BusinessMagazin

Tag: putin

  • Putin şi Xi cer oprirea extinderii NATO într-o demonstraţie de unitate la Jocurile Olimpice

    Întâlnirea celor doi lideri, care a avut loc în ziua ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, a marcat un nou pas în ceea ce a devenit un parteneriat tot mai strâns între Beijing şi Moscova, în condiţiile în care relaţiile cu Occidentul se deteriorează pentru ambele părţi.

    Potrivit unei versiuni în limba engleză a declaraţiei comune publicate de Kremlin, cele două ţări “consideră că anumite state, alianţe şi coaliţii militare şi politice caută să obţină, direct sau indirect, avantaje militare unilaterale în detrimentul securităţii altora”.

    De asemenea, Rusia şi China “se opun continuării extinderii NATO şi cer Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la abordările ideologizate ale războiului rece, să respecte suveranitatea, securitatea şi interesele altor ţări, diversitatea civilizaţiei, culturii şi istoriei acestora şi să aibă o atitudine corectă şi obiectivă faţă de dezvoltarea paşnică a altor state”, se arată în comunicatul Kremlinului.

    Un comunicat de presă de stat chinez, Xinhua, a declarat că cei doi lideri “au avut un schimb de opinii aprofundat şi amănunţit cu privire la relaţiile dintre China şi Rusia şi la o serie de probleme majore privind securitatea şi stabilitatea strategică internaţională”, dar nu a făcut nicio referire directă la NATO.

  • Putin ia măsuri împotriva internetului. Ce vrea acesta să interzica

    Preşedintele Vladimir Putin consideră internetul ca fiind principalul vinovat de coruperea de minori şi intentionează să ia măsuri drastice pentru interzicerea conţinutului „toxic”.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat administraţiei sale să ia în considerare un nou sistem de interzicere a conţinutul „toxic” de pe internet, deşi mai multe detalii încă nu au fost făcute publice.

    Noul sistem, cuprins într-o listă de ordine prezidenţiale de pe site-ul Kremlinului, a fost descris ca un „registru autoreglementat al conţinutului toxic” care ar fi folosit „pentru protejarea minorilor”.

    Kremlinul ar urma să-l revizuiască până la 1 iunie.

    Ordinul, care datează de joi, a fost semnala pentru prima dată de presa rusă sâmbătă, notează Reuters.

    Putin dă vina pe internet pentru coruperea tinerilor şi pentru că a alimentat protestele de stradă ale oponenţilor politici consideraţi extremişti de către autorităţi.

    Rusia a intensificat încă de anul trecut presiunea asupra companiilor străine de tehnologie, impunând pedepse considerabile. Google a fost amendat cu aproape 100 de milioane de dolari pentru că nu a şters un conţinut „interzis” conform legislaţiei ruse.

  • Putin despre NATO, Ucraina, COVID şi economia rusă

    Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut joi conferinţa sa anuală de presă. Putin a vorbit în limba rusă, iar Reuters a trecut în revistă unele dintre cele mai importante declaraţii ale sale.

    DESPRE UN POSIBIL CONFLICT CU UCRAINA

    “Nu este alegerea noastră, nu ne dorim acest lucru”.

    “Trebuie să ne gândim la asigurarea perspectivelor noastre de securitate nu doar pentru astăzi şi săptămâna viitoare, ci pentru viitorul apropiat.”

    “Tocmai am pus direct întrebarea că nu ar trebui să mai existe nicio mişcare a NATO spre est, mingea este în terenul lor, ar trebui să ne răspundă cu ceva. În acest sens, aş dori să subliniez că, în general, am văzut până acum o reacţie pozitivă, partenerii noştri americani ne spun că sunt pregătiţi să înceapă această discuţie.”

    DESPRE EXTINDEREA NATO

    “Ce nu este clar aici? Punem rachete lângă graniţele Statelor Unite? Nu, Statele Unite sunt cele care au venit la noi cu rachetele lor, ele sunt deja la uşa noastră.”

    “Cursul negocierilor nu este important pentru noi, important este rezultatul… ‘Nici un centimetru spre Est’, ne-au spus în anii ’90. Şi ce dacă? Au trişat, doar ne-au păcălit cu neruşinare! Cinci valuri de extindere a NATO şi acum deja apar sistemele în România şi Polonia.”

    DESPRE DONBASS

    “Viitorul Donbassului ar trebui să fie determinat de oamenii care trăiesc în Donbass… Nu poate fi altfel. Noi ne vedem rolul de mediatori în crearea celor mai bune condiţii pentru a determina viitorul oamenilor care trăiesc pe acest teritoriu.”

    CU PRIVIRE LA ETICHETAREA DE CĂTRE RUSIA A UNOR MIJLOACE DE INFORMARE ÎN MASĂ DREPT AGENŢI STRĂINI

    “Noi nu interzicem activitatea acestor organizaţii. Dorim ca organizaţiile care se implică în activitatea politică internă a Rusiei să declare în mod clar şi concis sursele de finanţare străină pentru activitatea lor.”

    DESPRE VACCINURI

    “…mă refer la necesitatea recunoaşterii reciproce a vaccinurilor şi la faptul că aceste vaccinuri trebuie să fie răspândite în întreaga lume cât mai repede posibil şi în cantităţi cât mai mari. În caz contrar, nu vom putea face faţă acestei probleme la nivel global, omenirea va trăi cu ea tot timpul.”

    DESPRE INFLAŢIE ŞI CREŞTEREA RATELOR

    “(O inflaţie) de 8% este foarte mult şi, bineînţeles, trebuie să ne întoarcem la ţintă, la 4%.”

    “Cunosc nemulţumirea sectorului real (al economiei) faţă de creşterea ratelor, dar dacă nu se face acest lucru, am putea avea aceeaşi problemă pe care o are Turcia. Aceasta este o problemă serioasă şi o provocare serioasă.

    “Desigur, aceste instrumente trebuie folosite cu atenţie, dar banca centrală duce o politică independentă. Poate vi se pare ciudat, dar eu nu intervin în activitatea băncii centrale, dar o evaluez ca fiind pozitivă şi cred că, în principiu, găsim echilibrul potrivit.”

    DESPRE ECONOMIE

    “Creşterea PIB-ului în acest an este aşteptată să fie de 4,5%.”

    “Rata şomajului a scăzut, până la sfârşitul anului ar putea creşte uşor la 4,4%. Acesta este un indicator foarte bun al economiei în ansamblu.”

    PRIVIND IMUNITATEA LA COVID 19

    “Imunitatea colectivă este astăzi în Rusia de 59,4%… Dar acest lucru nu este suficient, avem nevoie de o imunitate colectivă de aproximativ 80%. Să sperăm că anul viitor, undeva cel puţin până la sfârşitul primului trimestru sau în al doilea trimestru, vom atinge acest nivel.”

  • Putin avertizează NATO să nu depăşească “linia roşie” în Ucraina

    Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Occidentul să nu depăşească “linia roşie” a Moscovei în Ucraina şi a declarat că NATO ameninţă securitatea Rusiei prin organizarea de exerciţii şi desfăşurarea de arme în apropierea graniţelor sale, conform Financial Times.

    Putin a declarat marţi, la un forum de investiţii, că Moscova a dezvoltat rachete hipersonice şi că va fi nevoită să răspundă “dacă NATO va continua să îşi extindă infrastructura”, inclusiv prin potenţiala desfăşurare de către alianţă a propriilor sale sisteme de rachete.

    “Dacă un fel de sisteme de atac apar pe teritoriul Ucrainei, timpul de zbor până la Moscova va fi de şapte până la 10 minute, şi de cinci minute în cazul în care este desfăşurată o armă hipersonică”, a declarat Putin la conferinţa online de marţi. “Atunci va trebui să creăm ceva similar celor care ne ameninţă. Vă puteţi imagina? Şi deja putem face asta acum”, a adăugat Putin.

    SUA au furnizat arme Ucrainei şi au ajutat la antrenarea armatei, dar nu au desfăşurat forţe sau echipamente în modul sugerat de Putin. Cu toate acestea, problema rămâne presantă pentru Putin, care a afirmat luna trecută, fără dovezi, că NATO ar putea înfiinţa în secret baze şi sisteme de rachete în Ucraina sub pretextul programului de pregătire.

    Washingtonul a împărtăşit cu aliaţii informaţii care sugerează că Rusia s-ar putea pregăti pentru o revenire la ostilităţi directe în Ucraina, după ce a masat până la 114.000 de soldaţi în nordul, estul şi sudul său.

    Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, înaintea unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe ai NATO în Letonia, că un atac rusesc “ar declanşa consecinţe grave”, în timp ce ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat că ţara sa va folosi “toate pârghiile diplomatice şi economice pe care le avem la dispoziţie” pentru a descuraja Rusia.

    Dar Putin a declarat că Rusia a fost forţată să se apere de ceea ce el a descris ca fiind o invadare treptată a NATO de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, inclusiv amplasarea de sisteme de rachete în Polonia şi România, despre care a spus că ar putea fi folosite pentru a lansa atacuri asupra Moscovei.

    De asemenea, preşedintele rus s-a plâns de faptul că NATO a efectuat luna aceasta exerciţii militare neplanificate în Marea Neagră, inclusiv zboruri cu bombardiere strategice care pot transporta arme nucleare, la doar 20 km de graniţa rusă.

    Ca răspuns, o nouă rachetă hipersonică rusă va intra în serviciu de la începutul anului viitor, a declarat Putin. Racheta, care se poate deplasa cu o viteză de nouă ori mai mare decât viteza sunetului, a fost testată cu succes în această lună, a adăugat el.

    Kievul a declarat că serviciile de informaţii americane indică o “probabilitate ridicată” ca Rusia să pregătească o invazie după ce relaţiile cu preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, s-au deteriorat şi că îşi pierde interesul faţă de discuţiile de pace conduse de Franţa şi Germania.

     

  • Vladimir Putin nu impune carantina generală, deşi Rusia a ajuns pe loc patru la numărul de cazuri

    Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi, că nu va exista o carantină naţională, în ciuda creşterii numărului cazurilor de coronavirus în Rusia, înregistrată în ultimele săptămâni, relatează Le Figaro.

    „Înţelegem pe deplin cum să acţionăm şi de aceea nu vom pune în aplicare măsuri total restrictive şi o aşa-numită închidere naţională în cadrul căreia economia şi activităţile comerciale sunt practic blocate,” a declarat Putin în cursul unui forum de investiţii în videoconferinţă.

    „În ciuda unei situaţii epidemiologice dificile, suntem mult mai pregătiţi să lucrăm în condiţiile pe care le prezintă această epidemie,” a adăugat preşedintele rus, referindu-se la capacităţile ţării de a-şi mobiliza sistemul de sănătate şi la punerea în aplicare a măsurilor de prevenţie.

    Putin a mai precizat că ar putea fi luate măsuri „direcţionate şi justificate”, dacă va fi cazul, dar în mod independent în regiuni sau oraşe „pentru a proteja cât mai mult siguranţa oamenilor”, menţinând în acelaşi timp „activităţile de afaceri”.

    De asemenea, preşedintele rus a declarat că vaccinurile experimentale ruseşti împotriva COVID-19 sunt eficiente şi speră ca Rusia să înceapă vaccinarea în masă până la sfârşitul anului.

    Rusia a înregistrat, joi, 17.717 cazuri noi de coronavirus şi 366 de decese, un record. Ţara se află pe locul patru în lume la numărul de cazuri, cu un total de 1.581.693 infectări şi 27.301 decese.

  • Putin atacă depozitele bancare ale ruşilor pentru a aduce cu forţa capital pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni

    Rezultatul este o creştere fără precedent a pieţei bursiere prin aportul adus de investitori amatori care imită o frenezie similară din SUA, Marea Britanie şi China.

    Milioane de ruşi îşi cheltuiesc economiile pe acţiuni şi obligaţiuni locale, forţaţi de dobânzile foarte mici ale depozitelor şi de noi taxe, contribuind astfel la revigorarea unor pieţe financiare care au stat mult timp la mila schimbărilor de sentiment ale investitorilor străini, scrie Financial Times.

    O campanie de reduceri ale ratelor de dobândă condusă de banca centrală a dus dobânda de referinţă a ţării de la 17% în urmă cu cinci ani la 4,5% luna trecută – cel mai scăzut nivel de după destrămarea URSS. 

    Astfel, depozitele constituite la bănci au devenit neatractive. În plus, preşedintele Vladimir Putin a anunţat un impozit de 13% pe dobânzile tuturor depozitelor bancare de peste 1 miliard de ruble (14.000 dolari) în martie, scopul veniturilor astfel strânse fiind finanţarea răspunsului dat de  stat crizei provocate de coronavirus.

    Rezultatul este o creştere fără precedent a pieţei bursiere prin aportul adus de investitori amatori ce imită o frenezie similară din SUA, Marea Britanie şi China şi poate remodela felul în care funcţionează bursele ruseşti. Investitorii de retail au contribuit cu 42% la volumele de tranzacţionare de pe bursă în iunie, în creştere faţă de nivelul de 34% atins un an mai devreme. 

    Peste 5,3 milioane de ruşi au acum conturi de intermediere pentru tranzacţionarea acţiunilor pe piaţa bursieră locală, o creştere de 1,5 milioane din ianuarie.

    „Vedem un număr mai mare ca niciodată de investitori de retail“, a declarat Andrei Braginsky, purtător de cuvânt al Bursei de la Moscova. „Oamenii caută o modalitate alternativă de a economisi sau a-şi majora economiile.“

    O mare parte din noul capital se scurge din conturile de economii bancare înainte de intrarea în vigoare a unui nou impozit la sfârşitul anului. Acesta va lovi aproximativ 45% din depozitele ruseşti.

    Creditorul online Tinkoff a adăugat de la începutul acestui an un milion de conturi de investiţii de retail, ducându-şi totalul la 2,4 milioane, cel mai ridicat nivel din Rusia. Directorul executiv Oliver Hughes crede că acesta este doar începutul.

    „În Rusia sunt acum peste 5 milioane de conturi, dar am putea ajunge în curând la 10, 15, 20 de milioane de conturi de intermediere? Sigur. Ar trebui să fie posibil“, a adăugat el. „Este un vaccin important pentru pieţele de capital din Rusia.“

    Rasim Hisamov, un consultant din Moscova, nu a investit niciodată în acţiuni înainte de incursiunea din această vară, facută după ce Kremlinul a anunţat că va ataca depozitele bancare.

    „Cunoştinţele mele despre piaţa bursieră sunt nesemnificative, dar am ales un fond tranzacţionat la bursă deoarece îmi oferă o bună diversificare a investiţiilor mele“, a spus el. „Momentan, am investit în jur de 400.000 de ruble. Dar am ales o strategie pe termen lung, aşa că intenţionez să continui să investesc.“

    Ivan Shobik, un analist în vârstă de 24 de ani care lucrează pentru o bancă din Moscova, a menţionat venitul suplimentar oferit de active cum ar fi acţiunile care aduc dividende ca opus dobânzilor oferite de conturile bancare.

    „Şi acum avem un impozit asupra depozitelor bancare!“ a adăugat el. După ce a făcut tranzacţii pe termen scurt în trecut, Shobik a spus că acum „a cumpărat acţiuni pentru a le deţine mult timp ca investitor, nu ca trader“.

    Impactul este deja vizibil. Pieţele financiare ale Rusiei au fost mult timp dependente de fluxurile externe şi s-au dovedit adesea sensibile la schimbarile geopolitice. Însă în martie, când capitalul străin a început să iasă din Rusia într-o explozie de aversiune la risc globală, banii din ţară au ajutat la creşterea cotaţiilor.

    Băncile ruse deţineau depozite de retail de 448 miliarde de dolari la 1 iunie, conform datelor băncii centrale, în timp ce valoarea acţiunilor tranzacţionate liber cuprinse de Indicele MSCI Rusia este mai mică de 200 miliarde de dolari.

    Pe această bază, dacă doar 15% din depozite ar fi aduse pe piaţa bursieră, ar echivala cu aproximativ o treime din free-float-ul din MSCI Rusia, a calculat Luis Saenz, analist la BCS Global Markets din Londra . O astfel de „sumă imensă ar revaloriza acţiunile ruseşti”, a adăugat el.

  • Întâlnire de gradul 0 între doi lideri mondiali: Recep Erdogan şi Vladimir Putin se vor întâlni la Moscova pentru a discuta despre criza Siriei

    Recep Tayyip Erdogan şi Vladimir Putin se vor întâlni joi la Moscova pentru a discuta despre reducerea tensiunilor care ameninţă să provoace un conflict între Rusia şi Turcia în Siria, scrie Reuters.

    Preşedintele turc a declarat astfel că va încerca să discute cu omologul său rus despre un acord de încetare a focurilor în Idlib, provincie aflată în nord-vestul Siriei.

    „Sper într-o încetare a făcului în Idlib”, a declarat Erdogan, miercuri, înainte de a pleca spre Moscova.

    Întâlnirea dintre cei doi lideri vine în contextul în care zeci de soldaţi turci au murit în Idlib în ultimele săptămâni, după ce Ankara a lansat pentru prima oară o ofensivă împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

    Turcia, care oferă susţinere grupurilor insurgente siriene, a reclamat, săptămâna trecută, uciderea a 33 de militari turci în provincia siriană Idlib. Rusia a atribuit Turciei responsabilitatea pentru incident, acuzând că militarii turci luptau alături de insurgenţi sirieni în momentul bombardamentelor armatei siriene.

    În contextul escaladării tensiunilor dintre Turcia şi Siria, armata rusă a dispus trimiterea a două fregate dotate cu rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră în Marea Mediterană, în largul coastelor siriene.

    Imediat după incident, Ankara a anunţat că Turcia nu va mai opri ajungerea în Europa a imigranţilor extracomunitari. Decizia a fost luată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, după uciderea militarilor turci în Siria.

  • Reacţia furioasă a Poloniei după ce Putin a rescris iar istoria. I-a acuzat pe polonezi de înţelegere cu Hitler şi a spus că URSS a salvat vieţi

    Vineri, în timpul unei adunări a fostelor state sovietice, în Saint Petersburg, Putin a condamnat o rezoluţie recentă a parlamentului European, care a dat vina pe Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 – un tratat de non-agresiune între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică – pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.  Preşedintele rus a subliniat că alte ţări, precum Marea Britanie, Franţa şi Polonia, au semnat anterior acorduri cu Germania, în încercarea de a calma ameninţarea nazistă, reatează Notes from Poland.
     

    Putin a susţinut că Acordul de la München din 1938 a fost de fapt „cel care a deschis calea lui Hitler către est şi a declanşat începerea celui de-al Doilea Război Mondial”. El a amintit, de asemenea, negocierile poloneze cu Al treilea Reich, spunând că liderii care au condus aceste discuţii „au expus naţiunea poloneză maşinii de război germane”.
     
    Putin a mai declarat că, atunci când Uniunea Sovietică a ocupat jumătatea estică a Poloniei în septembrie 1939, la două săptămâni de la invazia germană, aceasta „a salvat vieţile unui număr mare de localnici, în special evrei”, întrucât mai târziu populaţia urma să fie „exterminată de nazişti”. El a mai susţinut că ocupaţia a fost necesară, deoarece „guvernul polonez a pierdut controlul asupra ţării”.
     
    Observaţiile lui Putin au provocat sâmbătă un răspuns furios din partea autorităţilor poloneze. Ministerul de Externe şi-a exprimat „îngrijorarea şi neîncrederea” cu privire la „imaginea falsă a evenimentelor pe care le-a prezentat”, care reiese din „propagandă din vremea totalitarismului stalinist”, subminând eforturile pentru „căutarea adevărului şi reconcilierea relaţiilor polono-ruse”, relatează notesfrompoland.com.
     
    Institutul Amintirilor Naţionale (IPN), un organism de stat responsabil pentru cercetarea crimelor naziste şi comuniste împotriva naţiunii poloneze, a publicat, de asemenea, o declaraţie, contestând încercările lui Putin de a „submina rolul Uniunii Sovietice în dezlănţuirea celui de-al Doilea Război Mondial”.
     
    IPN a menţionat că Hitler şi Stalin au căutat în mod constant să răstoarne ordinul european creat prin Tratatul de la Versailles şi că al Doilea Război Mondial a început cu agresiunea Germaniei şi a Uniunii Sovietice împotriva Poloniei în septembrie 1939, în baza unui protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.
     
    Autorităţile sovietice din Polonia ocupată au efectuat „arestări, deportări şi ucideri” în masă, a menţionat IPN, victimele fiind nu numai polonezi, ci şi alte grupuri, inclusiv evrei. Masacrul de la Katyn din 1940, în care 22.000 de cetăţeni polonezi au fost executaţi, a fost doar un exemplu, potrivit IPN.
     
    Duminică, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Rusiei, Maria Zakharova, a răspuns spunând că de fapt, Polonia a „minat” relaţiile cu Rusia de ani buni: a afişat „o retorică agresivă”, a impus sancţiuni împotriva Rusiei şi a demolat monumentele celor care „au luptat împotriva fascismului”. Ultimele sale comentarii au făcut referire la politica actuală a guvernului polonez de a elimina monumentele din epoca sovietică a Armatei Roşii, care au fost ridicate atunci când Polonia era sub dominaţia comunistă. Proiectul a provocat proteste din partea autorităţilor ruse.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    “;}}s:

  • Rusia va combate Wikipedia cu o variantă online a Marii Enciclopedii Naţionale

    Rusia urmează să înfiinţeze un nou site pentru Marea Enciclopedia Naţională, după ce preşedintele Vladimir Putin a declarat că Wikipedia nu este de încredere şi că trebuie să fie înlocuită, potrivit Reuters.

    Prin această acţiune, Rusia se asigură că oamenii vor găsi “informaţii reale, care sunt actualizate constant şi verificate din punct de vedere ştiinţific”, spune noua rezoluţie guvernamentală. Putin a propus luna trecută să înlocuiască Wikipedia cu o versiune modernă, electronică a Marii Enciclopedii Ruseşti.

    În 2015, Rusia a blocat pentru scurt timp versiunea în limba rusă a Wikipedia din cauza unui articol care conţinea informaţii despre canabis, în contextul în care legislaţia rusă interzice site-urile care publică materiale legate de droguri.

    Moscova a introdus, de asemenea, măsuri importante de securitate care împiedică oprirea din exterior a internetului local.

  • Planul lui Vladimir Putin de a reduce rolul dolarului în economia mondială devine realitate

    Schimbarea face parte din strategia de „de-dolarizare” a economiei ruse şi reducerea vulnerabilităţii acesteia la sancţiunile americane. Dar, în timp ce banca centrală a reuşit să înjumătăţească deţinerile sale în dolari anul trecut, progresele înregistrate în comerţ au fost lente datorită folosirii în mod tradiţional a bancnotei verzi în multe tranzacţii.

    Cota euro în exporturile ruseşti a crescut pentru un al patrulea trimestru la rând, în detrimentul monedei americane, potrivit datelor băncii centrale. Euro aproape că a depăşit dolarul în comerţul cu Uniunea Europeană şi China, iar comerţul cu ruble cu India s-a majorat. Cota dolarului în tranzacţiile de import a rămas neschimbată la aproximativ o treime.

    „A existat un stimulent puternic pentru schimbare, nu doar pentru Rusia, ci şi pentru partenerii săi comerciali”, a spus Dmitri Dolgin, economist la ING Bank din Moscova. „Şi Uniunea Europeană se confruntă acum cu presiunile comerciale din partea Statelor Unite”, ceea ce îi împing să încerce să îşi reducă dependenţa faţă de dolar, a spus Dolgin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro