BusinessMagazin

Tag: populatie

  • S-a terminat! Una dintre cele mai urâte taxe este redusă drastic. Categoria de produse la care va fi aplicată

    Propunerea legislativă, nr. B226/2021, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, depusă la Senat în 26 mai 2021, propune scăderea cotei de TVA pentru cărţile electronice şi audio.

    Astfel, cota de TVA pentru cărţile electronice şi audio ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2022.

    Mai exact, la articolul 291 alineatul (3), litera a) se va modifica şi va avea următorul cuprins:

    “a) manuale şcolare şi cărţi în format tipizat, audio, multimedia sau electronic, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

    În prezent, , la articolul 291 alineatul (3), litera a) are următorul cuprins: “a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii”.

    După cum se poate vedea mai sus, cota redusă de TVA de 5% se aplică doar la manuale şcolare şi cărţi în format tipărit.

    “Prin iniţiativa legislativă depusă, dorim să susţinem lectura, mai ales în rândul generaţiilor tinere (cele care folosesc extensiv dispozitive electronice, precum tablete, telefoane, readerve)”, scrie în expunerea de motive la prezentul proiect de lege.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Spania, în luptă cu istoria: Guvernul de la Madrid se chinuie să salveze zonele rurale ale ţării, afectate de decenii întregi de migrare către marile oraşe

    Declinul populaţiei rurale din Spania a tulburat autorităţile şi cetăţenii pentru cel puţin 50 de ani, însă criza generată de COVID-19 ar putea schimba radical peisajul, conform Bloomberg.

    Pentru prima dată în ultimele decenii, unele localităţi de lângă principalele centre urbane ale ţării încep să înregistreze creşteri ale numărului de cetăţeni, în condiţiile în care restricţiile de circulaţie şi temerile provocate de răspândirea virusului stimulează cererea de locuinţe spaţioase, aflate mai aproape de natură.

    Trendul este în creştere şi în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite, însă situaţia din Spania vine „la pachet” cu o provocare suplimentară. Într-o ţară în care unele regiuni sunt extrem de slab populate, guvernul încearcă să încurajeze oamenii să rămână la sate şi după ce va lua sfârşit pandemia.

    Administraţia premierului Pedro Sanchez a promis să susţină trendul, exploatând cei 140 de miliarde de euro pe care îi va primi prin intermediul planului de recuperare UE de-a lungul următorilor şase ani. Astfel, guvernul plănuieşte să cheltuie tot mai mult pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi oportunităţilor din mediul rural.

    „Fondurile europene schimbă tot, permiţându-ne să ajutăm o porţiune a populaţiei rurale care nu este conectată la noile tehnologii”, spune Francesc Boya, secretar general al Ministerului Tranziţiei Ecologice responsabil pentru politicile demografice.

    Guvernul de la Madrid intenţionează să cheltuie 2,3 miliarde pentru asigurarea cu fibră optică a întregii ţării până în 2025 şi 2 miliarde de euro pentru extinderea infrastructurii 5G. Mai mult, autorităţile vor să aloce câteva miliarde de euro restaurării clădirilor municipale din zonele rurale şi să protejeze patrimoniul natural în timp ce va susţine agricultura sustenabilă, pescuitul şi gestionarea pădurilor.

    Totuşi, procesele se vor extinde pe o perioadă lungă de timp. Pe măsură ce campania de vaccinare din Spania continuă să avanseze, oamenii încep să ia în calcul reîntoarcerea în zonele urbane, forţând guvernul să îşi accelereze planurile în perioada următoare.

    Spaniolii au început să se mute en masse la oraşe odată cu începutul anilor 1950, la peste un deceniu de la sfârşitul Războiului Civil. Primul şi cel mai mare exod rural al Spaniei a durat până în 1991, ridicând porţiunea de cetăţeni din mediul urban de la 60% la 80%, conform băncii centrale.

    Bazându-ne pe numărul de kilometri pătraţi care conţin cel puţin un locuitor, doar 13% din teritoriul Spaniei este populat, faţă de 70% în Franţa şi 60% în Germania.

     

  • Anunţ teribil pentru ţara noastră. “România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri ale populaţiei din UE”

    Dintre cele 1.216 regiuni din ţările UE, se estimează că aproximativ două treimi (802 regiuni) vor avea o populaţie mai mică în 2050 decât în 2019, în timp ce aproximativ o treime (414 regiuni) vor avea o populaţie mai mare, arată Eurostat.

    Aceste informaţii provin din cele mai recente estimări ale evoluţiei populaţiei privind modelele demografice regionale în 31 de ţări membre ale UE şi partenere.

    Există o variaţie considerabilă a estimărilor între ţări. În Letonia şi Lituania, toate cele 16 regiuni vor avea o populaţie, în 2050, mai mică decât în 2019, majoritatea cu cel puţin 20%. Bulgaria, Estonia, România, Slovenia şi Slovacia au o singură regiune cu o creştere a populaţiei preconizată până în 2050. Alte ţări cu o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populaţiei sunt Cehia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda .

    Se estimează că aproape 9 regiuni din 10 vor avea o vârstă medie mai mare în 2050 decât în 2019.

    Estimările spun că vârsta medie din aceste 31 de ţări va creşte cu 4 ani, de la 45,1 ani în 2019 la 49,1 ani în 2050. Doar în 131 din cele 1.216 regiuni (11% din total) nu se preconizează că vârsta medie va creşte.

    Se estimează că populaţiile care îmbătrânesc cel mai rapid vor fi în regiuni situate în principal în estul Europei (ţările baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria) şi sudul Europei (Italia, Spania şi Portugalia). Pentru cele 160 de regiuni (13%) cu cea mai rapidă îmbătrânire, se preconizează o creştere a vârstei medii cu cel puţin 8 ani între 2019 şi 2050.

    Populaţii mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din regiuni (119), 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar scădea cu cel mult 4 ani.

  • Recensământ. China a înregistrat cea mai lentă creştere a populaţiei din ultimele decenii

    China a înregistrat cea mai lentă creştere a populaţiei din ultimele decenii, potrivit datelor recensământului publicate marţi, informează CNN.

    Conform Biroului Naţional de Statistică al ţării, populaţia a crescut cu 5,38% – adică 72 de milioane de oameni – la 1,41 miliarde în ultimul deceniu.

    Cele mai recente date reprezintă o rată medie anuală de creştere a populaţiei de 0,53%, care a fost cu 0,04% mai mică decât rata anuală de creştere raportată între 2000 şi 2010.

    Între timp, proporţia populaţiei cu vârsta peste 65 de ani a crescut rapid, de la 8,87% în 2010 la 13,5% în 2020.

    Guvernul luptă pentru a spori creşterea populaţiei, deoarece se confruntă cu realitatea unui număr mai mic de lucrători care sprijină o societate din ce în ce mai îmbătrânită.

    În 2020, numărul nou-născuţilor înregistraţi în China a scăzut cu aproape 15% faţă de an trecut, de la 11,79 milioane la 10,03 milioane.

  • Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri ale populaţiei din UE

    Dintre cele 1.216 regiuni din ţările UE, se estimează că aproximativ două treimi (802 regiuni) vor avea o populaţie mai mică în 2050 decât în 2019, în timp ce aproximativ o treime (414 regiuni) vor avea o populaţie mai mare, arată Eurostat.

    Aceste informaţii provin din cele mai recente estimări ale evoluţiei populaţiei privind modelele demografice regionale în 31 de ţări membre ale UE şi partenere.

    Există o variaţie considerabilă a estimărilor între ţări. În Letonia şi Lituania, toate cele 16 regiuni vor avea o populaţie, în 2050, mai mică decât în 2019, majoritatea cu cel puţin 20%. Bulgaria, Estonia, România, Slovenia şi Slovacia au o singură regiune cu o creştere a populaţiei preconizată până în 2050. Alte ţări cu o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populaţiei sunt Cehia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda .

    Se estimează că aproape 9 regiuni din 10 vor avea o vârstă medie mai mare în 2050 decât în 2019.

    Estimările spun că vârsta medie din aceste 31 de ţări va creşte cu 4 ani, de la 45,1 ani în 2019 la 49,1 ani în 2050. Doar în 131 din cele 1.216 regiuni (11% din total) nu se preconizează că vârsta medie va creşte.

    Se estimează că populaţiile care îmbătrânesc cel mai rapid vor fi în regiuni situate în principal în estul Europei (ţările baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria) şi sudul Europei (Italia, Spania şi Portugalia). Pentru cele 160 de regiuni (13%) cu cea mai rapidă îmbătrânire, se preconizează o creştere a vârstei medii cu cel puţin 8 ani între 2019 şi 2050.

    Populaţii mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din regiuni (119), 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar scădea cu cel mult 4 ani.

  • Până în 2050 România va înregistra una din cele abrupte reduceri ale populaţiei dintre statele UE – Eurostat

    Dintre cele 1216 regiuni NUTS de nivel 3 din ţările UE şi AELS, se estimează că aproximativ două treimi (802 regiuni) vor avea o populaţie mai mică în 2050 decât în ​​2019, în timp ce aproximativ o treime (414 regiuni) vor avea o populaţie mai mare, arată Eurostat.

    Aceste informaţii provin din cele mai recente estimări privind evoluţia populaţiei privind modelele demografice regionale în 31 de ţări (cele 27 de state membre ale UE şi cele patru ţări AELS).

    Există o variaţie considerabilă a estimărilor între ţări. În Letonia şi Lituania, toate cele 16 regiuni de nivel 3 NUTS vor avea o populaţie, în 2050, mai mică decât în ​​2019, majoritatea cu cel puţin 20%. Bulgaria, Estonia, România, Slovenia şi Slovacia au o singură regiune cu o creştere a populaţiei preconizată până în 2050. Alte ţări cu o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populaţiei sunt Cehia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda .

    Se estimează că aproape 9 regiuni din 10 vor avea o vârstă medie mai mare în 2050 decât în ​​2019.

    Estimările spun că vârsta medie din aceste 31 de ţări va creşte cu 4 ani, de la 45,1 ani în 2019 la 49,1 ani în 2050. Doar în 131 din cele 1216 regiuni (11% din total) nu se preconizează că vârsta medie va creşte.

    Se estimează că populaţiile care îmbătrânesc cel mai rapid vor fi în regiuni situate în principal în estul Europei (ţările baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria) şi sudul Europei (Italia, Spania şi Portugalia). Pentru cele 160 de regiuni (13%) cu cea mai rapidă îmbătrânire, se preconizează o creştere a vârstei medii cu cel puţin 8 ani între 2019 şi 2050.

    Populaţii mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din regiuni (119), 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar scădea cu cel mult 4 ani.

  • Numărul şomerilor din economie a ajuns la 464.000 în martie, în scădere cu 14.000 faţă de luna precedentă. Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021

    Numărul şomerilor din economia locală a ajuns la circa 464.000  în martie, în scădere cu 14.000 faţă de luna precedentă şi cu aproape  9.900 faţă de luna ianuarie a acestui an, conform datelor de la Institututul Naţional de Statistică (INS).

    Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021. În februarie 2021, rata şomajului a fost de 5,7%, iar ianuarie ajunsese la 5,6%.

    Datele despre rata şomajului şi numărul şomerilor nu pot fi comparate cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, având în vedere că, începând cu anul 2021, INS a revizuit metodologia anchetei forţei de muncă în gospodării pentru a răspunde cerinţelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 202.

    „Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimaţiilor – în special asupra numărului populaţiei ocupate şi, implicit, asupra numărului populaţiei active – care este numitorul indicatorului «rata şomajului». Din acest motiv datele provizorii publicate pentru lunile ianuarie – martie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare”, transmite INS.

    Pentru persoanele adulte, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna martie 2021. În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost de 4,6% în luna martie, iar în cel al femeilor a fost de 4,2%. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 75,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna martie 2021.

    Activitatea economică şi, prin urmare, piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană au fost afectate de pandemia COVID-19 începând cu anul 2020, după cum scrie Eurostat, oficiul european de statistică. 

    „Au existat efecte vizibile asupra ocupării forţei de muncă, iar oamenii au trecut  de la a fi şomeri la a fi în afara forţei de muncă pentru că disponibilitatea lor de a lucra sau capacitatea lor de a căuta un loc de muncă a fost afectată. De obicei, în cazul unei crize economice, şomajul este principalul indicator pentru raportarea deteriorării pieţei muncii. Cu toate acestea, având în vedere natura crizei COVID-19, nu avem o imagine completă analizând doar schimbările şomajului”, transmite Eurostat.

    Măsurile luate de guvernele europene pentru a limita răspândirea coronavirusului au afectat atât companiile, cât şi entităţile publice, cum ar fi şcolile. Având în vedere această situaţie, persoanele fără loc de muncă care ar fi fost disponibile în mod normal pentru a lucra şi care ar fi căutat un loc de muncă ar fi putut renunţa la a căuta un job din cauza aşteptărilor mai mici sau pentru că nu erau disponibile imediat pentru a lucra din cauza altor responsabilităţi, cum ar fi îngrijirea copiilor.

    „Drept urmare, aceşti oameni nu vor mai fi consideraţi şomeri. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani disponibile pentru muncă, dar care nu caută un loc de muncă a crescut după ce au fost puse în aplicare primele restricţii COVID-19 în T1 din 2020, ajungând la 3,4% din forţa de muncă extinsă comparativ cu 3% în T4 din 2019 şi a atins apogeul în T2 din 2020 (4,9%), după care a scăzut şi a rămas stabilă la 3,7% în T3 şi T4 2020”, adaugă experţii de la Eurostat.

  • România, din ce în ce mai bătrână. Procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei s-a accentuat

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii tinerilor, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. 

    La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12442 mii persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).

    Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 11305,5 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115,0 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2020. Vârsta mediană a fost de 42,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2020.

    La 1 ianuarie 2021, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul bărbaţilor, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la femei de 8,2%.

    Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,7%), 10-14 ani (5,2%) şi 15-19 ani (5,1%).

  • Cum combate China îmbătrânirea populaţiei: Vârsta de pensionare va creşte anual cu câteva luni

    China plănuieşte să majoreze vârsta de pensionare gradual în decursul a câţiva ani, în loc să efectueze brusc o modificare abruptă, conform informaţiilor oferite de un cercetător guvernamental către Bloomberg.

    Atunci când vârsta de pensionare va începe să fie majorată, va fi vorba de o creştere anuală de o lună sau mai multe, a explicat Jin Weigang, şeful unei structuri de cercetare care lucrează în ministerul pentru resurse umane din China.

    El nu a precizat când vor începe aceste schimbări, însă actualul plan pe cinci ani adoptat de Beijing prevede „creşterea vârstei de pensionare într-o manieră treptată”.

    „Oamenii din diferite grupe de vârstă se vor pensiona la vârste diferite. De exemplu, în primul an de implementare, femeile care erau programate pentru pensionare la 50 de ani se vor pensiona la o lună sau câteva luni după vârsta de 50 de ani”, a declarat Jin Weigang, într-o discuţie cu agenţia de ştiri Xinhua.

    Cercetătorul a mai spus că politica guvernamentală va veni cu un anumit nivel de flexibilitate şi nu va fi o decizie uniformă pentru toată lumea, lăsând loc pentru cei care vor să se pensioneze mai devreme.

    Declaraţiile lui Jin Weigang oferă o ocazie rară de observa modul în care gândesc oficialii de la Beijing creşterea vârstei de majorare, în contextul în care propunerea controversată reprezintă soluţia Chinei în faţa unei populaţii din ce în ce mai îmbătrânite, cu o forţă de muncă din ce în ce mai redusă.

    În prezent, bărbaţii se pensionează la vârsta de 60 de ani, iar femeile la 55 de ani – însă aceste praguri sunt valabile doar pentru aşa-numiţii white collar, adică angajaţi specializaţi prin studii superioare.

  • Locul din Europa unde nu mai există niciun caz de Covid-19 şi toată populaţia a fost vacinată

    Kastellorizo a scăpat de coronavirus. Toţi cei 500 de locuitori ai micii insule greceşti au fost vaccinaţi. Din martie anul trecut, pe insulă a fost detectat un singur caz de COVID-19, purtătorul a fost rapid izolat şi virusul nu s-a răspândit în comunitate.

    Localnicii sunt atenţi, dar trăiesc într-un mod mai relaxat. Oricine ajunge pe insulă trebuie să facă un test rapid.
    Maria Lazaraki a fost una dintre primele persoane vaccinate de pe insulă.

    Restaurantul familiei sale rămâne închis, dar femeia de 90 de ani adoră să gătească pentru nepoţii ei. „Am fost vaccinată. Mi s-a administrat prima doză şi 15 zile mai târziu, a doua doză. Toată populaţia s-a vaccinat, oameni de la 20 la 94 de ani. Bineînţeles că sunt bătrână, mi-am trăit viaţa, dar din fericire virusul nu ajunge la insula noastră. Înainte de pandemie, aveam mulţi turişti. Sperăm că se vor întoarce”.

    Pescarul Michalis Matsos a suferit daune financiare semnificative din cauza pandemiei. El speră că situaţia se va îmbunătăţi în următoarele luni, potrivit Euronews.

    În ceea ce priveşte venirea verii, Kastellorizo susţine propunerea guvernului grec de eliberare a unui certificat de vaccinare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro