BusinessMagazin

Tag: pret

  • Camera Deputaţilor a aprobat astăzi Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţului la energie, stabilind un preţ maxim de 1,3 lei/kWh pentru consumul lunar depăşeşte 255 kWh şi tarife reduse până în 2025

    Camera Deputaţilor a aprobat astăzi Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţului la energie, stabilind un preţ maxim de 1,3 lei/kWh pentru consumul lunar depăşeşte 255 kWh.

    Plafonarea preţului maxim a fost propusă de grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR, Minorităţi .

    Pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 119/2022 au fost 177 voturi pentru, 75 contra şi 11 abtineri.

    Proiectul de lege prevede un preţ de:

    •  maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv;
    •  maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către clienţii casnici cu un consum de 0 – 100 KWh inclusiv, clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor sau cei care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ
    • maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat in perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de catre clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01-300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh;
    • maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat in perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de catre clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins intre 100,01 si 255 kWh;
    • consumul de energie electrică cuprins între 255 si 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, iar in cazul in care consumul depaseste 300 kWh/luna intreg consumul se factureaza la pretul de maximum 1,3 lei/kWh;
    Pentru IMM-uri şi alte entităţi:
     
    • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentatului legal pentru următoarele categorii de consumatori:
    (i) întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri;
    (ii) operatorii/operatorii regionali definiţi la art.2 lit.g) şi h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice prevăzute la art.1 alin.(2) lit.a), b), c) şi h) din Legea nr.51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» – S.A.; precum şi aeroporturile.
    (iii) operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03;
    (iv) autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome şi toate entităţile publice şi private care prestează un serviciu public, în temeiul legii, dacă sunt înfiinţate sau organizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, la nivelul subdiviziunilor administrativ teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
    (v) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, astfel cum sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
     
    • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi ulterioare, al unităţilor de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Plafonarea menţionată în prezentul articol se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale;
    • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute la lit.d), precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România, potrivit Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus;
    Pentru gaze naturale, Ordonanţa prevede că în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este:
     
    • 0,31 kWh/lună pentru clienţii casnici.
    • maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică;
    • începând cu data de 1 ianuarie 2023, de preţul de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, beneficiază şi clienţii noncasnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei din cadrul sistemelor de distribuţie închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

     

  • Analiză ZF. Întrebări fără răspuns: De ce a crescut preţul uleiului de consum cu 50% într-un an în România, cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    ♦ Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, indică seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina ca principali factori care au stat la baza creşterii preţului.

    Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august a anului 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ. Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru. Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    „Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie. Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată. În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF.

    Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în potrofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă.

    După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi.

    „Factorii care au contribuit la creşterea preţului la uleiul de floarea-soarelui sunt: costurile ridicate ale energiei electrice şi gazului, costul ridicat al transportului, la acestea adăugându-se şi creşterile repetate de preţ la toate materialele auxiliare de ambalat. De asemenea, costurile cu forţa de muncă au crescut în ultimul an. Nu în ultimul rând, costul financiar al creditelor, pentru achiziţia de materie primă, a crescut mult în ultimele 12 luni“, au spus reprezentanţii Prutul, companie deţinută de omul de afaceri Marian Andreev.

    În funcţie de reţeaua de comerţ modern în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices.

    „Au existat, de-a lungul ultimilor ani, mulţi factori care au condus la creşteri de preţuri pentru uleiul îmbuteliat pornind de la seceta severă din anul 2020, războiul din Ucraina şi seceta din Canada în 2021 sau creşterea costurilor de producţie pentru fermieri în anul 2022“, afirmă reprezentanţii Expur. Conform celor mai recente date ale ZF, francezii de la Expur au cea mai mare capacitate de rafinare din ţară, de 400 – 450 tone/zi, iar reprezentanţii companiei au precizat că nu a avut plafonat pretul pentru energie şi că acesta a crescut cu 140% într-un an.

    În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă, în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat. Deşi pentru România 2021 a fost un an prosper, seceta s-a mutat în Canada şi preţul uleiului la nivel mondial a continuat să crească, dar mai încet, translatând în uleiul îmbuteliat o creştere suplimentară de aproximativ 20% până la finele anului 2021, po­trivit reprezentanţilor Expur. „În 2020, pro­duc­ţiile de seminţe de floarea-soarelui din Bulgaria, România, Moldova, Ucraina şi Rusia au înre­gis­trat scăderi de 10-20%, care, cumulat, au în­semnat circa 6 milioane de tone de seminţe de floarea-soarelui (aproximativ 12 % din pr­o­ducţia mondială)“, au adăugat repre­zentanţii Expur.

    Războiul din Ucraina a influenţat piaţa prin faptul că această ţară este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume. Astfel, reprezentanţii Expur susţin că preţul seminţelor de floarea-soarelui livrate la procesatori s-a dublat în perioada august 2020 –  primavara anului 2021, iar acelaşi trend l-a urmat şi uleiul brut de floarea-soarelui.

    „Creşterea de preţ la uleiul îmbuteliat a fost mai înceată decât a seminţelor, totuşi, în vara anului 2021, înregistram deja creşteri de 40-50% faţă de vara anului 2020. (…) Momentul invaziei Ucrainei de Rusia a creat panică printre consumatorii de cereale, seminţe şi uleiuri vegetale, iar imediat după aceea fluxurile de export pe mare au fost blocate. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.“

    După invaziei Ucrainei de Rusia, preţul uleiului brut pe pieţele externe atingea 4.000 dolari/tonă, iar pentru seminţele de floarea-soarelui, preţul depăşea 1.250 dolari/tonă în Constanţa, fiind de trei ori mai mare decât în vara anului 2020. „Era momentul când seminţele şi uleiul din România au început să concureze cu consumatorii români, cu consumatori din toată lumea, care până atunci cumpărau ulei din Ucraina. Preţul uleiului îmbuteliat a crescut cu încă 30-35% faţă de ianuarie 2022“, au precizat oficialii Expur.

    Reprezentanţii Prutul au spus, la rândul lor, că în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tonă. Ieri, 1 noiembrie, preţul pentru floarea-soarelui era de 565 dolari/tonă în Constanţa, adică aproape 2.800 lei/tonă.

    Mai mult, reprezentanţii Expur au afirmat că a existat o schimbare a comportamentului de vânzare al fermierilor, ei preferând să întârzie vânzarea seminţelor, aşteptând oportunităţi pentru o valorificare cât mai bună a producţiei, astfel încât să îşi poată acoperi costurile ridicate de producţie pentru 2022, dar şi pe cele de înfiinţare a recoltelor în 2023, care sunt şi mai mari. „Consecinţa vânzării lente a seminţelor este o acoperire limitată a procesatorilor, cea mai scazută din ultimii trei ani şi o vulnerabilitate mai mare la incertitudinea şi volatilitatea pieţei“, subliniază reprezentanţii Expur.

    Pe de altă parte, reprezentanţii companiei Prutul susţin că producătorii de ulei vegetal îşi fac stocuri de materie primă, însă nu pe termen mediu sau lung, pentru 6 până la 12 luni, deoarece efortul financiar ar fi greu de susţinut pentru a acoperi o perioadă aşa de mare.

    „Se achiziţionează o cantitate mai mare de materie primă la recolta de floarea-soarelui, însă, de asemenea, aceasta se achiziţionează şi pe parcursul anului la condiţiile pieţei din acel moment. (…) Odată cumpărată o cantitate de materie primă se şi închid contracte de vânzare ulei pentru acea cantitate, pentru a se evita fluctuaţia preţurilor şi riscurile aferente, întrucât preţurile pot scădea sau creşte“, completează oficiali Prutul.

    Reprezentanţii Expur susţin că în continuare rămâne incert şi volatil contextul de piaţă, iar factorul determinat este situaţia din Ucraina. „Vestea bună este că există o producţie locală şi globală de seminţe de floarea-soarelui suficientă să satisfacă consumul până la recolta viitoare. Dacă situaţia din Ucraina nu escaladează major, vom asista şi la alte corecţii de preţ, aproape de normalitate. O escaladare majoră va antrena variaţii de preţ ale seminţelor de floarea-soarelui, care vor fi translatate la un anumit moment în preţului uleiului îmbuteliat, fără să existe nici un risc de disponibilitate. Va fi suficient ulei pe rafturile magazinelor din România.“

    Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS.

    Expur: Creşterea preţului uleiului de consum a început cu seceta din anul 2020. Un alt moment semnificativ a fost începutul războiului din Ucraina. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.

    Bunge: Cererea crescută de ulei şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari.

    Prutul: Costul financiar al creditelor pentru achiziţia de materie primă a crescut mult în ultimele 12 luni. Tot în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tona de floarea-soarelui.

  • REAL ESTATE. REAL TALK. Paradoxul pieţei româneşti: construim ieftin şi vindem scump?

    România are printre cele mai mici preţuri de construcţie/metru pătrat la nivel european, însă preţuri similare cu restul ţărilor când vine vorba de vânzarea proiectelor. Rezultatul? Marje de peste 40% pentru dezvoltatori. Pe principiul „dacă piaţa cere, se şi poate”, preţurile din real estate se traduc şi în stabilitate pentru dezvoltatori în vremuri de criză, în cel mai bun caz, dar şi, uneori, în compromisuri când vine vorba de noile construcţii. 

    În România se construieşte cu 600-700 de euro/metru pătrat, preţ la care se mai adaugă taxe pe care le plăteşte dezvoltatorul, preţul terenului, alte comisioane, proiectare etc., iar preţul de vânzare ajunge la peste 2.000 – 2.500 de de euro în cazul apartamentelor, a observat Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. „În interiorul acestui acestui preţ găsim un profit care poate să meargă şi la 40%, comparativ cu pieţele europene, unde se construieşte mai scump. În Polonia, preţul de construcţie este în jur de 2.000 – 2.500 de euro pe metru pătrat, în ţări ca Belgia sau Germania poate să depăşească 2.500 de euro/metru pătrat, dar cuantumul profitului dezvoltatorului este mult mai mic, se plasează la 12-15%, iar asta este normalitatea pieţei. Sigur că dezvoltatorii nu au nicio vină în chestiunea aceasta. Ei funcţionează strict după regulile pieţei libere. Dacă piaţa cere, atunci se şi poate.”

    Adriana Iftime aminteşte şi că, în perioada „El Dorado-ului din construcţii”, înainte de anul 2008, situaţia preţurilor cu care erau vândute proiectele mergea chiar mai departe de atât: „Au fost perioade în care profitul depăşea sută la sută în România. Atunci cumpărătorul era mai capitalizat şi avea o dorinţă foarte mare de a achiziţiona o locuinţă nouă. Sigur că, pe măsură ce trece timpul, nevoia de locuinţă se mai estompează. Să nu uităm că avem 4 milioane de români care au plecat din ţară, iar ei nu mai au nevoie de locuinţe în România. Ba mai mult decât atât, mulţi s-au întors şi şi-au construit aici nişte mega-locuinţe care, după părerea mea, nu prea folosesc”. 

    Revenind la atitudinea dezvoltatorului din România, Iftime observă că aceasta este una strâns corelată de piaţă. „Deşi prin comparaţie (cu restul Europei n.red.) putem să spunem că da, în România sunt profituri foarte mari în zona imobiliară, acesta este chiar un lucru bun, pentru că dezvoltatorii în momentul acesta de criză pot să lucreze cu această marjă de profit şi să şi scadă din acest profit ca să poată să vândă mai repede. De aceea orice lucru aparent rău la un moment dat poate ajunge să fie şi apreciat. Depinde de politica pe care o adoptă dezvoltatorul: dacă vrea să vândă la un preţ mai mare, trebuie să aştepte mai mult; el îşi evaluează costurile şi avantajele sau are această marjă în care poate şi să-şi coboare profitul şi să vândă mai repede”.

    Cum stau lucrurile în situaţia acelor proiecte finanţate de către cumpărători, „pe hârtie”? „La urma urmei, în orice există şi un risc, dar este bine ca, în momentul în care un cumpărător decide să finanţeze propria investiţie în avans, să-şi ia alături un specialist care să-i evalueze proiectul, să aibă cât mai multe informaţii despre dezvoltatorul sau constructorul care lucrează acolo. Un dezvoltator care porneşte cu zero capital nu este în regulă, nu poate să-ţi acorde nici cea mai mică garanţie că lucrurile se pot derula aşa cum trebuie.” Chiar dacă piaţa noastră a fost, până acum doi ani, o piaţă relativ liniştită începând cu anul 2010, anii recenţi au adus turbulenţe care au crescut riscurile şi când vine vorba despre aceste proiecte, pe hârtie. „Aşadar, prudenţă mare pentru cei care investesc în modul acesta, pentru că sigur sunt şi dezvoltatori care au capital, dar nu suficient, dar pot să-ţi dea garanţia că investiţia se poate termina în condiţii bune. Evident, mai circulă în continuare exemple negative.”

    În ceea ce priveşte comparaţia cu criza anterioară, Adriana Iftime observă diferenţele celor două situaţii: „Sigur că vorbim tot despre o criză, dar atunci a fost o criză generată pe piaţa finanţărilor, când băncile n-au mai putut să mai acorde credite şi când nici cumpărătorul şi nici dezvoltatorul n-au mai putut să-şi asigure sursa de finanţare. Acum există surse de finanţare, băncile încă au suficienţi bani pentru finanţare. Evident că îşi iau măsuri mai protectoare pentru că au trăit acea experienţă. Problema care a apărut este creşterea preţului. Nu cred că putem să facem comparaţie cu ce a fost în 2000 – 2010 şi pentru că atât băncile, cât şi cumpărătorii în momentul acesta sunt mult mai prudenţi, având în vedere că deja s-a consumat un exemplu foarte dur pentru ei.” Totuşi, şi criza actuală ar putea să se reflecte în compromisuri pentru anumite proiecte, în special când vine vorba despre suprafeţele construite pe segmentul rezidenţial. 

    „Noi avem o lege referitoare la suprafeţele construite care, din păcate, este deseori încălcată. Această lege are prevederi clare pentru apartamentul cu două camere, trei camere şi aşa mai departe. În cazul dormitorului, de pildă, se porneşte de la nevoia de oxigen pe durata a opt ore de somn a unei persoane sau a două persoane. Apartamentele au deseori dormitoare mai mici decât ce prevede legea. Unii oameni cred că n-au dormit bine o noapte sau se trezesc uşor buimaci fără să ştie motivul, iar în realitate este vorba despre această lipsă de oxigen. Sigur că dezvoltatorii doresc suprafeţe cât mai mici ca apartamentul, judecat după numărul de camere, să fie cât mai avantajos, dar cumpărătorul trebuie să aibă grijă.” 

    Adriana Iftime recomandă şi în această situaţie ca cei care vor să îşi cumpere un apartament să îşi ia lângă ei un specialist, un consultant care să ceară dezvoltatorului un proiect din care să reiasă câţi metri pătraţi are dormitorul lui, dacă locuinţa are toate avizele necesare, procesele verbale etc, toată documentaţia imobilului. „Sunt foarte multe lucruri de verificat, deorece cumpărătorul, de regulă, merge şi vede partea asta comercială a apartamentului: se realizează apartamente foarte frumoase, cu finisaje foarte frumoase, cu spaţii vitrate foarte atrăgătoare. Dar după ce se mută, constată că nu are unde să-şi pună aspiratorul, că nu are unde să-şi pună un mop, lucruri care sunt necesare acolo, în casă. Iar toate acestea pentru că a fost încălcată legea referitoare la suprafeţe.”

    Criza curentă s-ar putea manifesta şu în întârzieri ale anumitor proiecte, dar, crede Adriana Iftime, „cât timp acestea sunt gestionate corect de dezvoltator, împreună cu cumpărătorul, prin acte adiţionale care să poată să fie urmărite de ambele părţi, nu ar fi o problemă.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

  • REAL ESTATE. REAL TALK. Construcţii în vremuri de criză. Cum se reflectă preţurile din domeniul construcţiilor în piaţa imobiliară?

    „Sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti” a spus Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Acest motor nu este însă ocolit de provocări, iar creşterile succesive de preţuri generează un efect în lanţ asupra economiei. Cum influenţează aceste turbulenţe piaţa imobiliară?

    „Noi am spus de foarte multe ori că sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti. Am şi demonstrat-o la un moment dat, în perioada de pandemie, când sectorul nostru a putut să rămână în activitate şi să susţină economia, activitatea noastră fiind regăsită în toate cifrele economice ale perioadei. Într-adevăr, sectorul nostru trăieşte o istorie foarte agitată, foarte bulversată în ultimii ani, poate chiar mai mult decât alte sectoare de activitate”, a spus Adriana Iftime, în cadrul webinarului organizat recent. 

    Ea se referă, mai cu seamă, la preţurile înregistrate la nivelul acestei pieţe, fiindcă, începând cu luna noiembrie 2020, au început creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii: „Creşteri care au fost absolut nepremeditate, neanticipate şi cu particularitatea că s-au manifestat pe toată plaja de materiale de construcţii, spre deosebire de creşterile anterioare”. Adriana Iftime observă că au existat materiale de construcţii ale căror preţuri  au crescut cu peste 50%, iar în ceea ce priveşte „vedeta” acestei perioade, oţelul-beton, preţul acestui material a înregistrat creşteri mai mari chiar de sută la sută. Au mai existat creşteri şi la alte materiale care au avut ca materie primă de fabricaţie materialele plastice, materiale din industria chimică, polistirenul, ţevile din PVC. De asemenea, industria conductorilor a sărit cu peste 50% în materie de creştere de preţ. Această perioadă a marcat o intervenţie directă în preţul final al investiţiilor realizate de societăţile din construcţii, indiferent că vorbim despre lucrări publice sau despre apartamente pentru locuit. 

    La aceste creşteri specifice industriei, s-a adăugat faptul că, spre final de 2021, au început creşterile de preţuri pentru energie. „Noi importăm peste 70% dintre materialele de construcţii sau, dacă producem materiale aici, în ţară, materia primă este importată, astfel că depindem foarte mult de ce se întâmplă pe pieţele externe în ce priveşte produsele din metal care aveau ca sursă Ucraina şi Rusia. Aşa a şi ajuns de altfel oţelul beton să devină vedeta creşterilor de preţ de pe piaţa românească şi nu numai.”

    Dintr-o statistică a Federaţiei realizată spre finalul anului trecut reiese că o medie a creşterii preţurilor materialelor de construcţii cu 40% se reflectă într-o creştere a preţului final al proprietăţii aflate la vânzare cuprinsă între 10 şi 12%. La acestea se adaugă necunoscutele create de creşterea preţurilor energiei, mai ales fiindcă materialele din construcţii sunt energofage, adică mari consumatoare de energie. „Dacă vorbim de sfârşitul anului 2022 de pildă, cred că creşterile vor depăşi 15% aşadar, iar anul viitor mă gândesc că vom înregistra o creştere mai mare de atât pentru că nu vedem o stabilizare a acestor creşteri, mai cu seamă a celor din zona energiei.”

    La toate aceste provocări, se adaugă problema forţei de muncă. „Este o problemă gravă a sectorului şi a întregii economii româneşti. Ea a fost percepută în zona construcţiilor după boomul imobiliar din 2008, când forţa de muncă românească a început să plece masiv în străinătate. Continuă această criză de forţă de muncă şi este foarte puternic resimţită. Noi, ca federaţie, am avut o intervenţie în zona aceasta în anul 2018 când a fost laborate Ordonanţa 114 prin care declaram salariul minim în construcţii 3.000 de lei, asta nu neapărat pentru a duce înapoi forţa de muncă ce a plecat în străinătate, ci pentru a frâna exodul, care în 2018 atinsese nişte valori formidabile.” Adriana Iftime observă că noi avem în piaţă, în prezent, circa 430.000 de lucrători, dar pe pieţele Europei lucrează peste 700.000 de lucrători români în construcţii. În 2018, atunci când au elaborat ordonanţa referitoare la venituri, s-a văzut imediat efectul acesteia. „Încă din 2019 au început să se orienteze spre pieţele româneşti. Acum, iată, avem deja 430.000 de angajaţi.”

    Care este necesarul? „Dacă mâine am începe toate investiţiile din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, program prin care România are la dispoziţie fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro, până în 2026, pentru modernizare prin reforme şi investiţii esenţiale, n.red.), să zicem că le începem într-un interval de 6 luni în următorul an, am avea nevoie de încă cel puţin 150.000 de angajaţi. PNRR este, din punctul nostru de vedere, o foarte mare speranţă. Din cei aproximativ 3 miliarde de euro destinaţi acestui program, circa 1,6 miliarde sunt destinate investiţiilor. Acum, Guvernul ne spune tot timpul că bugetul este foarte sărăcit, dar acolo ar exista o speranţă reală. Din păcate, lucrurile încă mai tergiversează în PNRR. Să sperăm că până la urmă se vor debloca toate lucrurile, se vor acorda toate aprobările, să putem să începem efectiv în forţă. Zona aceasta de expectativă cred că se vede şi în piaţa imobiliară, poate şi în piaţa construcţiilor.” 

    Toate aceste provocări contribuie la starea de incertitudine care caracterizează piaţa, atât în materie de clienţi, care iau mai greu decizii de achiziţie, cât şi în ceea ce îi priveşte pe dezvoltatori. „Există foarte multe probleme, foarte multă impredictibilitate şi destul de multe rezerve în a investi, şi multe semne de întrebare pe toate planurile. Prin urmare, cred că este greu să vă imaginaţi cum va arăta piaţa rezidenţială în principalele oraşe ale ţării şi mai ales în Capitală anul viitor dacă vom avea proiecte noi. Cu siguranţă că vor fi mai puţine. Şi asta bazat pe tot ce am spus până acum, la care se adaugă înăsprirea condiţiilor de acordare de credite. Deci inflaţia este peste tot din zona europeană, deja se discută despre o recesiune în anul 2023. Prin urmare, ca o concluzie, vom avea în continuare dezvoltare imobiliară, dar în alt ritm. Evident că pentru orice om investiţia într-o locuinţă rămâne o investiţie. Sau poate că este singura investiţie sănătoasă.” 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

  • Pragurile pentru consumul de energie electrică pentru clienţii casnici rămân neschimbate – surse

    Surse PNL au declarat, miercuri, după şedinţa de coaliţie, că pragurile pentru clienţii casnici, de 0,68 şi 0,80 de bani rămân neschimbate.

    În plus, tot ce depăşeşte 255 de kW va fi maxim 1,3 lei, potrivit surselor citate.

    În aceeaşi şedinţă, PNL a insistat ca pentru IMM-uri, preţul să rămână la 1 leu, nu la 1,3 lei cum ar fi dorit PSD. Această solicitare a fost acceptată de liderii coaliţiei.

    Pentru marii consumatori s-a agreat în coaliţie un preţ de 1,3 lei.

    Astfel, s-a făcut un compromis: au rămas plafoanele liberale pentru clienţii casnici şi IMM-uri, iar pentru marea industrie s-a mers cu varianta PSD.

    Liderii partidelor din coaliţia de guvernare s-au reunit, miercuri, pentru a stabili modul în care va fi reglementată piaţa energiei electrice.

  • Preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8%, mai puţin în marile oraşe

    În trimestrul trei al anului în curs, la nivel naţional, preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8% faţă de cele trei luni anterioare. Totuşi, în oraşe mari preţurile apartamentelor au crescut.

    În trimestrul trei al anului în curs, la nivel naţional, preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8% faţă de cele trei luni anterioare. Totuşi, în oraşe mari precum Timişoara, Braşov sau Iaşi, preţurile apartamentelor au crescut.

    Potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro, ritmul anual de creştere a preţurilor este în continuare mai ridicat decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, diferenţa la nivelul ţării fiind de 9,2%.

    „Ultimele trei luni au fost marcate pe de-o parte de o revenire a tranzacţiilor după şocul războiului care a destabilizat considerabil piaţa rezidenţială în trimestrul al 2-lea, iar pe de altă parte de îngrijorările generate de creşterea costului finanţării. Dacă o parte din cumpărători au preferat să îşi amâne planurile de achiziţie, observăm aceeaşi tendinţă şi în ceea ce îi priveşte pe unii dezvoltatori – ritmul de construcţie şi de lansare de noi proiecte, desigur şi din cauza obţinerii cu întârziere a autorizaţiilor de construire în câteva oraşe mari, a scăzut. Piaţa rămâne aşadar în echilibru, raportul dintre cerere şi ofertă menţinându-se la nivelul anului 2021. Cele mai mari pieţe rezidenţiale din ţară, atât după volumul cererii, cât şi după cel al ofertei rămân Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara”, a spus Daniel Crainic, director marketing Imobiliare.ro.

    Datele Imobiliare.ro prezentate în raportul Imobiliare.ro Market 360 arată că preţurile locuinţelor din România au înregistrat un trend ascendent constant în cele 7 trimestre anterioare, excepţie făcând ultimul trimestru.

    Cu o valoare de 2.400 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari preţuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în principalele oraşe, înregistrând un avans nesemnificativ, de 0,2% în ultimul trimestru. Pe locul al doilea în top se situează Bucureşti, cu un preţ mediu de 1.710 de euro pe metru pătrat util şi un regres uşor, de 0,9% în ultimele trei luni. După un avans de 1,2% în T3 2022, Braşov a ajuns la o medie de 1.570 de euro pe metru pătrat util.

    Pe următoarele locuri în clasamentul preţurilor din T3 2022 la apartamente se află: Constanţa (1.460 euro/mp), cu o stagnare a preţului în T3 2022, urmat de Craiova (1.460 euro/mp), care a înregistrat o depreciere a preţului în T3 2023 (-0,9%), Timişoara (1.430 euro/mp), cu o creştere de 0,8% a preţului în ultimele trei luni. În Iaşi s-a înregistrat o creştere a preţului de 1,5% (1.320 euro/mp), pe când în Oradea preţurile au crescut cu 0,2% în T3 2022, ajungând la 1.300 euro/mp. În Galaţi preţurile au crescut uşor cu 0,3% (1.070 euro/mp), pe când în Ploieşti au crescut într-un ritm uşor mai alert, de 0.6% (1.050 euro/mp). În cele din urmă, în Brăila preţurile din ultimele 3 luni au crescut cu 1% (990 euro/mp).

    Comparativ cu perioada similară a anului anterior, preţurile solicitare pentru proprietăţile rezidenţiale scoase la vânzare în toate oraşele analizate, au înregistrat creşteri. Cel mai semnificativ avans a avut loc în Cluj-Napoca (+22,5%), o creştere de două cifre fiind consemnată şi în celelalte centre regionale: Iaşi (+16%), Braşov (+13,9%), Craiova (+13,7%), Oradea (+13,2%) şi Brăila (+10.2%), urmate de Timişoara (+8,3%), Constanţa (+7,2%), Galaţi (+5,1%), Ploieşti (+5%) şi Bucureşti (+4,6%).

    Comparând preţurile actuale cu cele practicate acum doi ani, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv +33,3%, poate fi observată în Cluj-Napoca, în vreme ce Braşov se situează pe poziţia secundară în clasament, cu 30,8%. Oradea ocupă poziţia a treia, cu +24,8%, în timp ce Bucureşti se află pe locul şase, cu o creştere de +18,5%.

    În cel de-al treilea trimestru al anului în curs, interesul pentru achiziţia de proprietăţi rezidenţiale în marile oraşe ale ţării a consemnat o uşoară scădere faţă de anul trecut. Astfel, aproximativ 93.800 de potenţiali cumpărători au căutat apartamente şi case scoase la vânzare în cele mai mari şase oraşe ale ţării – cifră ce echivalează cu o contracţie de 1% faţă de al doilea pătrat din 2021.

    În ceea ce priveşte dimensiunea pieţei din perspectiva cererii de apartamente şi case consemnate pe Imobiliare.ro, Bucureştiul se situează, în mod firesc, pe primul loc în clasament, la o distanţă considerabilă de celelalte centre regionale – 50.300 de potenţiali cumpărători. Urmează Cluj-Napoca cu 12.600 cumpărători şi Timişoara cu 8.700 cumpărători activi, apoi Iaşi (8.100 cumpărători), Braşov (7.300 cumpărători) şi Constanţa (6.800 cumpărători).

    Comparativ cu perioada similară a anului precedent, oferta totală de apartamente şi case disponibile spre închiriere în cele mari centre regionale analizate a fost, în T3 2022, cu 26,7% mai scăzută – aceasta cifrându-se, mai exact, la 19.170 de oferte unice. Pe de altă parte, în topul clasamentului oraşelor cu cele mai multe proprietăţi oferite spre închiriere, se află Bucureşti (9.670 de oferte unice), aici înregistrându-se o contractare a numărului de oferte, în scădere anuală cu -29%. Pe locul secundar se află Cluj-Napoca, cu 2.940 de oferte, în scădere cu -30,7%. Scăderi ale numărului de proprietăţi listate la închiriere s-au înregistrat şi Timişoara, unde au fost publicate 2.790 de proprietăţi, în scădere cu 21,4% faţă de perioada similară a anului anterior. Pe următoarele locui în clasament se află: Iaşi, cu 1.600 de proprietăţi listate (-22%), Braşov, cu 1.100 de proprietăţi listate (-28,5%) şi Constanţa, cu 1.70 de proprietăţi (-9%).

    O tendinţă generală de scădere poate fi observată şi în ceea ce priveşte numărul de noi proprietăţi de închiriat, ce s-a situat la circa 12.740 în T3 2022, echivalând cu un minus de 19,2% faţă de perioada similară din 2021. Şi în acest caz, o evoluţie descendentă poate fi observată în toate cele şase oraşe analizate, începând cu Bucureşti (-22,3%) şi continuând cu Cluj-Napoca (-20,6%), Braşov (-19,4%), Timişoara şi Iaşi (-13,4%) şi Constanţa (-9%). Numărul de oferte nou introduse pe piaţă în perioada iulie – septembrie s-a cifrat la 6.180 în Capitală, 1.650 în Timişoara, 2.180 în Cluj-Napoca, 1.140 în Iaşi, 810 în Constanţa şi 780 în Braşov.

    Datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate în raportul Imobiliare.ro Market 360 relevă o tendinţă de uşoară depreciere a activităţii de tranzacţionare de pe piaţa imobiliară autohtonă – aceasta constând nu doar într-o stabilizare, comparativ cu rezultatele consemnate în 2021. Astfel, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare s-a cifrat, în septembrie 2022, la un total de 62.054 la nivel naţional.

    În august au avut loc, mai exact, 58.386 de asemenea operaţiuni pe plan naţional, în timp ce în perioada similară a anului anterior, în întreaga ţară erau tranzacţionate 62.137 proprietăţi. Pe de altă parte, în iulie 2022 au fost achiziţionate 57.310 de imobile la nivelul întregii ţări; această cifră marchează o evoluţie descendentă faţă de perioada similară a anului trecut: este vorba, mai exact, despre o scădere de 4,4% la 12 luni, faţă de un total de 59.328 achiziţii.
    Despre Imobiliare.ro

  • Supermarketurile din Grecia, obligate să adopte preţuri preferenţiale la produsele de bază

    Guvernul Greciei a adoptat o lege care obligă fiecare supermarket să aibă cel puţin un produs la preţ preferenţial în fiecare categorie de alimente, din cauza inflaţiei mari şi a a dificultăţile din gospodăriile greceşti, potrivit Le Monde.

    „Cetăţenii (…) văd că preţurile cresc (…) şi îşi spun că este un furt. Este de înţeles pentru că această inflaţie este atât de bruscă şi continuă”, a declarat ministrul Dezvoltării şi Investiţiilor, Adonis Georgiadis, la postul de radio Skai.

    Confruntat cu o inflaţie galopantă, care a ajuns la 12,1%, fiind una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat, guvernul grec a decis să lanseze, de miercuri, 2 noiembrie, un „coş” care permite tuturor gospodăriilor să găsească un produs din 31 de categorii (pâine, lapte, paste, orez, carne etc.) la un preţ preferenţial în supermarketurile cu o cifră de afaceri de peste 90 de milioane de euro pe an.

    Prin urmare, de comun acord cu ministerul, toate supermarketurile trebuie să propună un produs pentru fiecare categorie la un preţ redus şi să îl promoveze pe internet sau în broşuri publicitare. Cei care nu reuşesc să facă acest lucru la timp riscă o amendă de 5.000 de euro pe zi de întârziere. Măsura, care a intrat în vigoare la 2 noiembrie, ar trebui să dureze cel puţin până la sfârşitul lunii martie, potrivit Ministerului Dezvoltării şi Investiţiilor, deşi lista de produse ar putea fi actualizată pe parcurs.

    Potrivit unui studiu realizat de NielsenIQ, gospodăriile din Grecia au plătit în primele nouă luni ale anului 2022 în supermarketurile din ţară cu aproximativ 320 de milioane de euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce au cumpărat mai puţine produse (-1,8%).

    În domeniul energiei, creşterile au fost cele mai spectaculoase: preţul gazelor s-a cvadruplat într-un an (+ 332%), iar preţul energiei electrice a crescut cu 30%. Pe măsură ce se apropie iarna, mulţi greci se tem că nu vor putea să se încălzească. Potrivit unui sondaj recent al Institutului Marc, cea mai mare preocupare a populaţiei greceşti este creşterea costului vieţii (84,5%), cu mult înaintea tensiunilor cu Turcia (44%).

  • Ciucă, despre plafonarea preţului la lemne de foc: Se dovedeşte că nu e conform cu realitatea

    „La nivelul Ministerului Mediului s-a făcut o analiză a cât costă un metru cub de lemne la Romsilva. Preţul mediu pe care l-au comunicat în analiza pe care au făcut-o înainte de a lua decizia, s-a menţionat 200 de lei pe metru cub la lemn şi am considerat că 400 de lei pe metru cub asigură oarecum celelalte costuri care intră în întreg procesul de asigurare a lemnelor de foc”, a declarat premierul.

    Şeful Guvernului admite că s-a greşit la stabilirea plafonului.

    „Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, a mai spus Nicolae Ciucă.

  • Companiile din construcţii: Preţul oţelului a redevenit accesibil, dar preţul sticlei s-a triplat, fiind influenţat de componenta energetică

    ♦ Unii dezvoltatori şi-au oprit planurile iniţiale de dezvoltare, din cauza lipsei de predictibilitate a preţului final.

    Companiile din construcţii şi imobiliare au resimţit, în trimestrul al treilea din 2022, o scădere a apetitului şi a vânzărilor de proprietăţi rezidenţiale, pe fondul dobânzilor ridicate şi al preţurilor în creştere, iar din cauza acestor factori, beneficiarii se arată tot mai restrictivi. Sunt câteva dintre concluziile sesiunii grupului Investment & Real Estate, o dezbatere care a avut loc săptămâna trecută în cadrul Camerei de Comerţ Româno-Elveţiene.

    „Creşterea dobân­zilor a influenţat deja nivelul tranzacţiilor pe piaţa imobiliară româ­nească, atunci când vine vorba despre numărul credi­telor imobiliare acorda­te în trimestrul al treilea al anului 2022, în com­paraţie cu anul 2021“, au spus parti­cipanţii la eveniment.

    Printre speakeri s-au numărat, alături de companii din sectorul bancar, şi reprezentanţi din construcţii, precum Gabriel Nistor – CEO-ul companiei de construcţii SSAB AG, Laurenţiu Ştefănescu – CEO-ul producătorului de materiale de construcţii Sika România, şi alţii.

    „Dacă, la începutul anului, preţul oţelului s-a dublat, sub influenţa războiului din Ucraina şi a blocajelor pe lanţul de aprovizionare logistică, astăzi preţul a revenit la o valoare mai accesibilă. În schimb, preţul sticlei s-a triplat, fiind influenţat de componenta energetică, ma­joritară în procesul de producţie“, au mai spus partici­panţii la dezbatere.

    Prin urmare, unii dezvoltatori şi-au oprit planurile iniţiale de dezvoltare, din cauza lipsei de predictibilitate a preţului final.

    Recent, şi Marian Pîrvu, CEO-ul producătorului de acoperişuri Wetterbest, spunea, la emisiunea online ZF Logistica businessului, că după aproape doi ani de creş­tere continuă la oţel, preţul a trecut printr-o perioadă de stabilizare, iar acum a început să scadă uşor.

    „Fierul era în mod normal în jur de 4 lei/kg. Când a început războiul s-a dus peste 8 lei, iar acum s-a întors la 3,6-4 lei/kg, în funcţie de cantitatea pe care o cumperi“, spunea, în urmă cu două luni, Cosmin Răileanu, fondator al casei de comenzi online pentru construcţii Vindem-ieftin.ro.

    Preţurile materialelor de construcţii în medie s-au mărit cu procente cuprinse între 60% şi peste 100% din ianuarie 2021 până în prezent, potrivit estimărilor de la jucătorii din domeniu. Totuşi, Institutul Naţional de Statistică nu consemnează aceleaşi procente, ceea ce a generat nemulţumiri din partea companiilor. Ele spun că valorile estimate ale proiectelor licitate nu sunt actualizate în raport cu evoluţia preţurilor şi ca medie ponderată, în funcţie de aportul fiecărui tip de material la realizarea construcţiei. Impactul fierului, de exemplu, una din materiile prime care au suportat cele mai mari majorări de preţ, este unul foarte mare în construcţie per total.

     

  • Criza energetică: Ligia Deca pune bani deoparte pentru a avea o „pătură de siguranţă”

    Ligia Deca a fost întrebată vineri, într-o conferinţă de presă, dacă face economii, în contextul crizei energetice şi a facturilor mari ce vor veni în timpul iernii.

    „Cred că fiecare familie are un comportament sau trebuie să poată avea un comportament responsabil şi să încercăm să avem o rezervă financiară, sigur, în funcţie de veniturile pe care le avem. Da, şi eu am această conduită responsabilă, în a încerca să pun de o parte nu neapărat în perspectiva crizei, dar în perspectiva existenţei unei pături de siguranţă”, a răspuns ministrul Educaţiei.

    Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus, în urmă cu o săpătămână, că întotdeauna a evitat risipa, astfel că acum, când trebuie să economisească energia, nu i se pare dificil. „Nu am niciodată o temperatură exagerat de mare în casă, nici temperatura apei calde nu este foarte mare”.