BusinessMagazin

Tag: profit

  • Bitcoinul se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele luni, pe măsură ce presiunile cu privire la vânzări rămân ridicate

    Bitcoinul a scăzut vineri la minimul ultimei luni şi se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele şase luni, pe măsură ce traderii au marcat profituri după un lung raliu, o parte din decizii fiind luate pe fondul prăbuşirii exchange-ului cu expunere pe crypto Mt Gox, transmite Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă atinge acum 57.000 de dolari, minus cu 4% în ultimele 24 de ore, şi ajunsese anterior la 55.980 de dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii octombrie, cu 20% sub maximul de săptămâna trecută.

    „Presiunile privind vânzările au fost constante”, spune Matthew Dibb, director operaţional al managerului de crypto-active Stack Funds, care se aşteaptă că moneda să îşi găsească un nou nivel de susţinere la 53.000 de dolari.

    Bitcoinul a scăzut cu 13% săptămâna aceasta, însă este pe plus cu peste 90% de la începutul anului.

    Dibb susţine că unii investitori se tem cu privire la posibilitatea unui nou val de vânzări, în contextul în care o instanţă de judecată din Tokyo îşi va da acordul cu privire la plata unor creditori ai Mt Gox, un exchange de criptomonede care s-a prăbuşit în 2014 după ce a pierdut jumătate de miliard de dolari în Bitcoin. La acea vreme, Mt Gox — care era cel mai mare exchange cu expunere pe crypto din lume — a pierdut monedele a mii de clienţi, o parte din deţineri fiind ulterior găsite. Bloomberg estimează că plăţile vor reprezenta o fracţiune din cantităţile deţinute iniţial de creditori.

    „Cei afectaţi vor primi o cantitate mare de Bitcoin, cel mai probabil în T1 sau T2 din 2022, ceea ce a stârnit frici în piaţă”, susţine Dibb, adăugând că majoritatea creditorilor vor vinde, cel mai probabil, deţinerile.

    Ether, a doua cea mai mare monedă virtuală, se află la cel mai scăzut nivel al ultimelor trei săptămâni, circa 4.100 de dolari, cu un minus de 13% săptămâna aceasta.

    Bitcoinul şi Ether au suferit pierderi într-o perioadă în care sentimentul general a pieţelor globale s-a îndreptat în ultimele zile către temerile privind creşterea economică, ratele dobânzilor şi ritmul inflaţiei.

    „Perspectivele pe termen lung ale Bitcoinului sunt în continuare pozitive. Însă apele din următoarele luni vor rămâne tulburi deoarece investitorii instituţionali vor fi atenţi dacă Rezerva Federală va ridica ratele dobânzilor, declanşând astfel un selloff al activelor de risc, incluzând aici şi Bitcoinul”, spune Edward Moya, analist al grupul de tranzacţionare Oanda.

     

  • Criza cipurilor „a mâncat” aproape jumătate de miliard de euro din profiturile gigantului Volkswagen. Producătorul avertizează că în 2021 vinde la fel de puţin ca în 2020

    Criza semiconductorilor a şters aproape 500 de milioane de euro din profiturile înainte de taxe ale grupului Volkswagen în al treilea trimestru din 2021, în contextul în care compania nu reuşeşte să producă destule vehicule pentru a face faţă cererii, potrivit FT.

    Al doilea cel mai mare producător auto din lume după volume a anunţat că profiturile au scăzut cu 15% în trimestrul iulie-septembrie, până la aproape 3,1 miliarde de euro, în comparaţie cu un nivel de peste 3,6 miliarde de dolari în T3 2019.

    Totodată, producătorul a avertizat că în 2021 vinde la fel de puţine vehicule la fel ca în punctul critic al primului an pandemic. Trebuie menţionat că în 2020 Volkswagen a livrat doar puţin peste 9,3 milioane de vehicule..

    Blocajele din lanţul de aprovizionare al semiconductorilor a pus presiune pe producţia globală de vehicule şi a dus la o scădere cu 18% în T3, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform UBS.

    Cu toate acestea, unii competitori ai Volkswagen au reuşit să depăşească estimările analiştilor, unde General Motors a anunţat săptămâna aceasta că va atinge pragul superior al previziunilor lansate pentru anul 2021.

  • Uber se pregăteşte să raporteze primul său trimestru profitabil, după mai bine de zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash

    Uber a declarat că va raporta primul său trimestru profitabil, după peste zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash, conform Financial Times.

    Grupul de ride-hailing, ale cărui acţiuni s-au prăbuşit cu 37% de la maximul istoric din februarie, a estimat marţi că rezervările brute din perioada iulie-septembrie ar fi de 22,8-23,2 miliarde de dolari, în timp ce EBITDA ajustată (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) ar fi cuprinsă între minus 25 de milioane de dolari şi 25 de milioane de dolari.

    În ciuda spectrului larg al indicatorului EBITDA, director financiar al Uber, Nelson Chai, a spus că înregistrarea unei rate negative de rentabilitate ar presupune un declin semnificativ al businessului în ultimele zile ale lunii septembrie.

    „Luând în calcul o ajustare pozitivă a EBITDA, credem că Uber se apropie de pragul de rentabilitate în T3, aflându-se cu mult înaintea estimărilor iniţiale”, reiese dintr-un raport publicat înaintea şedinţei de tranzacţionare de marţi.

    Depăşirea unei asemenea borne ar veni după ce Uber a înregistrat un deficit cumulat – indice care măsoară pierderile totale de la înfiinţarea companiei, adică din 2009 – de 22,1 miliarde de dolari la sfârşitul lui iunie.

    Acum, Chai se aşteaptă ca Uber să aibă un T4 tot mai puternic, iar raportul arată că EBITDA ajustată ar fi cuprinsă între 0 şi 100 de milioane de dolari.

    Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber le spusese anterior investitorilor că speră ca trimestrul al treilea să fie „mai bun”, cu pierderi de circa 100 de milioane de dolari. Principalul rival al companiei în Statele Unite, Lyft, a obţinut deja un trimestru cu un rezultat operativ ajustat pozitiv, atingând performanţa între aprilie şi iunie anul acesta.

    În T2, Uber a raportat venituri nete de 1,1 miliarde de dolari – număr alimentat de câştigurile nerealizate anterior de alte investiţii ale companiei, incluzând aici gigantul chinez Didi. Fără aceste investiţii, Uber ar fi pierdut aproximativ 771 milioane de dolari.

    În ultimul an, compania a abandonat pieţele de food delivery în care nu a reuşit să rămână competitivă, precum Coreea de Sud şi România, şi a economisit banii pentru a-şi transfera către India o bună parte din forţa de muncă a diviziei de inginerie.

     

  • Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar

    Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

    Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei. Re­zultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bu­getat, la o producţie prognozată de17 TWh, cu 16% mai mare faţă de cea din 2020.

    „Producţia companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins şi chiar depăşit“, spun surse din companie.

    În cursul primelor şase luni ale anului 2021 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice şi progno­zelor legate de evoluţia preţului mediu pe contractele la termen.

    Producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

    La Hidroelectrica, statul român deţine un pachet de 80% din acţiuni şi un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

    Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului.

    În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecţie a consumatorilor în faţa scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsoriiî acestei decizii.

  • Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar

    Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

    Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei. Re­zultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bu­getat, la o producţie prognozată de17 TWh, cu 16% mai mare faţă de cea din 2020.

    „Producţia companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins şi chiar depăşit“, spun surse din companie.

    În cursul primelor şase luni ale anului 2021 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice şi progno­zelor legate de evoluţia preţului mediu pe contractele la termen.

    Producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

    La Hidroelectrica, statul român deţine un pachet de 80% din acţiuni şi un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

    Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului.

    În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecţie a consumatorilor în faţa scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsoriiî acestei decizii.

  • Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase: Deşi macro economia creşte exponenţial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite

    Din punct de vedere macro, România şi sistemul bancar au ieşit foarte bine din criza Covid (mai bine decât au intrat).

    Economia a recuperat pierderea din 2020 cu două trimestre mai repede, iar acum sprintează cu ritm de 7%, poate chiar de 10% în acest an, şi cu o prognoză de creştere de 4-6% pentru anul viitor.

    PIB-ul (adică valoarea adăugată produsă de o ţară într-un an) este estimat acum, pentru 2021, la 1.174,9 md. lei, adică aproape 240 mld. euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

    În 2020 PIB-ul a fost de 1.055 mld. lei, în scădere cu numai 4 mld. lei faţă de 2019.

    Datorită revenirii economice rapide, încasările la buget sunt prognozate să ajungă la 380 mld. lei în acest an, după rectificarea bugetară de acum, cel mai ridicat nivel din istorie.

    La rectificare guvernul a majorat estimarea de venituri cu nu mai puţin de 15 mld. lei, o sumă nemaiîntâlnită. Dar şi cheltuielile bugetare le-a majorat cu 18 mld. lei.

    Sistemul bancar, format din 34 de bănci, a raportat pentru 2020 – un an de criză, cu o scădere economică de 3,9% – o creştere a activelor cu 13%, până la 560 mld. lei, şi un profit de 5,14 mld. lei, în scădere cu 19%. Creditarea privată a crescut cu 5% (noroc cu programul de garanţii IMM Invest, pentru că altfel ar fi fost pe minus), în timp ce împrumuturile acordate guvernului au crescut cu 20%. Rata de solvabilitate a urcat la 23%, iar raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 65%, ceea ce arată cât de mare este disponibilul de lichiditate al băncilor, care nu se regăseşte în creditarea economiei (nu a guvernului).

    În şase luni din 2021, băncile au raportat un profit de 4,2 mld. lei, ceea ce, extrapolând pe tot anul, ar duce profitul întregului sistem bancar la 8 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor (600.000) a fost în 2020 de 1.657 mld. lei, în scădere cu 5%, în timp ce profitul a urcat la 149 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Dacă se scad pierderile raportate, rezultatul final (profit minus pierdere) indică un câştig de 110,6 mld. lei. Pe hârtie.

    Ca o comparaţie, în 2008, înainte să vină criza, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 1.082 mld. lei, cu un profit de 60 mld. lei şi cu un rezultat net (profit minus pierderi) de 14,2 mld. lei. PIB-ul a fost de 514,7 mld. lei, echivalentul a 139,7 mld. euro.

    Este bine de precizat că acum primele 1.000 cele mai mari companii din România realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală, în timp ce în 2008 primele 1.000 de companii făceau numai 30% din cifra de afaceri totală. Asta arată cât de sud-americanizat a devenit businessul din România.

    Aceasta este poza statică. Macroeconomic stăm bine, dar ce se află în bilanţurile companiilor?

    Eugen Anicescu, country manager Coface România, parte din cea mai mare companie de asigurări de credite din lume, spune că, deşi macro stăm bine, bilanţul companiilor, adică ce se află în spatele datelor mari, arată mult, mult mai rău decât în criza anterioară.

    Este de ajuns să ne uităm la totalitatea datoriilor între companii, adică la creanţe, care au ajuns la 430 mld. lei – cel mai ridicat nivel din istorie -, plus 38 mld. lei faţă de 2019 şi de patru ori mai mult decât în criza anterioară, menţionează el.

    Aceste datorii trebuie plătite, dar să vedem cum, şi mai ales câte dintre ele nu vor fi plătite, pentru că firmele nu au bani, a adăugat Anicescu.

    Dacă în criza din 2008/2009 băncile au înăsprit creditarea, firmele au început să dea ele “credite” furnizor, adică creditează clienţii prin livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii, cu plata ulterioară.

    Din păcate, şi termenele de plată au crescut, iar aceste creanţe nu sunt asigurate, aceste datorii fiind primele şterse dacă o firmă intră în insolvenţă.

    Anul trecut foarte multe firme zombie au supravieţuit pentru că au beneficiat de amânarea plăţii creditelor, de amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau de prelungirea termenelor de plată a creanţelor.

    Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că existeă un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele, menţionează Anicescu.

    Să vedem atunci cum va sta economia.

  • Dezvoltatorul imobiliar One United Properties încheie S1/2021 cu afaceri de 434 mil. lei, plus 96% şi profit de 147 mil. lei, de peste trei ori mai mare faţă de rezultatul raportat în S1/2020. Victor Căpitanu, cofondator: Vizăm o dezvoltare accelerată în următoarele luni

    One United Properties, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de proiecte rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din Capitală, a înregistrat în primele şase luni ale anului o cifră de afaceri de 434 milioane de lei, în creştere cu 96% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul net s-a majorat cu 267%, până la 147,5 milioane de lei.

    „Piaţa imobiliară din România a închis cel mai bun semestru din istoria sa, iar rezultatele financiare ale One United Properties reflectă această evoluţie pozitivă. Performanţa pe care o raportăm astăzi pentru primele şase luni ale anului 2021 confirmă perspectivele de creştere pe care le-am promis investitorilor noştri şi potenţialul imens al pieţei locale,” spune Victor Căpitanu, cofondator One United Properties.

    El consideră că vânzările generate între iulie şi august indică faptul că a doua parte a anului va continua să aducă noi recorduri pe piaţa imobiliară rezidenţială.

    „Cu o poziţie de numerar de 350 de milioane de lei începând cu 30 iunie şi un venit suplimentar obţinut în urma IPO-ului, în valoare totală de 252 de milioane, vizăm o dezvoltare accelerată în următoarele luni”, adaugă Victor Căpitanu.

    Compania listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti în iulie 2021, şi-a majorat cu 51% veniturile din dezvoltarea şi vânzarea de proprietăţi rezidenţiale în primele şase luni ale anului, la 332,8 milioane de lei.

    Venitul net din vânzările de proprietăţi rezidenţiale a evoluat în linie cu încasările, înregistrând o creştere de 46%, până la 108,1 milioane lei. Prin urmare, marja netă din vânzările de proprietăţi rezidenţiale a fost de 32,5% în primele şase luni din 2021.

    Veniturile din dezvoltarea clădirilor de birouri s-au ridicat la 88,4 milioane de lei, impactul principal fiind generat de dezvoltările One Tower şi One Cotroceni Park.

    „De la achiziţionarea terenului pentru One Lake Club şi One High District, demararea lucrărilor de construcţie pentru componenta rezidenţială a One Cotroceni Park, până la finalizarea One Floreasca City şi Neo Mamaia, prima jumătate a anului 2021 a marcat multiple repere pentru One United Properties. Performanţa excepţională a echipei noastre este o confirmare pentru toţi acţionarii companiei că suntem hotărâţi să ne menţinem poziţia de lider de piaţă în dezvoltările rezidenţiale şi mixte premium,” completează Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties.

    În perioada ianuarie-iunie 2021,cheltuielile generale şi administrative au crescut doar cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 16,2 milioane lei la 17 milioane lei, în ciuda unei creşteri semnificative a volumului de operaţiuni şi tranzacţii. Prin urmare, EBITDA s-a majorat cu 223%, ajungând la 189,4 milioane de lei, în timp ce rezultatul brut a atins suma de 182,2 milioane de lei, în creştere cu 239% comparativ cu totalul de 53,7 milioane de lei înregistrat în prima jumătate a anului trecut.

    În primele şase luni din 2021, One United Properties a pre-vândut 261 de apartamente cu o suprafaţă totală de 26.309 mp, 345 de locuri de parcare, 16 spaţii comerciale şi alte unităţi pentru un total de 96 milioane de euro. Prin comparaţie, în prima jumătate a anului 2020, Grupul a pre-vândut 85 de apartamente cu o suprafaţă totală de 12.872 mp, 101 locuri de parcare, două spaţii comerciale şi alte unităţi pentru 29,3 milioane de euro.

    Începând cu 30 iunie 2021, terenurile deţinute de One United Properties pentru dezvoltări imobiliare viitoare au atins o suprafaţă totală de 138.000 mp, arie pe care compania estimează construirea a peste 3.200 de apartamente. Mai mult, One United Properties are în vedere mai multe terenuri care ar putea fi incluse în portofoliul companiei, negocierile pentru acestea fiind în diferite etape.

    One United Properties (simbol bursier ONE) a intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti în data de 12 iulie 2021. Listarea a venit după încheierea unei oferte publice iniţiale de vânzare acţiuni pentru majorarea de capital social, prin intermediul căreia compania a atras 260 milioane de lei. Oferta publică primară de acţiuni în vederea listării acţiunilor cu simbolul bursier ONE pe piaţa principală s-a derulat în perioada 22 iunie-2 iulie, preţul final de ofertă fiind stabilit la 2 lei pe acţiune, iar capitalizarea anticipată a companiei fiind de 2,86 mld. lei.

    Compania a devenit astfel a treia cea mai mare companie antreprenorială românească listata la Bursa de Valori Bucureşti intrată în top 10 companii listate după capitalizarea bursieră.

    One United Properties a fost fondată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, care în prezent deţin 59% din acţionariatul companiei şi sunt singurii membri executivi ai Consiliului de Administraţie, restul celorlalţi cinci membri fiind neexecutivi.

  • Creşterea preţului petrolului, tradusă în cifre: Gigantul Saudi Aramco obţine o creştere de circa 300% şi oferă o perspectivă favorabilă pentru restul anului. Profituri de 25,5 mld. dolari în T2

    Gigantul din energie Saudi Aramco a înregistrat o creştere de aproape patru ori a profiturilor, alimentate de o majorare a preţului petrolului, în contextul în care cererea continuă să îşi revină în toată lumea, potrivit BBC.

    Compania spune că relaxarea restricţiilor de circulaţie, campaniile de vaccinare, măsurile de stimulare ale economiei şi reluarea activităţilor din mai multe sectoare au susţinut din plin rezultatele.

    Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 30% de la începutul anului, iar CEO-ul Aramco a oferit o perspectivă favorabilă pentru restul anului.

    Firma, cel mai mare producător de petrol la nivel global, a declarat că veniturile nete au crescut cu 288% la 25,5 miliarde de dolari în al doilea trimestru.

    „Rezultatele din T2 reflectă o recuperare puternică a cererii mondiale de energie şi spune că vom fi mai rezistenţi şi mai flexibili în a doua jumătate din 2021, pe măsură ce revenirea economiei globale prinde avânt”, spune Amin Nasser, directorul executiv al Aramco.

    Luna trecută, gigantul petrolier american Exxon Mobil a raportat o creştere de 4,7 miliarde de dolari între aprilie şi iunie, prin comparaţie cu o pierdere de peste un miliard de dolari în aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Rivalul european Royal Dutch Shell a înregistrat cel mai mare profit trimestrial în peste doi ani.

    „Preţurile merg în această perioadă într-o singură direcţie, iar şoferii speră ca trendul să nu continue”, spune Simon Williams, purtător de cuvânt al RAC, corpul de reglementare auto din Regatul Unit.

    Săptămâna trecută, RAC a declarat că preţul petrolului din ţară a ajuns la maximul ultimilor opt ani, după nouă luni consecutive de creştere.

     

  • Uber a obţinut un profit de 1,1 miliarde de dolari în T2, în mare parte datorită deţinerilor la Didi, gigantul din ride-hailing care s-a prăbuşit pe bursă din cauza autorităţilor de la Beijing

    Gigantul american Uber a raportat un profit de 1,1 miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie. În mare parte, rezultatele de datorează unor venituri nerealizate de 1,4 miliarde de dolari la Didi şi 471 de milioane de dolari la Aurora, un startup dedicat vehiculelor autonome, scrie CNBC.

    Acţiunile grupului chinez de ride-hailing Didi au scăzut cu peste 30% de la oferta publică iniţială din iulie, micşorând participaţia deţinută de Uber cu 2 miliarde de dolari săptămână trecută. Pierderile operaţionale ale Uber au ajuns la 1,19 miliarde de dolari.

    Pe de altă parte, pierderile din EBITDA ajustată, adică profitul operaţional înregistrat de  Uber, au fost de 509 milioane de dolari, de la 150 de milioane în trimestrul precedent, reprezentând în aceleaşi timp o îmbunătăţire de 328 de milioane de dolari prin comparaţie cu acelaşi trimestru de anul trecut. EBITDA se referă totodată la câştigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare.

    Didi pierde rapid 22 de miliarde de dolari din valoare de piaţă şi scade sub nivelul înregistrat datorită IPO-ului

    Uber şi-a reiterat aşteptările conform cărora va obţine pragul de profitabilitate în ceea ce priveşte EBITDA ajutată până la finalul lui 2021, spune Nelson Chai, directorul financiar al companiei.

    Până acum, segmentul Uber Eats a ajutat firma să suporte o bună porţiune din efectele negative ale crizei sanitare. Când oamenii nu au mai putut călători, s-au orientat asupra serviciilor de food delivery, Uber declarând că divizia continuă să înregistreze rezultate puternice pe măsură ce sunt ridicate măsurile anti-Covid la nivel mondial.

    Astfel, Uber Eats a depăşit şi în T2 segmentul principal de mobilitate, cu un venit de 1,96 miliarde de dolari vs. 1,62 de miliarde.

    Acţiunile Uber au suferit un declin de 18% de la începutul anului până acum.

    Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

     

  • Cea mai mare bancă europeană, în creştere cu peste 100% faţă de anul trecut. Profitul înainte de taxe din S1 depăşeşte 9 miliarde de euro

    HSBC a depăşit aşteptările privind veniturile din prima jumătate a lui 2021 şi a anunţat a doua serie de dividende de la începutul pandemiei de Covid-19, transmite CNBC.

    Prin comparaţie cu anul trecut, profiturile înainte de taxe ale băncii au crescut de peste două ori la 9,12 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie. În medie, analiştii estimau că banca va ajunge la 7,95 miliarde în S1/2021.

    Între timp, veniturile au scăzut cu 4,5% faţă de 2020 la 21,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului – aproape de datele oferite anterior de analişti, 21,47 miliarde de euro.

    CEO-ul Noel Quinn spune că noile perspective economice i-au permis băncii să elibereze o parte din provizioanele puse deoparte pentru potenţialele pierderi ale creditelor, decizia reprezentând „principalul catalizator” din spatele nivelului de profitabilitate al instituţiei.

    „Am avut profit în fiecare regiune în prima jumătate a anului. Această performanţă ne permite să plătim dividende interimare pentru primele şase luni din 2021”, adaugă Quinn.

    Cea mai mare bancă europeană a mai anunţat că marja netă a dobânzilor, un indice al profitabilităţii creditelor, a fost de 1,21% în S1, cu 22 de puncte de bază sub aceeaşi perioadă din 2020.

    Totodată, planul de restructurare din cadrul HSBC rămâne în picioare după ce compania a anunţat în februarie anul trecut că va elimina 35.000 de joburi ca parte a unui plan de reducere a unor costuri de 3,8 miliarde de euro până în 2022.

    Exod la Credit Suisse: Principalii bancheri ai gigantului elveţian continuă să părăsească banca după scandalurile Greensill şi Archegos Capital