce ar duce la reducerea blocajului cauzat de lucrările rutiere.

    Drumul construit din plastic este mai uşor şi gol, astfel fiind mai facil instalarea de cabluri şi conducte de utilităţi.
    VolkerWessels, compania de construcţii, susţine şi că plasticul reciclat este o variantă mai bună pentru mediu, motivând că  asfaltul este responsabil de 1,6 mil de emisii de CO2 pe an.

    Deocamdată, drumurile din plastic reciclat sunt în stadiul de concept. „Următoarea etapă este să-l construim şi să-l testam în laborator, să ne asigurăm ca este funcţonal şi în condiţii de ploaie şi aşa mai departe.  Sperăm că în trei ani să putem construi primul drum din plastic reciclat”,  spune Rolf Mars, directorul diviziei de drumuri a companiei VolkerWessels.

  • Soluţia turcească la problema câinilor vagabonzi: mâncare pentru reciclare – FOTO SI VIDEO

    Cum multe animale sufereau de foame, compania Pudgeon a introdus o serie de automate care oferă hrană şi apă animalelor în schimbul reciclării buteliilor de plastic goale. Banii obţinuţi din reciclarea ambalajelor sunt folosiţi pentru cumpărarea hranei pentru animale.

    Guvernul a propus în urmă cu trei ani un proiect de lege pentru mutarea animalelor în “parcuri” aflate în afara oraşului, dar asociaţiile de protecţie a animalelor au protestat, invocând un moment din 1910, când câinii de pe stradă au fost strânşi şi duşi pe o insulă, unde au fost lăsaţi fără mâncare.

    Activiştii cred că iniţiativa celor de la Pudgeon, chiar dacă nu reprezintă o soluţie pe termen lung, încurajează reciclarea şi va determina cetăţenii şi facă persiuni asupra Guvernului pentru rezolvarea situaţiei animalelor.

    www.pudgeon.com

  • România recuperează 2,5 mai puţină energie din deşeuri incinerate decât media UE

    Incinerarea deşeurilor reprezintă o practică larg întâlnită în ţările dezvoltate, folosite de mai multe municipalităţi pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor şi este unul dintre subiectele principale de discuţie în cadrul campaniei “Generation Awake”, dar şi a strategiei de mediu iniţiată de Uniunea Europeană.

    Standardele de mediu ale Uniunii Europene presupun valori limită pentru emisiile provenite de la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare şi, de asemenea, impun praguri de eficienţă energetică. Politiciile Uniunii urmăresc reciclarea şi recuperarea cât mai bună a deşeurilor, astfel încât acestea să reprezinte o materie primă pentru producerea de noi produse.

    Reciclarea deşeurilor municipale continuă să înregistreze o rată scăzută, unul dintre principalele motive pentru aceasta fiind nevoia de investiţii importante în infrastructura pentru îmbunătăţirea acestei performanţe.

    Potrivit legislaţiei europene, autorităţile locale trebuie să asigure populaţiei colectarea selectivă cel puţin a hârtiei, metalelor, plasticului şi sticlei, iar până în 2020 trebuie atinsă ţinta de 50% din pregătirile pentru reutilizare şi reciclare. România se află în acest moment pe locul al şaselea în funcţie de deşeurile produse pe cap de locuitor în UE, fiind surclasată de Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.