BusinessMagazin

Tag: profit net

  • Guvern: Cota din profit vărsată la buget de companiile de stat va fi majorată de la 50% la 90%

    Guvernul pregăteşte un memorandum pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net pe 2016 al societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat sub forma de dividende la bugetul statului. O măsură similară a mai fost adoptată de Cabinetul Boc în vara anului 2010.

    Printre proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda şedinţei Guvernului din 27 ianuarie se regăseşte un memorandum care vizează „mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”.

    „Există o obligaţie ca 50% din dividende să fie, prin lege, virate către bugetul de stat”, declara în aprilie 2016, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Profit net de 391 milioane lei pentru ING România în primele 9 luni ale 2016

    Costurile operaţionale au ajuns la 470 de milioane de lei, cu 13% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, în principal prin creşterea costurilor cu angajaţii, costurilor de reglementare şi investiţiilor în tehnologie. Costurile cu provizioanele de risc au ajuns la 53 de milioane de lei, faţă de 32 milioane de lei în primele nouă luni din anul precedent, variaţie care vine din creşterea în volum a creditelor noi. Rata creditelor neperformante s-a îmbunătăţit, de la 5,4% în perioada ianuarie – septembrie 2015, la

    4% la sfârşitul lui septembrie 2016, reflectând abordarea responsabilă în creditare a ING. Raportul costuri/ venituri este de 54,4% (47,6% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa), cu ROE la 19,3% (26,2% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa).

    Profitul net a crescut la 391 millioane de lei, cu 56% mai mult decât în anul precedent. Excluzând câştigurile din tranzacţia cu acţiuni Visa, profitul net ING România în primele 9 luni ale anului 2016 a crescut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 290 de milioane de lei.

    “ING România a înregistrat rezultate solide în primele nouă luni din 2016. Creşterea creditării şi atragerea a peste 100.000 de clienţi activi noi demonstrează că strategia noastră de business este eficientă. Vom păstra direcţia actuală de dezvoltare şi, în 2017, ne propunem să ajungem la o cotă de piaţă de 10% clienţi cu salarii”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING România.

    Fondurile atrase s-au ridicat la 20,7 miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie 2016, cu 26% mai mult decât la sfârşitul lunii septembrie 2015. Portofoliul de credite a înregistrat, de asemenea, o creştere de 29%, de la 13,2 miliarde la 17 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2016. Evoluţia a fost determinată în principal de creşterea creditelor pentru persoane fizice şi pentru IMM-uri. Creditarea în lei a crescut cu 53%, la 11,3 miliarde de lei.

    Cota de piaţă a ING România în creditare s-a majorat până la 7,5% in primele 9 luni ale 2016, de la 5,7% în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, cota de piaţă în fonduri atrase s-a ridicat la 7,6%, comparativ cu 6,7% în 2015.

    Începând din 18 octombrie 2016, clienţii pot tranzacţiona fonduri mutuale prin serviciul mobil ING Home’Bank, indiferent dacă înainte de această dată aveau sau nu un portofoliu de fonduri. Până în prezent, posesorul unui portofoliu de fonduri mutuale putea vizualiza evoluţia acestuia în aplicaţia ING Home’Bank.

    Anul acesta, ING în parteneriat cu Impact Hub Bucureşti a lansat Startarium – o platformă online pentru antreprenori care oferă resursele necesare pentru a începe sau a dezvolta o afacere. Startarium.ro oferă conţinut educaţional personalizat pentru piaţa românească, legislaţia şi normele sale comerciale. Oferă cursuri online de comunicare, marketing şi vânzări, precum şi acces la mentori, investitori şi o platformă de crowdfunding.

    Joi, 3 noiembrie, ING Group a publicat rezultatele financiare pentru trimestrul 3 al 2016, raportând un profit net de 1.336 milioane de euro (0,35 euro pe acţiune), o creştere de 22,3% de la an la an.

    ING România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înfiinţată în 1994, ING România este în prezent o bancă

    universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.

     

     

  • Rompetrol Rafinare a ajuns la un profit net de 20,8 milioane de dolari în primele 9 luni ale anului

    Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a  înregistrat un profit net consolidat* în valoare de 20,8 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 41% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Rezultatul operaţional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creştere cu 33% în primele 9 luni ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, ridicându-se la peste 121 milioane USD.

    “Rezultatele pozitive ale companiei au fost susţinute de programele de optimizare a proceselor de producţie, de creşterea ponderii produselor albe (benzină, motorină, kerosen) în totalul produselor finite, precum şi de reducerea costurilor de operare începute în anul 2014 şi continuate cu succes în anul 2015 şi 2016, cele mai semnificative dintre acestea fiind reducerea consumurilor de energie termică şi electrică. Performanţele constante ale Rompetrol Rafinare au fost realizate în urma investiţiilor susţinute de KMG International şi unicul său acţionar, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGas, pentru creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia, precum şi în modernizarea instalaţiilor industriale, care s-au ridicat la peste 1,4 miliarde USD începând din anul 2007, momentul preluării”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.

    De asemenea, evoluţia indicatorilor financiari a fost influenţată în mod pozitiv de marjele de rafinare, care s-au îmbunătăţit în anul 2016, iar în primele 9 luni ale anului marja brută de rafinare fiind cu 10% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În condiţiile unei producţii a rafinăriei Petromidia de peste 3,8 milioane tone de materie primă în primele 9 luni ale anului 2016, vânzările diviziei de rafinare au marcat o creştere cu 4% pe piaţa internă, în timp ce vânzările la export au scăzut, pe fondul diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni ale anului 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, compania a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere al României şi al doilea exportator la nivel naţional.

    Prin derularea operaţiunilor sale, Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 951 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde USD la bugetul de stat al României.   

    Actionarul majoritar al companiei Rompetrol Rafinare este grupul KMG International, statul român având 44,69% din acţiuni. Deţinerile acţiunilor Rompetrol Rafinare se reflectă automat asupra companiilor pe care societatea le controlează, direct şi indirect, şi anume Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia, rafinăria Vega, şi divizia de petrochimie, Rompetrol Downstream, care operează reţeaua de benzinării a Grupului şi Rom Oil, reţeaua de depozite.

    Profitul operational EBITDA pe segmentul de rafinare s-a ridicat la 69,2 milioane USD în primele 9 luni din 2016, în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cantatea de materie primă procesată de rafinăria Petromidia a fost de 3,89 milioane tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi prioadă a anului trecut, pe fondul opririi controlate a instalaţiilor de producţie în perioada 22 august – 18 septembrie 2016, pentru efectuarea lucrărilor tehnice şi mecanice necesare operării  acestora în condiţii de siguranţă.

    Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a fost, astfel, de 80,48% în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu aproximativ 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rafinăria Vega a procesat o cantitate totală de materie primă de peste 256 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost procesate  252 mii tone. Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a platformei Vega a fost de 103,5% în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Producţia totală de plolimeri a diviziei de petrochimie a fost de peste 108 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Cantitatea totală vândută de companie pe acest segment s-a cifrat la 137 mii tone, în primele 9 luni din 2016, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România, reuşind constant să îşi majoreze cota de piaţă şi pe categorile secundare de produse. Strategia sa dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă dar şi pe cea regionala, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.

    Pe segmentul de distribuţie, rezultatul operaţional EBITDA s-a cifrat la 46,7 milioane USD în primele 9 luni din  2016, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. În primele 9 luni ale anului 2016, cifra de afaceri brută pe segmentul de distribuţie de peste 1,6 miliarde USD a scăzut cu 8% comparativ cu perioada similară a anului 2015, pe fondul scăderii cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.

    În primele 9 luni ale anului 2016, cotatiile Platts (FOB Med Italy-mean), exprimate în moneda de referinţă, USD, au fost în medie cu 24% mai mici pentru benzină şi cu 28% mai mici pentru motorină. Accizele s-au păstrat la acelaşi nivel din anul 2015, atât la benzină cât şi la motorină, astfel, preţurile preţurile practicate de Rompetrol în staţiile proprii au scăzut cu 12% pentru benzină şi cu 15,5% pentru motorină în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Vânzările de carburanţi au consemnat o creştere semnificativă pe segmentul en-gros (+12% în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), în timp ce vânzările pe segmentul retail au crescut cu 2% în primele 9 luni din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    La sfarsitul lunii septembrie 2016 segmentul de distributie al Rompetrol Downstream cuprindea 729 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de statii proprii, staţii partener operate de client şi dealeri, staţii mobile. Activităţile de retail ale KMG International sunt desfăşurate în peste 1.000 de puncte de distribuţie carburanţi deţinute şi operate în ţări precum România, Georgia, Bulgaria, Moldova. KMG International, prin intermediul companiei Rompetrol Downstream, a continuat modernizarea staţiilor existente, investiţiile de până acum fiind de peste 7 milioane USD.

    * Situatiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare S.A., şi cele ale subsidiarelor Rompetrol Quality Control S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., Rompetrol Logistics S.R.L. Rompetrol Gas S.R.L. si Rompetrol Petrochemicals S.R.L.

    ** Rezultatele prezentate sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

     

  • BCR a realizat un profit net de 1.145,4 mil. lei în primele nouă luni din 2016

    Rezultatul operaţional a fost de 1.067,9 milioane lei (238,1 milioane euro) cu 11,1% mai redus decât în anul precedent, 1.201,2 milioane lei (270,5 milioane euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici, afectate de impactul unei contribuţii reduse din derularea creditelor neperformante şi un mediu dominat de scăderea dobânzilor.

    În primele nouă luni ale anului 2016 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate 6 miliarde lei credite noi.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 3,8 miliarde lei, înregistrându-se vânzari solide de credite negarantate şi garantate – în special datorită programului Prima Casă, ca urmare a alocării unui plafon de garantare suplimentar, deja epuizat în prezent.

    BCR urmăreşte activarea bazei de clienţi prin intermediul serviciilor de internet şi mobile banking (creşteri anuale de 30%, respectiv 150%), cont de bază cu card de debit ataşat gratuit, precum şi tranzacţiile la ATM şi POS (creşteri anuale de 20%).

    BCR a fost prima instituţie financiară locală care a implementat prevederile Directivei Europene 17 privind creditele pentru consumatori. Totodată, BCR a ajuns la un număr de 200.000 de clienţi cărora le-a oferit soluţii comerciale sustenabile pentru scăderea îndatorării şi creşterea loialităţii.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat 2,2 miliarde lei volume de credite noi. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a fost de asemenea solidă, BCR deţinând o cotă de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,1 miliarde lei co-finanţări acordate.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 10,0 %, la 1.356,3 milioane lei (euro 302,4 milioane), de la 1.506,5 milioane lei (339,3 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, considerând rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice, eforturile de a avea preţuri competitive pe piaţă şi un mediu dominat de o rată mai mică a dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane au crescut cu 0,2%, la 532,7 milioane lei (118,8 milioane euro), de la 531,6 milioane lei (119,7 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, pe seama comisioanelor din tranzacţii bancare.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 8,9%, la 252,9 milioane lei (56,4 milioane euro), de la 232,1 milioane lei (52,3 milioane euro) în primele nouă luni din 2015.

    Venitul operaţional a scăzut cu 5,3% la 2.184,0 milioane lei (487,0 milioane euro) de la 2.307,3 milioane lei (519,6 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, în special din cauza veniturilor nete din dobânzi mai reduse, parţial compensate de un venit mai ridicat din comisioane şi speze, dar şi de un rezultat din tranzacţionare mai ridicat.

    Cheltuielile administrative generale în primele nouă luni din 2016 au ajuns la 1.116,1 milioane lei (248,9 milioane euro), mai mari cu 0,9% comparativ cu 1.106,2 milioane lei (249,1 milioane euro) în primele nouă  luni din 2015.

    Ca atare, raportul cost-venit a avansat la 51,1% în primele nouă luni din 2016, faţa de 48,1 % în primele nouă  luni 2015.

    Costurile de risc şi calitatea activelor 

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în primele nouă luni din 2016 s-a înregistrat o eliberare netă de provizoane în valoare de 227,7 milioane lei (50,8 milioane euro), faţă de o sarcină de 55,1 milioane lei  (12,4 milioane euro) în primele nouă luni din 2015.

    Rata NPL de 13,3%, la 30 septembrie 2016, a fost semnificativ mai mică faţă de 22,2% la 30 septembrie 2015, în pofida reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a situat la nivelul de 79,7%, aceasta situându-se la un nivel foarte bun de 113,0%, incluzând valoarea garantiilor.

    Capitalizare şi finanţare

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (doar banca) în august 2016 se afla la nivelul de 22,9%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 21,3% (Grup BCR), în iunie 2016, arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidand şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Depozitele de la clienţi  au crescut cu 4,6% la 44.606,2 milioane lei (10.015,5 milioane euro) la 30 septembrie 2016, faţă de 42.626,0 milioane lei (9.422,2 milioane euro) la 31 decembrie 2015, mulţumită dezvoltării pozitive a depozitelor retail şi corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, cu scopul de inversa pe termen mediu şi lung mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

  • Vodafone România a raportat afaceri în creştere cu 6% în 2015

    Cifra de afaceri a Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a crescut cu 6% la 3,330 miliarde de lei (749,3 mil. euro), potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului finanţelor publice.

    Profitul net al companiei a revenit pe creştere după declinul abrupt din anul precedent, înregistrând un avans de 14% la 180,6 milioane de lei, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Tinerii care au crescut profitul companiei lor de cinci ori într-un an

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România, a înregistrat în 2015 o creştere de 35% a veniturilor şi un profit net de cinci ori mai mare decât în 2014, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Bittnet a încheiat anul trecut cu venituri de 11,27 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), în creştere cu 35% faţă de 2014, şi cu un profit net de peste 1 milion de lei (circa 230.000 de euro), cu 386% mai mult faţă de anul anterior.
    În 2015, Bittnet şi-a consolidat poziţia de integrator IT şi de lider pe piaţa locală de training IT şi a încheiat noi parteneriate în industria IT&C. Printre cele mai importante evenimente se numără: listarea pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), devenind prima companie IT din România listată la BVB, vânzarea unei participaţii de 10% către fondul polonez de investiţii Carpathia Capital, atragerea lui Dan Berteanu, expert în training şi vânzări şi cunoscut antreprenor local, în boardul Bittnet, precum şi avansarea în Topul 50 de Companii IT din Europa Centrală, clasament realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    „2015 a fost un an foarte bun pentru noi. Peste 150 de noi acţionari s-au alăturat proiectului nostru, ca urmare a listării pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. A fost primul an din istoria Bittnet în care am înregistrat profit brut la sfârşitul semestrului I, a fost un an în care am atras în board experţi cunoscuţi, investitori privaţi şi am întărit echipa de profesionişti din departamentele de vânzări, operaţiuni şi tehnic”, declară Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet Systems.

    Creşterea veniturilor şi a profitului net se datorează implementării unei strategii planificate pentru perioada 2015 – 2017, detaliată în Memorandumul de Informare, publicat la listarea companiei. Compania s-a axat şi se va axa şi în continuare pe: consolidarea poziţiei de lider al pieţei de training IT, creşterea acoperirii geografice şi urmărirea trendurilor globale la nivelul industriei IT. Astfel, cele mai importante creşteri de venituri se datorează trainingurilor bazate pe tehnologiile cloud (creştere de şapte ori în 2015), susţinute de Bittnet, în parteneriat cu Amazon Web Services, dar şi proiectelor de integrare lansate anul trecut de companie, care sunt orientate pe soluţiile cloud (+107%) şi datacenter (+160%).
    Anul trecut, Bittnet a reuşit să pătrundă pe pieţele vest-europene cu oferta sa de servicii de training, de consultanţă şi soluţii cloud.

    Pentru acest an, Bittnet îşi propune să continue creşterea accelerată, având la bază aceiaşi trei piloni: lansarea unor noi servicii (bazate în special pe tehnologiile cloud), extinderea acoperirii geografice şi expansiunea portofoliului de produse prin încheierea de noi parteneriate cu furnizori mari din industria de training IT.
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.
     

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN