BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Victor Ponta anunţă că se RETRAGE de la şefia PSD

    Decizia a fost anunţată în contextul în care Victor Ponta este aşteptat la DNA, după întoarcerea sa din Turcia.

    ” Există însă şi o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum şi de ce!). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştiinţă decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în Partid până la momentul în care imi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevazută de Constituţie!)”, se spune în mesajul adresat Rovanei Plumb, preşedintele CN al PSD , lui Andrei Dolineaschi, secretarul general al PSD, precum şi membrilor BPN, ai CeXN şi Consiliului Naţional al partidului.

    De asemenea, Ponta spune că, dacă nu va avea nicio soluţie în justiţie, care să îi justifice nevinovăţia, “până la data congresului PSD”, nu va mai candida la nicio funcţie şi va “lupta din simpla şi onoranta calitate de membru de partid”.

  • Ponta: Anul acesta se dau în folosinţă două loturi de autostradă, înainte şi după Lugoj

    Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, după inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota şi a lotului II al Autostrăzii Nădlac-Arad, că nu a ţinut un discurs la eveniment, pentru că, fiind vorba de un proiect cu finanţare europeană, a preferat să îl lase să vorbească pe ministrul Fondurilor Europene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Anul acesta se dau în folosinţă loturile până la Lugoj şi lotul I după Lugoj, iar anul viitor, din Ungaria până dincolo se Sibiu se va merge pe autostradă. Bucata cea mai grea şi importantă, Sibiu-Piteşti, a fost aprobată ieri (vineri – n.r.) şi este pe primul loc în proiectele de infrastructură finanţate de Comisia Europeană. S-au finalizat contestaţiile şi s-a făcut studiul de fezabilitate”, a afirmat Ponta.

    Premierul a spus că ultimele 24 de ore sunt foarte importante pentru România, pentru că vineri s-a semnat contractul pentru o finanţare de 12 miliarde de euro pentru infrastructura din România.

    “În plus, de azi (sâmbătă – n.r.), pentru prima dată în istoria noastră suntem conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană. Vreau să rămânem, acest guvern, nu doar cu faptul că am dat pensii, salarii şi am scăzut TVA. În sfârşit, după 25 de ani, se fac lucruri concrete pentru infrastructura din România”, a spus el.

    Întrebat de jurnalişti despre alte subiecte, premierul a refuzat să răspundă la orice altă întrebare, spunând că este supărat că presa din România nu a scris vineri despre finanţarea de 12 miliarde de euro obţinută.

    “O să vă dezamăgesc foarte tare, dar având în vedere că ieri nu s-a vorbit deloc în presă despre 12 miliarde de euro primiţi de România, s-a vorbit despre altceva, pentru că eu am vorbit de altceva, azi nu mai fac greşeala aceasta şi vorbesc doar despre infrastructură, ca să fiţi obligaţi voi să vorbiţi despre ce e important, să vorbiţi despre autostrăzile din ţara asta, după care, de luni, ne întoarcem la problemele politice”, a spus Ponta.

    Întrebat despre numirea noului ministru al Transporturilor, Ponta a spus că este convins că preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa în perioada următoare.

    Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt au tăiat, sâmbătă, panglica inaugurală a Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota, la eveniment fiind prezent şi premierul Victor Ponta, care a venit sprijinindu-se în cârje.

    În timpul discursurilor ţinute de oficiali, Ponta a stat lângă podiumul amenajat, pe un scaun adus pentru el.

    Punctul de frontieră va fi deschis circulaţiei publice sâmbătă, la ora 15.00, odată cu deschiderea lotului II al Autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica şi Arad.

    Noul punct de control de la graniţă, aflat la joncţiunea A1 (RO) şi M43 (H), se va numi Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II (RO) – Csanadpalota (H).

    Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7.

    Noul punct de control are 20 de benzi de circulaţie, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta poliţişti de frontieră români şi ungari.

    Suprafaţa punctului Nădlac II este de 22 de hectare şi este complet supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale maşinilor, iar programele informatice afişează dacă maşinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.

    Din cele zece benzi de pe fiecare sens, patru sunt pentru autoturisme, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri ce trebuie controlate fitosanitar şi veterinar şi transportul de mărfuri periculoase, iar două sunt pentru autocare.

    Pentru traficul greu vor exista patru cântare, două pe fiecare sens de circulaţie.

    Parcarea de pe sensul de ieşire din ţară are 107 locuri pentru camioane.

    Proiectul amenajării acestui punct de frontieră a fost modificat faţă de cel cuprins în contractul de construire a autostrăzii Nădlac-Pecica. Astfel, la solicitarea autorităţilor, punctul a fost extins, pentru a avea o capacitate de tranzit mult mai mare decât cea prevăzută iniţial, iar costurile de amenajare se ridică la peste 30 de milioane de lei, pentru care s-a semnat un contract nou cu asocierea de firme care a realizat autostrada.

    Începând din 15 iulie, automarfarele cu o capacitate de peste 7,5 tone nu vor mai putea tranzita Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, de pe DN 7.

    Deschiderea acestui nou punct de frontieră a fost aprobată de Guvern printr-o hotărâre. Pentru acest proiect, bugetului Ministerului Afecerilor Interne a fost suplimentat cu 280.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în vederea achiziţionării de echipamente necesare completării dotării şi operaţionalizării punctului de trecere a frontierei.

    Amenajarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II (România) – Csanadpalota (Ungaria) a fost inclusă în proiectul autostrăzii Nădlac-Arad, care face parte din Reţeaua – Europeană de Transport (TEN-T), ce traversează România şi care are ca obiectuiv conexiunea între Autostrada (A1) şi Autostrada (M43).

    Lotul II al Autostrăzii Nădlac-Arad are o lungime de 16 kilometri, însă şase kilometri au fost deschişi circulaţiei în luna decembrie 2014, odată cu primul lot, pentru a exista legătură între DN 7 şi şoseaua de mare viteză. Astfel, sâmbătă sunt deschişi traficului cei zece kilometri rămaşi, cuprinşi între DN 7 Pecica şi Arad.

    Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.
    Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

    CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de 16,6 kilometri, a fost finalizat tot de asocierea italo-germană Astaldi – Max Boegl.

  • „Un PAPAGAL căruia i se vede târtiţa!” Extrem de vehement, Traian Băsescu denunţă un ATENTAT „bine regizat” la adresa actualului preşedinte al României

    Un scandal fără precedent al izbucnit pe scena publică.

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, reclamă un adevărat „complot” pus la cale de doi oameni:

    „Un PAPAGAL căruia i se vede târtiţa!” Extrem de vehement, Traian Băsescu denunţă un ATENTAT „bine regizat” la adresa actualului preşedinte al României

  • Iohannis: “Nu pot să accept că un Guvern adoptă o decizie, apoi premierul revine asupra ei. România mai are sau nu Guvern funcţional?”/ RĂSPUNSUL lui Ponta

    Preşedintele Klaus Iohannis precizează, într-o postare pe Facebook, că în ultimele luni a discutat de mai multe ori cu premierul pe tema salarizării demnitarilor, la iniţiativa acestuia, adăugând că nu poate accepta ca şeful Executivului să revină asupra unei decizii pe care a adoptat-o, dând dovadă de lipsă de coerenţă în actul guvernamental.

    “Nu pot să accept însă ideea că un Guvern adoptă în mod solidar o anumită decizie, iar apoi prim-ministrul îşi propune să revină asupra ei. Aceasta ar fi o lipsă de coerenţă a actului guvernamental, care pune sub semnul întrebării dacă România mai are sau nu Guvern funcţional”,  spune preşedintele Klaus Iohannis.

    “În legătură cu tema salarizării demnitarilor, dezbătută în aceste zile, vreau ca lucrurile să fie foarte clare: în ultimele luni, am discutat de mai multe ori cu prim-ministrul această temă, la iniţiativa acestuia. Subscriu ideii că remuneraţia demnitarilor trebuie să reflecte importanţa lor în stat şi că nu e posibil ca un ministru să aibă venituri mai mici decât proprii subordonaţi”, scrie Iohannis pe Facebook.

    Preşedintele spune că aceasta este o chestiune de principiu, însă înţelege reacţia oamenilor care vor performanţă din partea demnitarilor. Totuşi, Iohannis este de părere că o asemenea măsură trebuie în timp corelată cu reaşezarea întregului sistem de salarizare. Klaus Iohannis mai spune că modalităţile de realizarea a acestui principiu revin în sarcina Guvernului şi Parlamentului.

    Ponta îi răspunde lui Iohannis: Ultima noastră discuţie a fost în 5 iunie, când mi-a cerut demisia

    Premierul Victor Ponta reacţionează la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, care spunea că în ultimele luni a discutat de mai multe ori cu acesta despre salariile demnitarilor, Ponta spunând că ultima discuţie cu şeful statului a fost în 5 iunie, atunci când Iohannis i-a cerut demisia.

    ”O precizare utilă pentru opinia publică – ultima discuţie a mea cu domnul Iohannis a fost în ziua de 5 iunie, când mi-a cerut să demisionez. De atunci nu am mai vorbit niciodată despre niciun subiect!”, a scris premierul Victor Ponta pe Facebook, la 10 minute după mesajul transmis, tot pe Facebook, de preşedintele Klaus Iohannis

     

  • Ponta: N-am fost de acord cu Ordonanţa cu salariile demnitarilor. Se vor mări odată cu ale bugetarilor

    ”Ordonanţa cu salariile demnitarilor – eu nu am fost de acord cu ea. Am spus că într-adevăr demnitarii trebuie să fie bine plătiţi, dar odată cu Legea salarizării. Nu am vrut să creez impresia că am ceva cu ceea ce s-a discutat între domnul Iohannis şi Oprea în absenţa mea. Dar revin la decizia mea şi miercuri vom adopta alta. Nu se măresc salariile demnitarilor decât odată cu bugetarii”, scrie Ponta pe Facebook.

    Joi seară, premierul Victor Ponta a avut o intervenţie telefonică la B1 TV, unde a anunţat că el nu a fost de acord cu această creştere şi că ştia însă că măsura este agreată şi de preşedintele Klaus Iohannis.

    Ponta a intervenit în emisiune după ce, în aceeaşi emisiune, şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache, a afirmat că nu preşedintele Iohannis este cel care i-a cerut premierului interimar Gabriel Oprea să majoreze indemnizaţiile demnitarilor.

    Mihalache a fost întrebat dacă este adevărat ceea ce susţin “surse din PSD”, şi anume că Iohannis i-a cerut lui Oprea să majoreze indemnizaţiile demnitarilor, acesta răspunzând că nu este adevărat, că nu Iohannis i-a cerut lui Oprea un astfel de act normativ, ci că preşedintele doar a arătat public că este normal ca demnitarii să beneficieze de o remuneraţie corespunzătoare importanţei lor în stat.

    Referitor la informaţiile neoficiale privind faptul că Iohannis a cerut majorarea, despre care a fost întrebat în emisiune, Mihalache a afirmat că “unele partide sunt experte în a da pe surse anumite informaţii, pentru a pasa responsabilitatea”.

    El a mai arătat că Iohannis a fost informat de Oprea despre majorare, dar că discuţia pe această temă este mai veche şi că şi Ponta ştia de această iniţiativă, chiar premierul trimiţând Preşedinţiei, în luna martie, o propunere a grilei de salarizare, similară cu cea aprobată acum de Guvern.

    Mihalache a mai afirmat că forma în care Guvernul a adoptat actul normativ “poate fi discutabilă” şi că Guvernul este cel care s-a angajat să majoreze salariile demnitarilor până la începutul verii, discuţiile cu Preşedinţia fiind doar informale deoarece decizia politică aparţine Guvernului şi Parlamentului. El a conchis însă că este bine ca partidele să nu perpetueze în populism şi demagogie şi să susţină că demnitarii trebuie să aibă salarii mici şi să vină la serviciu cu bicicleta.

    La scurt timp după aceste afirmaţii, Ponta a intervenit telefonic şi a afirmat că s-a săturat “de jocuri de doi bani pentru imagine”, că el nu a fost de acord cu majorarea indemnizaţiilor şi că Guvernul va amâna creşterea dacă şeful Cancelariei prezidenţiale se delimitează de acest demers.

    “Eu ştiam că au discutat (Iohannis cu Oprea-n.r.) să aprobe această ordonanţă în absenţa mea şi am fost informat în acest sens. Acum, aflu de la domnul Mihalache că, de fapt, am fost dezinformat şi Iohannis habar nu are, că nu are nicio treabă cu chestia asta. Atunci, miercuri vom adopta o altă decizie, în sensul că se măresc salariile demnitarilor atunci când se măresc pentru toţi bugetarii. Dacă domnul Mihalache ne-a informat că, de fapt, am înţeles eu greşit şi că domnul Iohannis nu ştia nimic, ba chiar cumva că nici nu e de acord cu chestia asta – deşi ieri l-am văzut pe Iohannis spunând că e o idee bună, dar eu îl cred pe Mihalache – atunci mărim salariile la demnitari când le mărim la ceilalţi bugetari, prin Legea salarizării. Jocurile astea de doi bani, în care faci ceva şi după aia dai vina pe altcineva, nu mai sunt dispus să le înghit”, a spus Ponta.

    Miercuri, Guvernul a decis ca indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii să fie majorate începând cu luna august, iar cele mai mari salarii le vor avea preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.

    Majorarea indemnizaţiilor a fost anunţată de Gabriel Oprea miercuri, în ultima zi în care a exercitat interimar funcţia de premier.

    Guvernul a stabilit ca această creştere să fie aplicată şi miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului SGG şi celui al Cancelariei premierului.

    Astfel, conform deciziei Guvernului, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare sunt majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului este fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net).

    În baza ordonanţei la acest moment în vigoare, miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, trebuie să primească o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru.

    Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei trebuie acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS.

    Majorările ar trebui aplicate începând cu luna august a acestui an, prevede ordonanţa în vigoare la acest moment.

    În prezent, preşedintele ţării este remunerat lunar cu aproximativ 6.500 lei net, preşedinţii celor două Camere parlamentare şi prim-ministrul – cu 6.184 lei net, vicepremierul – cu circa 5.800 lei net, iar ministrul – cu 5.350 lei net.

    Ordonanţa privind majorarea indemnizaţiilor a fost publicată în Monitorul Oficial tot miercuri, la puţine ore după aprobare.

    Miercuri dimineaţa, înaintea şedinţei de guvern, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că “intenţia guvernului” de a majora salariile miniştrilor este “înţeleaptă, cu bătaie lungă” şi se poate încadra la categoria “prevenirea corupţiei”.

    Întrebat ce părere are despre intenţia Guvernului de a mări salariile miniştrilor prin ordonanţă, Klaus Iohannis a spus că i se pare o intenţie înţeleaptă, având în vedere că salariul unui demnitar reflectă poziţia acestuia în stat.

    “Există o intenţie a guvernului de a creşte salariile miniştrilor. Mi se pare o intenţie înţeleaptă, cu bătaie lungă. Eu cred că putem să încadrăm această intenţie la categoria prevenirea corupţie. Până la urmă este un lucru destul de evident că remuneraţia unui demnitar reflectă într-o măsură rezonabilă poziţia în stat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    “Ştiu că miniştrii, de foarte multe ori, sunt în situaţia ca în propriul minister, un număr mare de funcţionari să aibă o remuneraţie considerabil mai mare decât ministrul, lucru care sigur nu poate fi o soluţie. Cred, de asemenea, că din raţiuni pur populiste nu s-a rezolvat până acum această chestiune”, a mai spus preşedintele.

    Noua Lege a salarizării unitare a bugetarilor este prevăzută să fie aplicată cel mai devreme la sfârşitul acestui an.

  • Ştirea săptămânii vine de la DNA, la doar 24 de ore de la întoarcerea în ţară a lui Victor Ponta! Urmează cele mai GRELE momente pentru premier de când e în funcţie

    Clipe foarte grele pentru premierul României la puţină vreme după ce s-a întors în ţară, după 26 de zile petrecute la o clinică în Turcia, unde a suferit o intervenţie chirurgicală.

    Deşi anunţase că în prima zi în care revine în ţară va merge „la procuror”, Victor Ponta s-a răzgândit, iar DNA face următoarea mişcare:

    Ştirea săptămânii vine de la DNA, la doar 24 de ore de la întoarcerea în ţară a lui Victor Ponta! Urmează cele mai GRELE momente pentru premier de când e în funcţie

  • Vizită-surpriză la Istanbul, unde se recuperează premierul. Cine l-a convins să se întoarcă în România. Este o chestiune de timp

    Premierul Victor Ponta a primit o vizită-surpriză în Turcia, acolo unde se află la recuperare după operaţia la genunchi. După ce mai mulţi lideri ai PSD au mers la Istanbul pentru a-l susţine pe şeful guvernului şi a afla când se va întoarce în ţară, misterul a fost spulberat.

    Vizita-surpriză la Istanbul. Cine l-a convins pe Victor Ponta să se întoarcă în România

  • Ponta vorbeşte de “adversarii independenţei noastre economice” şi face apel la români

    Afirmaţia a fost postată, vineri, pe Facebook, într-un mesaj completat la o remarcă legată de informaţia privind creşterea încasărilor la buget din TVA.

    “O ştire care confirmă faptul că reducerea cotei standard de TVA la 19% prin noul Cod Fiscal va avea un efect pozitiv similar! Update – Codul Fiscal a fost adoptat prin consens politic (votat de toate partidele) şi prin cea mai amplă consultare cu mediul de afaceri (în special Coaliţia pentru Dezvoltarea României)! Cred că în acest moment toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţara şi societate!”, scrie Ponta.

    El nu precizează la care dintre adversari se referă şi ce înseamnă un front comun al românilor.

    Mesajul este postat într-un context în care, tot vineri, premierul Alexis Tsipras a îndemnat alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali iar Grecia organizează duminică un referendum privind măsuri de austeritate.

    În ceea ce priveşte România, Fondul Monetar Internaţional consideră că aprobarea Codului Fiscal va crea un deficit fiscal semnificativ, pentru care va fi foarte important, dar şi foarte dificil de găsit măsuri compensatorii.

    Fondul a recomandat Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor.

    În acelaşi timp, la finele săptămânii trecute, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Guvernului nu au căzut de acord asupra modificărilor aduse Codului Fiscal, astfel încât oficialii Fondului Monetar Internaţional nu vor mai veni în iulie la Bucureşti.

    Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.

  • Traian Băsescu: Acuzaţia de conflict de interese la adresa lui Ponta, forţată şi exagerată

    Fostul şef al statului a spus, la Gândul live, că este o iresponsabilitate din partea premierului Victor Ponta să se opereze în afara Uniunii Europene, apreciind că acesta se putea opera oriunde – la Viena sau la Paris.

    ”Nu ştiu de ce a optat pentru o ţară din afara UE. Conta foarte mult, măcar ca imagine, nu poate spune nimeni că este mai sigur în Turcia decât la Berlin, Paris”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că Ponta a plecat din ţară pentru a se opera pentru că ”putea fi adus la DNA în orice moment, cu mandat”: ”A plecat pentru nu a fi adus cu mandat”.

    Fostul preşedinte a mai spus că nu este de acord şi i se pare ”exagerată şi forţată” acuzaţia de conflict de interese la adresa premierului.

    ”Nu sunt de acord cu abrdarea procurorilor referitor la conflictul de interese. Să spui că în baza acelor afaceri a fost numit domnul Şova ministru, mi se pare o exagerare. În dosarul acesta, cel puţin în diagnosticul penal pus, nu mi se pare că se poate poate forţa atât de mult conflictul de interese încât să ceri ridicarea imunitătii unui premier. Nu cred că va rezista în instanţă această acuzaţie. Pe mine mă îngrijorează puţin uşurinţa cu care poţi să faci să cadă un guvern. Forţezi puţin un conflict de interese şi faci clasa politică să ceară demisia. Greutatea s-a pus că nu a încuviinţat Parlamentul ridicarea imunităţii pe conflictul de interese. Dacă aş fi fost prim-ministru la momentul în care s-a formulat această acuzaţie, mi-aş fi dat demisia. Cred că a greşit aici, pentru cariera lui, pentru partid şi pentru credibilitatea Guvernului”, a mai declarat Traian Băsescu.

    El a apreciat că Ponta ”va pierde Guvernul”.

    ”Cred că Victor Ponta va pierde Guvernul, iar dacă va avea dosare consistente nu cred că aceste va fi, cu conflictul de interese. Ar putea fi va fi KazMunaiGaz, privatizarea CFR Marfă, dar nu conflictul de interese”, a adăugat Băsescu.

  • Premierul Victor Ponta s-ar putea întoarce în ţară până în 11 iulie/Plumb: Doar medicii pot decide când Ponta se întoarce în ţară

    “Premierul doreşte să vină pe 11 iulie la Nădlac, dar depinde de ce spun medicii săptămâna viitoare. Deocamdată, este anunţată participarea vicepremierului Gabriel Oprea”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că doar medicii pot decide data la care liderul PSD, premierul Victor Ponta, poate reveni în ţară, după operaţia efectuată la genunchi la o clinică din Turcia.

    “Pot să vă spun că doar medicii pot decide când domnul preşedinte şi premier Victor Ponta se întoarce în ţară“, a spus Plumb, întrebată de jurnalişti dacă are informaţii cu privire la data de întoarcere în ţară a premierului Ponta.

    România şi Ungaria au convenit înfiinţarea unui nou punct de trecere a frontierei de stat, care va lega cele două ţări prin interconectarea autostrăzilor A1 şi M43, între localităţile Nădlac (România) şi Csanadpalota (Ungaria).

    Noul punct de frontieră va facilita atât traficul internaţional de persoane, cât şi traficul internaţional de mărfuri, introducând, totodată, şi o limită de greutate de 7,5 tone în privinţa traficului prin punctul de la Nădlac- Nagylak.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că a discutat miercuri dimineaţă cu premierul Victor Ponta, care i-a spus că se simte din ce în ce mai bine şi că va reveni în curând în ţară.

    Întrebat dacă are informaţii că Victor Ponta va reveni în ţară până la sfârşitul săptămânii, Robert Cazanciuc a spus că nu ştie precis acest lucru şi că, din ce a discutat cu premierul, ar urma să revină în România în câteva zile.

    Premierul Victor Ponta a fost internat în 14 iunie la Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde o zi mai târziu a fost operat la genunchiul stâng.

    Duminică, Victor Ponta a declarat, la postul B1, că va reveni în ţară, “pe picioare, nu în scaun cu rotile sau cârje”, în maximum două săptămâni, interval în care medicii i-au transmis că nu poate pune piciorul jos.

    Anterior, Ponta afirma că este posibil să revină în ţară după săptămâna viitoare, respectiv începând cu 6 iulie, săptămână în care trebuie să parcurgă exerciţii de fizioterapie şi recuperare intensivă, mai devreme totuşi de termenul de 28 de zile avansat iniţial de medici.

    Conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

    În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat, după ce cu zece zile înainte fusese anunţat că este urmărit penal pentru trei infracţiuni, în dosarul lui Dan Şova.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă premierului Victor Ponta, în 5 iunie, că este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

    DNA a cerut atunci Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

    În 29 iunie, premierul Victor Ponta afirma că în prima zi în care va veni în ţară va merge şi la DNA pentru o nouă audiere în dosarul aflat în fază de urmărire penală, spunând că este posibil ca procurorul să decidă inclusiv control judiciar.

    Anterior, deputatul Sebastian Ghiţă afirma că procurorii urmăresc să îl determine pe premierul Victor Ponta să demisioneze de la conducerea Guvernului, fiind posibil în acest sens să-l pună sub control judiciar şi să-i interzică să intre în clădirea Guvernului.