BusinessMagazin

Tag: profesor

  • Prostia artificială este un pericol mult mai real decât inteligenţa artificială

    Totuşi, profesorul Alan Winfield, profesor de etică robotică de la Bristol Robotics Lab, a declarat pentru BBC că mai degrabă trebuie să ne facem griji legate de prostia artificială. El se referă la faptul că inteligenţa artificială care există în prezent în maşini, roboţi, aparate medicale etc încă nu este foarte inteligentă care ar putea da greş, iar asta ar putea fi o problemă.

    El crede că distrugerea omenirii de către roboţi este doar un scenariu SF. “Ne facem griji legat de un eveniment foarte improbabil care s-ar întâmpla doar dacă multe momente “dacă” se vor îndeplini”.

    “Iubim science-fiction-ul deoarece este o combinaţie de fascinaţie şi frică, lucruri care guvernează şi percepţia asupra roboţilor”

  • Profesor de istoria filmului din SUA explică de ce se uită românii la Suleyman Magnificul

    Toni Perrini predă cursuri de film la Universitatea Grand Valley State University din Michigan încă din 1989. A venit în România la invitaţia directorului Departamentului de Jurnalism, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi spune că o să revină pentru că îi place foarte mult.

    Toni Perrini nu are nimic din rigiditatea profesorilor universitari de la noi şi recunoaşte că din când în când îşi mai ia câte o perioadă sabatică pentru a se recupera. Când am întâlnit-o, era în drum spre Istanbul. Scrie o lucrare despre identitatea turcilor în filme, dar şi-a croit drum prin Europa pornind din Italia.

    Este impresionată de căldura românilor şi spune că, deşi a călătorit mult, nu a întâlnit niciodată oameni mai calzi ca aici. Îi plac filmele româneşti şi se uită cu plăcere la toate producţiile premiate la festivalurile internaţionale. De altfel, are şi câteva filme preferate printre care şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile despre care spune că stârneşte polemică la ora asta în America.

    Pentru că face o lucrare despre cinematografia din Turcia, am întrebat-o de ce sunt atât de populare serialele turceşti şi a răspuns râzând: “Pentru că sunt un fel de Game of Thrones fără sex”.

    În America predă o paletă largă de cursuri de film. Spune că îi pare rău că nu predă televiziune sau media, pentru că uneori i se pare că e limitată. Cu toate acestea, recunoaşte că se bucură că studenţii o ascultă. “Este foarte plăcut să predai ceva de care studenţii sunt foarte interesaţi. Predau istoria filmului din America, a documentarelor, cinema experimentală, istoria cinematografiei, teoria filmului. Acopăr cam tot”, a spus încântată profesoara, scrie relaitatea.net

  • Profesor de istoria filmului din SUA explică de ce se uită românii la Suleyman Magnificul

    Toni Perrini predă cursuri de film la Universitatea Grand Valley State University din Michigan încă din 1989. A venit în România la invitaţia directorului Departamentului de Jurnalism, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi spune că o să revină pentru că îi place foarte mult.

    Toni Perrini nu are nimic din rigiditatea profesorilor universitari de la noi şi recunoaşte că din când în când îşi mai ia câte o perioadă sabatică pentru a se recupera. Când am întâlnit-o, era în drum spre Istanbul. Scrie o lucrare despre identitatea turcilor în filme, dar şi-a croit drum prin Europa pornind din Italia.

    Este impresionată de căldura românilor şi spune că, deşi a călătorit mult, nu a întâlnit niciodată oameni mai calzi ca aici. Îi plac filmele româneşti şi se uită cu plăcere la toate producţiile premiate la festivalurile internaţionale. De altfel, are şi câteva filme preferate printre care şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile despre care spune că stârneşte polemică la ora asta în America.

    Pentru că face o lucrare despre cinematografia din Turcia, am întrebat-o de ce sunt atât de populare serialele turceşti şi a răspuns râzând: “Pentru că sunt un fel de Game of Thrones fără sex”.

    În America predă o paletă largă de cursuri de film. Spune că îi pare rău că nu predă televiziune sau media, pentru că uneori i se pare că e limitată. Cu toate acestea, recunoaşte că se bucură că studenţii o ascultă. “Este foarte plăcut să predai ceva de care studenţii sunt foarte interesaţi. Predau istoria filmului din America, a documentarelor, cinema experimentală, istoria cinematografiei, teoria filmului. Acopăr cam tot”, a spus încântată profesoara, scrie relaitatea.net

  • Profesor de matematică din România: „Ştiu, sunt auxiliare interzise, o să merg în puşcărie, dar nu de asta mi-e teamă, ci de ruşinea de a ne bate joc de şcoală!”

    Un profesor de matematică din Bucureşti spune că le-a recomandat părinţilor să cumpere orice culegere de matematică iar altul spune că nu are nicio problemă să meargă la puşcărie dar nu vrea să-şi bată joc de şcoală.
     
    Pe Facebook, profesorul de matematică, Cătălin Osiceanu, a scris: Aseară, în cadrul şedinţei cu părinţii pe şcoală, le-am transmis acestora că pot achiziţiona orice culegere de matematică recomandată de profesorul de la clasă şi că, personal, îmi asum consecinţele rezultate din nerespectarea ordinului ministrului Educaţiei. Nu sunt singurul.
     
    Tot ieri, un profesor admirabil, dintr-un liceu bucureştean le-a transmis elevilor săi: “Dragilor, astea sunt culegerile de matematică după care vom lucra. Ştiu, sunt auxiliare interzise, o să merg în puşcărie, dar nu de asta mi-e teamă, ci de ruşinea de a ne bate joc de şcoală!”
     

  • Profesor de matematică din România: „Ştiu, sunt auxiliare interzise, o să merg în puşcărie, dar nu de asta mi-e teamă, ci de ruşinea de a ne bate joc de şcoală!”

    Un profesor de matematică din Bucureşti spune că le-a recomandat părinţilor să cumpere orice culegere de matematică iar altul spune că nu are nicio problemă să meargă la puşcărie dar nu vrea să-şi bată joc de şcoală.
     
    Pe Facebook, profesorul de matematică, Cătălin Osiceanu, a scris: Aseară, în cadrul şedinţei cu părinţii pe şcoală, le-am transmis acestora că pot achiziţiona orice culegere de matematică recomandată de profesorul de la clasă şi că, personal, îmi asum consecinţele rezultate din nerespectarea ordinului ministrului Educaţiei. Nu sunt singurul.
     
    Tot ieri, un profesor admirabil, dintr-un liceu bucureştean le-a transmis elevilor săi: “Dragilor, astea sunt culegerile de matematică după care vom lucra. Ştiu, sunt auxiliare interzise, o să merg în puşcărie, dar nu de asta mi-e teamă, ci de ruşinea de a ne bate joc de şcoală!”
     

  • Caz ŞOCANT la Cluj: un tânăr pacient susţine că i-a fost tăiat un deget sănătos

    Vlad Manases, un tânăr în vârstă de 28 de ani, din Cluj, a scris pe pagina de socializare că îl acuză de malpraxis pe Alexandru Georgescu, şeful Secţiei Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, pentru că i-a tăiat în mod greşit un deget.

    „Îmi rup tendonul de la degetul mic cu două săptămâni în urma, la un festival, în cort. Banal. Trivial. Nu m-a durut nimic, doar am auzit un «pac» şi nu mai reuşeam să îmi extind complet degetul. (…) Ajung într-un final la Spitalul de Recuperare Cluj cu diagnosticul de un «Mullet Finger» la degetul 5 de la mâna stângă. După o zi întreagă de stat la cozi şi pe holurile spitalului, intru într-un final în operaţie. (…) Doi asistenţi mă aşteaptă în sala de operaţii. Mă pregătesc. (…) Îmi pun asistenţii un garou pneumatic pe braţul stâng, îl pornesc şi îmi injectează în braţ un anestezic puternic. Îl cheamă pe profesor, acesta fiind deranjat doar când masa este pusă şi tacâmurile sunt pregătite. Vine profesorul şi începe să taie. După o jumătate de oră încep să îmi pun întrebări. Braţul începe să mă doară groaznic şi mă gândesc în momentul acela că degetul meu mic e cam ferit de băieţii aceştia care se distrează de minune. Îi spun doctorului că anestezia şi-a făcut bine efectul în sensul în care nu simt că lucrează la degetul mic. Profesorul se opreste şi mă întreabă: «Dar nu la degetul mijlociu ai probleme? ». «Nu, domnule doctor, degetul mic este cel afectat», scrie tânărul de 28 de ani, pe reţeaua de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o lovitură dată culturii româneşti de ministrul Educaţiei

    Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care invalidează toate auxiliarele folosite în şcoli până în prezent, printre acestea numărându-se în mod automat şi “Gazeta Matematică”, o publicaţie cu tradiţie în România de peste 120 de ani. Unele inspectorate şcolare au refuzat să mai primească revista, deşi există protocoale de livrare cu Societatea de Ştiinţe Matematice din România.

    Gazeta de matematică, INTERZISĂ ÎN ROMÂNIA

    Profesorul de matematică Radu Gologan, antrenorul de genii din România, şi-a exprimat nemulţumirea şi a postat un mesaj pe contul său de Facebook. 

    “L-aş întreba pe domnul profesor Pop, actualmente ministru al educaţiei şi fost profesor de matematică, dacă în opinia domniei sale, Gazeta Matematică, un monument al culturii româneşti de peste 120 de ani, este considerat auxiliar interzis în şcolile din România. Cred că ştie că generaţii întregi de matematicieni, ingineri, fizicieni, informaticieni, ce au făcut şi fac fală României, au făcut primii paşi spre ştiinţă cu Gazeta alături. Pot să îi spun domnului Pop că în SUA, Moldova, Germania, Franţa ca şi în multe alte ţări este folosit ca material auxiliar la matematică. Din păcate câţiva inspectori generali şi directori au interzis deja distribuirea Gazetei Matematice, deşi exista un protocol între Societatea de Ştiinţe Matematice şi minister în acest sens”, este mesajul postat de profesorul Radu Gologan pe contul său de Facebook, scrie realitatea.net

  • BREAKING NEWS! Tragedie în familia Regală: Mama Principelui Radu a murit noaptea trecută într-un spital din Iaşi

    Gabriela Constandache s-a născut la 6 martie 1938 la Bârlad, unul dintre cei şapte copii ai Mariei Stoica şi ai lui Panait Constandache. A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi în anul 1961 şi a urmat o eminentă carieră medicală. A fost medic de ţară, apoi medic specialist de laborator, cu specialitatea microbiologie. A servit medicina românească timp de mai bine de patru decenii.

    Gabriela Constandache s-a căsătorit cu profesorul doctor René Duda în anul 1957, acum exact şaizeci de ani. Au avut doi fii, pe Principele Radu al României, născut la 7 iunie 1960 la Iaşi, şi pe medicul Gabriel-Dan Duda, profesor asociat la Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii, născut la 16 iunie 1968, la Iaşi. René Duda a decedat în anul 1999.

    Citeste mai multe pe www.zf.ro

  • De la rege al box-office-ului la chelner la un restaurant de sushi: ce s-a ales de aceste foste celebrităţi

    AMANDA BYNES

    Amanda Bynes a fost, cândva, în copilărie, o senzaţie a marilor ecrane. Din păcate, odată ce a crescut a ieşit din lumina reflectoarelor. După ce s-a luptat cu legea şi abuzul de substanţe interzise, Bynes pretinde să lucreze în domeniul modei.

    TOM SELLEK

    Deşi mai activează rareori în meseria care l-a consacrat, Selleck s-a retras într-o fermă de 60 hectare, unde vrea să-şi construiască o ferme de avocado de 20 de acri. Actorul a declarat că munca  la fermă i-a permis să găsească în sfârşit un echilibru după o carieră destul de stresantă.

    LIAM GALLAGHER

    După ce fratele său, Noel, a părăsit Oasis pentru a-şi desfăşura o carieră solo, Liam a pus bazele trupei Beady Eye, care şi-a aflat sfârşitul după doar două albume. Astăzi, Liam conduce un brand de haine destul de profitabilă în Londra, Pretty Green.

    TONY DANZA

    Vedeta din Taxi şi Who’s the Boss este acum  profesor de limba engleză la Philadelphia North-East High School. Cui nu i-ar plăcea să fie elevul său?

    CHRIS OWEN

    În ciuda succesului filmului American Pie, Chris Owen nu şi-a consolidat o carieră în domeniu. Astăzi, el este chelner la un restaurant de sushi şi are mai puţin de 100 de urmăritori pe Twitter.

    JESSICA SIERRA

    Jessica Sierra, consacrată prin intermediul American Idol, a trebuit să-şi ia un job în plus, la un cunoscut lanţ de fast-food american,  pentru a-şi putea acoperi plata facturilor.

    VANILLA ICE

    Când cariera sa a început să o ia pe o pantă descendentă, Vanilla Ice a decis să pună bazele unui site imobiliar. Acum activează ca investitor imobiliar şi îi învaţă pe alţii cum să facă profit din vânzarea de locuinţe.

    M.C. HAMMER

    După ce a acumulat datorii de 13 milioane de dolari şi s-a declarat falit, Hammer şi-a luat viaţa de la capăt. În prezent oficiază nunţi, dezvoltă aplicaţii iPad şi învaţă despre noile media la universităţile din Ivy League.

    TARAN NOAH SMITH

    Cuunoscut drept „copilul urât” din sitcomului Home Improvement, la 17 ani Smith s-a certat cu părinţii pentru că şi-au cumpărat o casă destul de scumpă din economiile lui strânse cu greu. I-a dat în judecată, s-a căsătorit cu o femeie ce i-ar putea fi mamă şi a investiti banii obţinuţi în proces într-o fermă şi un serviciu de catering.

    FREDDIE PRINZE

    Freddie şi-a schimbat traseul carierei de câteva ori, el fiind cunoscut mai întâi datorită filmelor She’s All That şi I Know What You Did Last Summer, unde a întâlnit-o şi pe soţia sa,  Sarah Michelle Gellar. După ce a lucrat ca regizor şi producător pentru WWE, Freddie şi-a lansat prima carte de bucate, în 2016, numită Back To The Kitchen.

    DANNY LLOYD

    Avea doar 5 ani când a jucat în The Shining. După ce a fost lansat filmul, Danny a renunţat la actorie şi astăzi este profesor de biologie în Kentucky.

  • HARTA mondială a inteligenţei. Unde se plasează România în topul statelor cu cei mai deştepţi locuitori

    Care este motivul acestei deteriorări în ceea ce priveşte IQ-ul oamenilor timpului nostru? O explicaţie ar putea fi şi sărăcia şi condiţiile de trai, dat fiind faptul că în istorie nivelul de inteligenţă a fost influenţat de aceşti factori, precum din 1930 încoace, când IQ-ul europenilor a înregistrat un salt datorită accesului la educaţie şi creşterii nivelului de trai. Din 2013 şi până acum, însă, au fost realizate mai multe studii care au dovedit că unele cauze biologice, precum scăderea natalităţii şi tendinţa acută de îmbătrânire a populaţiei determină o scădere  în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă. 

    Astfel, lucrarea citată demonstrează că uneori ceea ce se înţelege prin IQ este interpretat greşit ca fiind un atribut nativ, când, de fapt, cineva mai bine educat poate obţine scoruri mai bune. Un bun exemplu ar fi ţările nordice, acolo unde nivelul de inteligenţă a crescut în ultimele decenii, concomitent cu un acces extins la educaţie şi cultură. 

    Citeşte mai multe pe Gândul