BusinessMagazin

Tag: PwC

  • Preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30%; Ebola scumpeşte ciocolata

    Fluctuaţiile majore ale preţului la cacao pot afecta puternic producătorii de ciocolată, însă jucătorii din domeniu iau măsuri pentru a răspunde acestei probleme. “Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

    Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

    Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

    Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

    “Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, spune Mathieu Guemas de la GeoTraceability. GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia.

  • PwC: Trei sferturi dintre afacerile de familie din România au înregistrat creşteri în ultimul an

    „Afacerile antreprenoriale dau dovadă de rezistenţă şi de capacitate de adaptare, ele fiind fundamentul unei creşteri economice sănătoase. Totuşi, există o dinamică a familiei (family factor) care poate avea un impact major asupra companiei, impact care pare să fie ignorat de către cei mai mulţi respondenţi” a declarat Alexandru Medelean, şeful echipei de servicii integrate pentru antreprenori şi afaceri de familie din cadrul PwC România. 

    62% dintre respondenţii români se aşteaptă la o creştere constantă a afacerii lor în următorii cinci ani, iar alţi 13% mizează pe o creştere rapidă şi agresivă. Nevoia de continuă inovare, instabilitatea pieţei, atragerea personalului cu abilităţi cheie, competiţia acerbă şi globalizarea accentuată sunt menţionate ca fiind cele mai importante provocări pentru afacerile de familie din România.

    Pentru a continua să crească, afacerile de familie trebuie să se adapteze mai repede, să inoveze mai devreme şi să-şi profesionalizeze felul în care îşi desfăşoară operaţiunile. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile celui de-al şaptelea sondaj bienal PwC pe un eşantion global de 2.378 proprietari şi directori de afaceri de familie din peste 40 de ţări, inclusiv România.

    Raportul, intitulat Up close and professional: the family factor, arată că, în ciuda mediului economic dificil, îngreunat de lipsa de forţă de muncă talentată, de dificultăţile legate de inovaţie şi guvernanţa corporativă, afacerile de familie rămân dinamice şi adaptabile. Astfel, afacerile de familie reprezintă 70-90% din PIB-ul global şi sunt un barometru al sănătăţii economiei.

  • Tânăra de 37 de ani care coordonează, anual, peste 30 de echipe

    “Sunt 12 ani de când lucrez în PwC. A fost primul meu loc de muncă după terminarea facultăţii şi, deşi niciodată nu am visat la o carieră în consultanţă şi nici nu ştiam despre ce este vorba, a fost ‘dragoste la prima vedere’. Sunt director în cadrul departamentului de audit al PwC din 1 octombrie 2011 – la doar câteva luni de la naşterea celei mai mari realizări ale mele de până acum, băieţelul meu, Vlad Rareş”, rezumă parcursul ultimilor 12 ani Monica Biota, care a absolvit ASE  (Relaţii Economice Internaţionale şi Bănci şi Burse de Valori) şi este membră a Asociaţiei  Experţilor Contabili din Marea Britanie (ACCA UK) din februarie 2006 şi a Camerei Auditorilor  Financiari din România (CAFR) din iunie 2006.

    S-a alăturat echipei PwC în august 2002, iar din poziţia actuală este responsabilă pentru coordonarea echipelor de audit şi asigurarea calităţii auditurilor.  În ultimii 5 ani a coordonat misiuni de audit pentru societăţi româneşti şi multinaţionale din domeniile: comerţ cu amănuntul (retail), distribuţie, panificaţie şi morărit, producţie de bere, farmaceutice, telecomunicaţii, transport de gaze şi producţie de energie.

    “Natura organizaţiei noastre este că, în mod direct, nu am niciun subordonat, dat fiind că echipele de audit se schimbă de la un client la altul. Pe parcursul unui an, lucrez cu peste 30 de echipe a căror componenţă variază între 3 şi 10 persoane şi implicit aceasta înseamnă că lucrez direct cu aproximativ 15 manageri”, explică modul de funcţionare a jobului său managerul, care consideră că următorul pas în cadrul companiei este să devină partener, “însă ca obiectiv mai larg este important să particip la creşterea cifrei de afaceri şi la aducerea de noi clienţi”.

    Monica Biota spune că provine dintr-o familie de antreprenori, unde atât mama, cât şi partenerul său de viaţă sunt antreprenori, şi nu ascunde că s-a gândit la o astfel de carieră.

    Monica Biota face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Piaţa de media şi divertisment din România va ajunge la 3,1 miliarde de dolari până în 2018

    Publicitatea online şi plăţile pentru accesul la internet vor fi cele mai dinamice segmente ale pieţei media şi divertismentului din România până în 2018, potrivit ediţiei de anul acesta a studiului PwC Entertainment and Media Outlook, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Publicitatea online va înregistra o creştere medie anuală (CAGR) de 14,6%, ajungând la 141 de milioane de dolari până în 2018, în vreme ce plăţile pentru accesul la internet vor creşte cu 9,9% CAGR, de la 841 de milioane de dolari, în 2014, la 1,18 miliarde de dolari, în 2018.

    Astfel, accesul la internet şi publicitatea online vor reprezenta în 2018 mai mult de 40% din piaţa media şi divertismentului din România, urmate la mare distanţă de abonamentele TV (612 milioane de dolari în 2018).

    Per total, piaţa românească de media şi divertisment va înregistra o rată medie de creştere anuală de 5,2%, ajungând la 3,1 miliarde de dolari până în 2018. Cu toate acestea, potrivit PwC, “creşterea generală a pieţei ascunde unele evoluţii foarte inegale între diferitele segmente de piaţă”, cel al editării de reviste scăzând de la 95 de milioane de dolari în 2009, la doar 25 de milioane de dolari în 2018 (-12,5% CAGR), iar cel al achiziţiilor de muzică şi publicitatea outdoor scăzând cu -9,7% şi respectiv -1,7% CAGR.

    În Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Turcia vor rămâne pieţele cu cea mai rapidă creştere (9,5% şi, respectiv, 8,7% CAGR), pe când Republica Cehă, Polonia şi Ungaria vor înregistra rate mai scăzute de creştere decât piaţa românească.

    “Trebuie remarcat că scenariul de creştere al pieţei media şi divertismentului din Europa Centrală şi de Est a fost ajustat în jos comparativ cu anul trecut. Acest lucru se datorează scăderii prognozei privind creşterea economică a mai multor economii emergente, inclusiv Turcia şi Rusia”, a declarat Florin Deaconescu, partener, lider al echipei de servicii de audit pentru industria telecom, media şi divertismentului, în cadrul PwC România.

    Pe de altă parte, potrivit raportului PwC, chiar dacă piaţa românească de media şi divertisment va creşte într-un ritm constant în următorii cinci ani, aceasta va rămâne cea mai mică din regiune ca valoare absolută, cu 3,1 miliarde de dolari, comparativ cu Rusia (42 de miliarde de dolari), Turcia (17,5 miliarde de dolari), Polonia (12,6 miliarde de dolari), Republica Cehă (6,5 miliarde de dolari) şi Ungaria (3,2 miliarde de dolari).

    La nivel global, cheltuielile totale de media şi divertisment pentru segmentul digital (excluzând cheltuielile cu accesul la internet) sunt prognozate să crească cu o rată medie anuală de 12,2% (CAGR), între 2013 şi 2018, şi vor reprezenta 65% din creşterea generală a industriei media şi divertismentului – aproape 2 din fiecare 3 dolari.

    Rata de penetrare a internetului mobil va ajunge la 55% în 2018, ceea ce va duce publicitatea digitală de la 14% din totalul încasărilor din publicitate în 2009 la 33% până în 2018. Cu publicitatea online crescând cu o rată CAGR de 10,7% (faţă de totalul pieţei publicităţii care va creşte cu doar 4,4% CAGR), întreaga industrie se apropie de un punct de inflexiune: în 2018, publicitatea online va fi pe punctul de a egala ca pondere în totalul încasărilor publicitatea TV. În 2009, publicitatea TV era dublă faţă de cea online, însă în 2018, publicitatea online va fi în urma celei TV cu doar 20 de miliarde de dolari. Segmentul publicităţii pe terminalele mobile este proiectat să crească cu o rată de 21,5% CAGR, se arată în comunicat.

    Potrivit sursei citate, nouă pieţe emergente vor contribui cel mai mult la creşterea industriei media şi divertismentului. China, Brazilia, Rusia, India, Mexic, Africa de Sud, Turcia, Argentina şi Indonezia sunt pieţele “de urmărit”, acestea urmând să genereze 21,7% din veniturile industriei media şi divertismentului la nivel global în 2018, faţă de doar 12,4% în 2009. În acelaşi an, se va mai produce o schimbare semnificativă, China va depăşi Japonia, devenind a doua piaţă de media şi divertisment din lume, după cea din Statele Unite.

    “Monetizarea relaţiei cu consumatorul digital nu va presupune doar aplicarea tehnologiei de ultimă generaţie. Va necesita aplicarea unei «mentalităţi digitale» pentru a construi comportamentele potrivite, făcând trecerea de la nevoia de avea o strategie digitală, la cea de a avea o strategie de afaceri potrivită pentru epoca digitală. Acest lucru presupune apropierea tot mai mare de client – la toate nivelurile organizaţiei. Se observă că această mentalitate digitală este acum prezentă în multe companii de media şi divertisment. Însă industria trebuie să adopte modele mai flexibile de afaceri. Pentru a face aceasta, companiile trebuie să facă dovada a trei comportamente: segmentarea potrivită a nevoilor şi comportamentelor consumatorilor şi câştigarea încrederii acestora, capacitarea de a se adapta rapid şi cu agilitate la oportunităţile pieţei şi dezvoltarea unei culturi a inovaţiei”, a mai spus Florin Deaconescu.

    Cea de-a 15-a ediţie a raportului Global Entertainment and Media Outlook 2014-2018 cuprinde date comparative, cifre privind evoluţia pieţei din ultimii cinci ani şi prognoze pentru următorii cinci ani pentru 13 segmente ale acestei pieţei din 54 de ţări din întreaga lume, printre care şi România.

    Segmentele de piaţă acoperite de raport sunt: abonamentele TV şi taxele de licenţă, publicitatea TV, accesul la internet, radio, publicitatea out-of-home, jocurile video, filmele, tipărirea de ziare şi reviste, informaţiile şi publicitatea business-to-business, publicitatea online, editarea de carte şi producţia muzicală.

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport PwC: Două treimi din fabricile auto construite până în 2020 vor fi amplasate în Asia

     Analiştii anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, până la 29,6 milioane de vehicule uşoare – ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unităţi suplimentare.

    “O creştere de o asemenea magnitudine este posibilă doar în China, ţara cu cea mai numeroasă populaţie, mulţi dintre chinezi urmând a cumpăra un autoturism pentru prima oară. Producătorii auto chinezi vor fi primii beneficiari ai acestei creşteri, însă în aceeaşi măsură vor profita şi producătorii japonezi, coreeni, dar şi cei europeni şi americani”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă.

    După o uşoară creştere în 2011 şi una mai robustă de 7,1% în 2012 (până la 15,5 milioane de unităţi), vânzările de maşini noi în China au crescut puternic în 2013, cu o rată anuală de peste 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mihaela Mitroi, PwC România

    1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

    3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

    4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.
     

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Trei megatendinţe vor schimba cursul afacerilor în următorii ani

    Aproape toţi sunt de părere că progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor lor. Mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că vor resimţi influenţa schimbărilor demografice, precum şi pe cea a epuizării resurselor şi a schimbărilor climatice. Urbanizarea este, de asemenea, una dintre tendinţele globale care pot remodela afacerile.

    92% dintre directorii generali din România au menţionat progresul tehnologic ca fiind una dintre primele trei tendinţe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global şi european (81%). Atât schimbările demografice cât şi epuizarea resurselor şi schimbările climatice au fost menţionate de către 51% dintre directorii de companii din ţara noastră. Urbanizarea este menţionată de către 47% dintre aceştia.

    Progresul tehnologic şi schimbările demografice sunt cele mai importante tendinţe şi în opinia directorilor generali la nivel global. Răspunsurile lor plasează pe a treia poziţie schimbările în echilibrul puterii economice globale. Această tendinţă este menţionată de 59% dintre respondenţii la nivel global, în vreme ce doar 41% dintre omologii lor din ţara noastră o includ pe lista primelor trei tendinţe care le vor transforma afacerile.

    “Există un larg consens între directorii generali din România în privinţa rolului progresului tehnologic în remodelarea afacerilor în următorii ani. în acest context, în care avem tot mai mult sentimentul că viitorul a început ieri, inovaţia este cea mai importantă oportunitate de creştere. Iar inovaţia nu se mai rezumă doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci şi la modalităţile de abordare şi atragere a clienţilor”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România.

    După experienţa ultimilor cinci ani în care directorii generali din România şi-au condus companiile încercând să le menţină profitabile în condiţii economice vitrege, cei mai mulţi dintre ei se bazează pe creşterea organică a afacerilor lor. Aceştia văd ca principală oportunitate de creştere a afacerii inovaţia în privinţa produselor şi serviciilor, într-o proporţie (47%) mai mare decât cea a omologilor la nivel global (35%) şi european (33%).

    Această tendinţă s-a accentuat atât în România cât şi pe plan global faţă de ediţia anterioară a studiului, când 29% dintre respondenţii din ţara noastră considerau crearea unui nou produs sau serviciu cea mai importantă sursă de dezvoltare a afacerilor (25% pe plan global).
    Aproape jumătate (46%) dintre respondenţii din România se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi. Procentul depăşeşte valoarea înregistrată în Europa (42%) şi pe cea din Europa Centrală şi de Est (33%). Omologii la nivel global sunt mai ambiţioşi în privinţa planurilor cu personalul, jumătate dintre ei mizând pe creştere.

    În acelaşi timp însă, circa o treime (32%) dintre directorii de companii din România se aşteaptă ca numărul angajaţilor să scadă, acesta fiind al patrulea cel mai mare procentaj din lume, după Italia (43%), Australia (39%) şi Spania (37%). La nivel global, 20% dintre directorii generali împărtăşesc această opinie, iar în Europa Centrală şi de Est procentul lor este de 28%.

    Disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie este percepută ca o provocare majoră pentru companii de către directorii generali din întreaga lume. Cei mai mulţi respondenţi la nivel global (63%) indică acest aspect ca fiind un potenţial risc. Procentul directorilor generali din România care sunt îngrijoraţi de acest risc a crescut faţă de ediţia precedentă, până la 59%. Pe locul al doilea în topul ameninţărilor percepute de directorii de companii la nivel global se regăseşte creşterea costurilor cu forţa de muncă pe pieţele cu creştere ridicată (58% dintre respondenţi).

    Pentru cea de-a 17-a ediţie anuală a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1344 de interviuri în 68 de ţări din întreaga lume în ultimul trimestru al anului 2013. În funcţie de regiune, 445 de interviuri au fost derulate în Asia Pacific, 442 în Europa, 212 în America de Nord, 165 în America Latină, 45 în Africa şi 35 în Orientul Mijlociu. În România au fost realizate 49 de interviuri.