BusinessMagazin

Tag: promisiuni

  • Un început de an cu multe promisiuni pentru bursa de la Bucureşti

    Piaţa de capital de la Bucureşti trece printr‑una dintre cele mai bune evoluţii din ultimii ani, după ce indicele BET, referinţa bursei locale, afişează de la începutul acestui an o apreciere de peste 13%, susţinută în principal de avansul înregistrat în această perioadă de companiile energetice ce fac parte din componenţa indicelui din România. După o creştere economică de 4,8% în 2016, cea mai mare din Uniunea Europeană, este rândul randamentelor bursiere să se claseze între primele de pe continent, unde indici ai unor pieţe de capital consacrate afişează creşteri mai modeste în comparaţie cu situaţia de la Bucureşti.

    Doar indicele polonez WIG 20, referinţa bursei de la Varşovia, a consemnat o apreciere mai mare decât cel de la Bucureşti, după ce indicele a crescut cu 15% în acest an. Rezultatele financiare preliminare bune şi politica de dividende în companiile de stat ce prevede o rată de distribuţie de 90% din profitul net au permis continuarea aprecierii indicelui BET după luna ianuarie. Acţiunile Transgaz s-au apreciat cu peste 20% după ce compania a publicat un profit net de aproape 600 milioane lei, în creştere cu 22%, iar capitalizarea Băncii Transilvania a atins 10 miliarde lei, record de la listarea băncii în 1997. Cotaţia unei acţiuni OMV Petrom a trecut de pragul de 0,3 lei şi a atins cel mai înalt nivel din 2015, în vreme ce barilul de petrol a crescut în ultimul an cu 40%. Pentru ca avansul pieţei de la Bucureşti să continue şi să nu se transforme într-un fiasco, este vital ca peisajul internaţional să permită o astfel de evoluţie. Orice val de minusuri la bursele din întreaga lume sau chiar doar din regiune se face simţit imediat şi la BVB; optimismul în schimb este, de regulă, mai ponderat.

    Alegerile europene se preconizează a fi decisive pentru evoluţia ulterioară a pieţelor de capital. Într-un moment în care toate instrumentele politicii mainstream sunt puse la încercare de retorica populistă, Europa încearcă să îşi redefinească obiectivele şi măsurile pentru a se poziţiona corect într-un context socio-politic în plină schimbare.
    Soarta proiectului european poate fi direct influenţată de rezultatele electorale din acest an. Germania şi Franţa, membre fondatoare şi stâlpi constitutivi ai arhitecturii europene după cel de-al doilea război mondial, sunt faţă în faţă cu un examen electoral ale cărui rezultate se pot oglindi şi pe pieţele de capital.

    Lupta din Germania pentru şefia executivului se va da, în principal, între partidul Angelei Merkel, cancelar al Germaniei din 2005, şi tabăra socialistă, reprezentată de fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schultz.
    În Franţa, Emmanuel Macron, candidat independent, şi François Fillon, reprezentantul Partidului Republican, par a fi favoriţii în acest moment la câştigarea cursei pentru Palatul Elysee, amândoi urmând să o învingă, conform sondajelor, pe Marine Le Pen, candidatul Frontului Naţional, formaţiune eurosceptică, în turul al doilea de scrutin. Macron, 39 ani, favorit în acest moment la funcţia de preşedinte, este liderul mişscării centriste proeuropene En Marche şi fost ministru al economiei.
    Campania lui Fillon a fost lovită de un scandal puternic, după ce a fost acuzat de nereglui privind angajare soţiei sale drept ajutor de parlamentar. Ca urmare a acestui scandal, candidatura lui Fillon nu mai este văzută drept una sigură, voci din partidul de dreapta sugerând că se impune schimbarea lui cu Francois Baroin, ministru de finanţe în 2011‑2012.
    Benoit Hamon, creditat cu şansa a patra, este candidatul socialist după ce preşedintele francez în exerciţiu, François Hollande, a anunţat că nu va participa la cursa electorală din 2017.

    Brexitul, o afacere neîncheiată în momentul de faţă, care sperie atât cancelariile londoneze, cât şi bruxelleze, contribuie la o stare de nelinişte în aerul bursier global, deşi pieţele de capital par, la prima vedere, după evoluţiile lor, să fi uitat momentul din vara anului 2016.

    Politica în care se va angrena Donald Trump şi cabinetul său va influenţa cu adevărat traiectoria pieţelor de capital din întreaga lume. Dacă va miza în continuare pe o retorică protecţionistă, transformată apoi în pachete legislative, putem asista la o mutaţie a întregii arhitecturi economico-financiare ce s-a format după instalarea măsurilor neoliberale. După curentul keynesian, ce a dominat perioada 1945-1975, mandatele lui R. Reagan şi M. Thatcher au dus la implementarea politicilor neoliberale, definite de cât mai puţine bariere asupra comerţului global şi al fluxurilor de capital, privatizări, taxe mai mici şi o eficienţă cât mai mare. A rezultat o lume mai mică, mai tolerantă şi deschisă către cooperare şi schimb economic, cât şi, invitabil, cultural.

     

  • Ultima linie de apărare

    „Pentru noi, România este o ţară în creştere şi foarte interesantă. Am înregistrat plusuri semnificative în Europa în ultimii ani, şi alături de acea creştere am început să dezvoltăm o reţea”, spune Christian Hentschel, senior vice president al Palo Alto Networks. „România este una din ţările în care facem afaceri de ceva vreme; cu toate acestea, am început în urmă cu aproximativ un an să aducem oameni, să construim o echipă.”

    Palo Alto Networks are peste 35.000 de clienţi din peste 140 de ţări; printre acestea se numără 85 de companii din Fortune 100. În 2016, veniturile companiei au crescut cu 49% faţă de anul precedent, ajungând la 1,4 miliarde dolari. Listată la bursă în anul 2012, compania a fost numită de către institutul Gartner lider de piaţă pe segementul firewall între anii 2011 şi 2015.

    „Am avut recent un eveniment în România şi am fost plăcut impresionat atât de numărul de parteneri prezenţi, cât şi de interesul arătat. Astăzi, când mă uit la ceea ce facem noi – suntem compania de securitate cibernetică cu cea mai rapidă creştere în acest moment – se vede că oferim soluţii pe care le distribuim în majoritatea sectoarelor, destinate reţelelor, cloudului şi terminalelor (inclusiv staţii de lucru, stickuri USB sau hard diskuri externe, n.red.)”, spune Hentschel. România este parte a Uniunii Europene şi prin urmare intră sub incidenţa anumitor regulamente, aşa cum este şi GDPR – drept urmare, situaţia de aici este similară cu ceea ce se vede în alte state din Europa. „Cerinţele sunt destul de similare la nivel european. Ceea ce văd diferit în România este deschiderea şi gradul mare de conştientizare referitor la ceea ce s-a schimbat din punct de vedere tehnologic. În multe cazuri, clienţii sunt conştienţi că tot ceea ce deţin azi nu va fi neapărat suficient pentru viitorul apropiat.”

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor din UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, care are rolul de a adapta Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani, explică Christian Hentschel, este că securitatea cibernetică a devenit o piaţă de desfacere. „Poţi să mergi şi să comanzi un atac, dacă vrei; e o piaţă de multe miliarde de dolari, prin urmare oamenii câştigă mulţi bani din asta. E o schimbare majoră, pentru că în trecut aveai indivizi care încercau să dezvolte malware (software maliţios – n.red.) sau să pornească un atac, dar astăzi vorbim de organizaţii bine finanţate, foarte capabile, care pot să se folosească de toată tehnologia disponibilă în era digitală. Totul este disponibil acum, întrebarea este cât de mult eşti dispus să investeşti şi cât timp vrei să acorzi unui atac.”

    Pe de altă parte, explică managerul de la Palo Alto Networks, clienţii nu mai pot răspunde manual unor atacuri automatizate, aşa cum sunt cele de azi. „Clienţii caută acum platforme sau soluţii care să consolideze mai multe funcţii în zona de securitate, să poată corela informaţiile disponibile în lumea securităţii şi să poată alterna răspunsurile în cazul unui atac.”

    ntschel.

  • Drumul de 88 km din Maramures unde nimeni nu are voie cu maşina. De ce îşi „fac cruce” turiştii atunci când îl parcurg

    Strainii sunt fascinati de peisajele maramuresene si platesc 35 de euro pentru a parcurge Drumul Verde. In acest pret intra si serviciile ghidului dar si vizitele in atelierele mesterilor, potrivit site-ului stirileprotv.ro
     
    Pentru cartografierea, amenajarea si promovarea Drumului Verde, s-au cheltuit in total 300 de mii de euro. Banii au fost pusi la dispozitie de Uniunea Europeana si de o fundatie americana pentru conservare.
     
    Rosu in obraji si vesnic cu zambetul pe buze, nea Gheorghe este vioi ca un flacau. Abia cand stai fata in fata vezi ca i se umezesc ochii de drag daca vine vorba despre Maramuresul lui istoric. Drumul Verde ne dezvaluie aceasta lume.
     
    Numai in ultimele luni, mii de turisti au trecut pe aici cu bicicleta, la picior sau cu trasura. In zona traieste si nea Vasile, cunoscut pentru clopurile care i-au dus faima in lumea larga. Toti strainii vin sa ii spuna buna ziua.
     
    Cativa kilometri mai departe, ajungeti pe Valea Cosaului. Un mester macina malaiul langa o moara de apa. Un altul repara o casuta veche. Acolo, in schimb, e veselie mare. Gazda se lauda ca palinca ii curge direct din poarta, iar cu o asemenea instalatie a reusit sa isi impresioneze musafirii .
     
    Gheorge Opris: „Strainii isi fac cruce cand vad ca curge horinca din poarta, eu am zis ca curge din cazan si vine direct aici pe sub pamant. Eu am un furtun si damigeana sus, asta-i secretu.”
     
     

  • Drumul de 88 km din Maramures unde nimeni nu are voie cu maşina. De ce îşi „fac cruce” turiştii atunci când îl parcurg

    Strainii sunt fascinati de peisajele maramuresene si platesc 35 de euro pentru a parcurge Drumul Verde. In acest pret intra si serviciile ghidului dar si vizitele in atelierele mesterilor, potrivit site-ului stirileprotv.ro
     
    Pentru cartografierea, amenajarea si promovarea Drumului Verde, s-au cheltuit in total 300 de mii de euro. Banii au fost pusi la dispozitie de Uniunea Europeana si de o fundatie americana pentru conservare.
     
    Rosu in obraji si vesnic cu zambetul pe buze, nea Gheorghe este vioi ca un flacau. Abia cand stai fata in fata vezi ca i se umezesc ochii de drag daca vine vorba despre Maramuresul lui istoric. Drumul Verde ne dezvaluie aceasta lume.
     
    Numai in ultimele luni, mii de turisti au trecut pe aici cu bicicleta, la picior sau cu trasura. In zona traieste si nea Vasile, cunoscut pentru clopurile care i-au dus faima in lumea larga. Toti strainii vin sa ii spuna buna ziua.
     
    Cativa kilometri mai departe, ajungeti pe Valea Cosaului. Un mester macina malaiul langa o moara de apa. Un altul repara o casuta veche. Acolo, in schimb, e veselie mare. Gazda se lauda ca palinca ii curge direct din poarta, iar cu o asemenea instalatie a reusit sa isi impresioneze musafirii .
     
    Gheorge Opris: „Strainii isi fac cruce cand vad ca curge horinca din poarta, eu am zis ca curge din cazan si vine direct aici pe sub pamant. Eu am un furtun si damigeana sus, asta-i secretu.”
     
     

  • Primarul unei comune din Gorj a promis 2.500 de lei fiecărei femei care devine mamă. Ce s-a întâmplat în realitate cu banii

    Cele 12 femei din comuna Bălăneşti care anul trecut au adus pe lume trei fetiţe şi nouă băieţi nu au primit stimulentul în valoare de 2.500 de lei, promis de autorităţile locale pentru creşterea natalităţii.

    Acordarea stimulentului a fost aprobată de Consiliul Local, la începutul anului trecut, în condiţiile în care în 2015 au murit 47 de persoane şi s-au născut doar doi copii.

    „În 2016, în total, au fost 12 naşteri, iar în cursul acestui an nu este nicio femeie gravidă declarată pe raza localităţii. Sunt mulţumit pentru anul trecut. Avem 12 nou-născuţi. A dat rezultate decizia, acum rămâne de văzut ce va fi în cursul acestui an. Sper să fie la fel, cel puţin. Stimulentul va fi acordat însă începând cu anul acesta, pentru că anul trecut nu am avut bani în buget şi anul acesta vom da şi diferenţele, adică 2.500 de lei pentru o naştere. Vor primi câte 200 de lei, lunar, în cursul unui an. Cele 12 mame nu au primit deloc bani. Urmează după ce facem bugetul să fie prevăzuţi banii, la început de an. Am avut investiţii, cofinanţări şi nu am putut să achităm, oricum am încheiat anul trecut cu un deficit. Am mai rămas datori către unii furnizori, cât şi la mămici, dar nu s-au supărat. Sunt înţelegătoare, până la urmă oricum ar fi trebuit să facă şi copii, sunt familii tinere. Se află acum pe lista priorităţilor”, a declarat pentru Mediafax, Ovidiu Pungan, primarul comunei Bălăneşti.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reacţia impresionantă a presei internaţionale după protestele din România

    Protestatarii din Bucureşti şi 20 de alte oraşe din România promit să continue să participe la demonstraţiile împotriva adoptării proiectului de lege privind graţierea şi OUG-ul pentru modificarea Codurilor Penale, în pofida refuzului premierului de a abroga ordonanţa de urgenţă.

    Presa internaţională a continuat vineri abordarea subiectului protestelor din România.

    ”Zeci de mii de români au ieşit pe străzile Bucureştiului în cea de-a treia noapte de proteste împotriva unei ordonanţe ce decriminaliează anumite forme de corupţie. Deocamdată, noul premier socialist al statului, Sorin Grindeanu, a refuzat să abroge măsura controversată, în pofida celui mai mare protest de la căderea comunismului”, informează Euronews.

    ”Potrivit estimărilor poliţiei, aproximativ 80.000 de persoane s-au adunat în faţa Guvernului din Bucureşti joi noaptea. Mii de alte persoane au protestat pe străzile altor 20 de oraşe din România. Unul dintre protestatari a declarat că va continua să protesteze după ce Dragnea a apărat decretul. Dragnea l-a numit pe Iohannis ”autorul moral” al violenţelor sporadice care au izbucnit miercuri între poliţie şi protestatari”, conform cotidianului The Guardian.

    ”În pofida protestelor naţionale, Guvernul României a respins solicitările de a abroga decretul despre care criticii cred că marchează un regres al reformelor anti-coupţie”, potrivit ABC News.

  • Brexit: Theresa May promite sprijin industriei britanice printr-un fond de strategie industrială

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, va prezenta, luni, o strategie industrială nouă, realizată astfel încât să sprijine economia ţării după ieşirea din Uniunea Europeană, transmite BBC.

    Transportul şi energia se numără printre priorităţile identificate de autorităţi în vederea alinierii infrastructurii guvernamentale centrale cu priorităţile locale de creştere.

    Planul cuprinde domenii precum investiţii în ştiinţă, cercetare şi inovaţie, dezvoltarea aptitudinilor, îmbunătăţirea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea comerţului.

    Theresa May intenţionează ca guvernul să ofere sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi ingineriei, dar şi în domeniul digital, urmând să fie investite 170 de milioane de lire pentru crearea de noi institute de tehnologie.

    Roboţii, inteligenţa artificială şi reţeaua de tehnologie mobilă 5G sunt unele dintre domeniile care ar putea beneficia de sprijin din partea unui fond de strategie industrial, scrie BBC.

    Un raport al propunerilor guvernamentale va fi lansat spre dezbatere, pentru a stabili modul în care guvernul poate sprijini mediul de afaceri şi cum poate numi instituţiile care să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea abilităţilor.

    Premierul va lansa noua strategie la prima întâlnire a cabinetului, realizată la nivel regional, care va avea loc în nord-vestul Marii Britanii.

  • Iohannis spune că a primit promisiuni că Guvernul se va încadra într-un deficit sub 3%

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că i-a cerut premierului Sorin Grindeanu un buget pentru 2017 sustenabil şi solid, primind promisiuni că Executivul se va încadra într-un deficit sub 3% şi va aloca 2% din PIB pentru apărare.

    ”Am solicitat şi primit informaţii despre cum se vede la nivel de Guvern construcţia bugetului pentru 2017. După părerea mea – şi asta am subliniat în cursul întâlnirii – este foarte important să avem pentru 2017 un buget sustenabil, un buget solid care ţine cont de câteva date foarte importante, cum ar fi de exemplu să ne încadrăm într-un deficit sub 3% , să avem o alocare de 2% pentru apărare. Avem promisiuni că aceste lucruri vor fi realizate”, a detaliat Iohannis după întâlnirea cu Grindeanu.

    Întrebat dacă măsurile promise de PSD pun probleme bugetului, Iohannis a răspuns: ”Se lucrează pe buget şi bineînţeles discuţiile au fost de natură de a vedea care sunt intenţiile Guvernului, când vom avea bugetul vom putea ştii foarte exact cum s-a lucrat. Însă datele cu care a venit premierul şi ministrul Finanţelor sunt date pe care le-am avut şi noi, evident că am confruntat datele dintr-o parte şi din cealaltă parte. Important e să avem un buget care ţine cont de toate aceste condiţionări”.

  • Dolarul creşte şi după ce Donald Trump a promis măsuri pentru stimularea economiei. Euro continuă să scadă

    Dolarul american a crescut luni la 4,2827 lei, comparativ cu 4,2518 lei cu cât a încheiat prima săptămână din 2017. În schimb, euro a scăzut la 4,5024 lei, de la 4,5069 lei cât valora la sfârşitul săptămânii.

    Moneda americană este în creştere după alegerile din SUA şi după ce preşedintele ales, Donald Trump a promis o serie de măsuri pentru stimularea economiei. În plus, Fed a decis majorarea dobânzii de referinţă.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al X-Trade Brokers a declarant, pentru MEDIAFAX, că în primele luni ale acestui an se aşteaptă ca dolarul american să depăşească moneda unică europeană , iar leul ar putea plăti preţul unui deficit mai larg decât nivelurile prudente, raportat la avansul economic.

  • Bernie Sanders promite să lucreze cu Trump dacă acesta pune interesele americanilor pe primul loc

    Senatorul american Bernie Sanders, fost candidat democrat la alegerile prezidenţiale, a promis că va lucra alături de Donald Trump, dar numai dacă acesta pune interesele americanilor pe primul loc, relatează The Huffington Post.

    “Oamenii s-au săturat să lucreze mai multe ore şi să câştige mai puţin, să vadă cum joburi plătite decent (n.r. în SUA) ajung în China şi în alte state care oferă salarii mici, de miliardari care nu-şi plătesc impozitele federale şi care nu-şi pot permite studii superioare pentru copiii lor”, a spus fostul candidat democrat la alegerile prezidenţiale.

    “Toate acestea în timp ce cei foarte bogaţi devin şi mai bogaţi”, a mai subliniat el.

    Sanders a mai spus că el şi alţi progresişti vor lucra alături de Trump “în măsura în care acesta dă dovadă de seriozitate în adoptarea politicilor care îmbunătăţesc vieţile familiilor care lucrează în această ţară”.

    Cu toatea acestea, Sanders a avertizat că dacă Trump duce politici rasiste, sexiste, xenofobe şi împotriva mediului înconjurător, el şi alţi progresişti se vor plasa în mod vehement împotriva lui.

    Candidata democrată Hillary Clinton, s-a oferit, de asemenea, în cadrul discursului de miercuri, să lucreze cu Donald Trump pentru binele ţării. “L-am felicitat pe Donald Trump şi m-am oferit să lucrez cu el pentru binele ţării noastre”, a declarat aceasta la New York, în faţa susţinătorilor.