BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • UE, după ce Polonia şi Ungaria au interzis cereale ucrainene: acţiunile unilaterale, inacceptabile

    Acţiunile unilaterale în domeniul comerţului din partea statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile, a declarat duminică executivul blocului comunitar, după ce Polonia şi Ungaria au anunţat interdicţii privind importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a-şi proteja sectoarele agricole locale.

    După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele din Europa Centrală, afectând preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

    “Suntem la curent cu anunţurile Poloniei şi Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale şi alte produse agricole din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-o declaraţie trimisă prin e-mail, citată de Reuters.

    “În acest context, este important să subliniem că politica comercială este de competenţa exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile.”

    “În astfel de vremuri dificile, este esenţial să se coordoneze şi să se alinieze toate deciziile în cadrul UE”, a adăugat declaraţia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat pentru agenţia de ştiri de stat PAP că guvernul se află în contact permanent cu Comisia Europeană pe această temă şi că interdicţia a fost posibilă datorită unei clauze de securitate.

    Polonia şi Ungaria au fost implicate în conflicte de lungă durată cu Bruxelles-ul în legătură cu probleme precum independenţa justiţiei, libertatea presei şi drepturile LGBT, iar ambelor ţări le-au fost reţinute fonduri din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

    Ministrul ucrainean al agriculturii, Mykola Solsky, a discutat duminică cu omologul ungar Istvan Nagy şi a subliniat că deciziile unilaterale sunt inacceptabile, a precizat ministerul ucrainean al agriculturii într-o declaraţie. Cei doi au convenit să discute din nou în curând, a precizat acesta.

    Ministerul a declarat sâmbătă că interdicţia poloneză a contrazis acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a solicitat discuţii pentru a rezolva problema.

    Între timp, ministrul bulgar al agriculturii, Yavor Gechev, a declarat că ţara sa ia în considerare, de asemenea, o interdicţie a importurilor de cereale ucrainene, a relatat duminică agenţia locală BTA.

  • Ucraina acuză Polonia că a aruncat în aer înţelegerile: Guvernul polonez a decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol

    Guvernul polonez a decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol polonez, a declarat sâmbătă liderul Partidului Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, Jaroslaw Kaczyński.

    Cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele din Europa Centrală pe fondul blocajelor logistice, afectând preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

    Acest lucru a creat o problemă politică pentru PiS într-un an electoral.

    “Astăzi, guvernul a decis un regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)”, a declarat Kaczyński în timpul convenţiei partidului PiS.

    Lista acestor bunuri va fi inclusă în regulamentul guvernamental şi sunt bunuri “de la cereale până la produse din miere, foarte, foarte multe lucruri”, a adăugat el.

    “Suntem şi rămânem neschimbate prietenii şi aliaţii Ucrainei. O vom sprijini şi o vom susţine … Dar este de datoria fiecărui stat, fiecărei autorităţi, o autoritate bună în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi”, a spus Kaczyński.

    Kaczyński a declarat că Polonia este pregătită să înceapă discuţii cu Ucraina pentru a rezolva problema cerealelor, iar partea ucraineană a fost deja notificată cu privire la deciziile guvernului polonez.

  • Reconstrucţia Ucrainei, cel mai mare şantier al lumii, a început: giganţii de pe Wall Street au misiunea de a se ocupa de finanţare, iar companiile poloneze câştigă deja contracte. Firmele cehe au şi ele munca asigurată

    Ceea ce ruşii bombardează ziua şi noaptea, ucrainenii reconstru­iesc zi şi noapte şi trebuie să facă lucrul acesta. Reconstrucţia ţării, pe timp de război, este felul lor de a-şi arăta rezistenţa în faţa armatei agre­sorului. Dar Ucraina nu este singură în acest efort. O organizaţie caritabilă din Unga­ria a inaugurat o grădiniţă nou construită în satul Zahalc, de lângă Kiev, pe locul vechii gră­diniţe distruse când armata rusă a încercat să ocupe capitala ucraineană.

    Cehia trimite în Ucraina generatoare de electricitate şi delegaţii care să identifice nevo­ile de reconstrucţie pe teren, să le evalueze şi să aducă ajutor, după cum a explicat amba­sadorul ceh la Washington Miloslav Stasek, referindu-se la implicarea timpurie a ţării sale în efortu­rile de reconstrucţie. Cehia se concentrează pe oraşul Dnipro, din estul ţării, devastat de atacurile aeriene ruseşti.

    În ianuarie, guver­nul ceh şi cel ucrai­nean au încheiat un acord pentru implica­rea companiilor cehe în reclădirea Ucrainei, pri­mul pas fiind stabilirea u­nui grup de lucru. Iar guver­nul de la Praga a lansat o nouă funcţie, cea de comisar guvernamental pentru reconstrucţia Ucrainei, un coordonator care trebuie să se ocupe de ajutarea Ucrainei maximizând în acelaşi timp oportunităţile pentru companiile cehe.

    Companiile poloneze au început deja să participe la construirea Ucrainei, a scris ieri ziarul Puls Biznesu cu ocazia vizitei pre­şe­din­telui ucrainean Volo­di­mir Zelenski în Po­lonia. Unul din scopu­rile vizitei au fost tocmai discuţii despre refacerea in­frastructurii, a clădirilor, a a­fa­cerilor, a ceea ce a distrus răz­boiul. „Ce a fost distrus în război este în curs de reparare, sunt implementate contracte, iar companiile poloneze ştiu unde să le gă­sească“, arată Puls Biznesu.

    Potrivit ziarului, o companie poloneză, Drog­bud, a câştigat deja mai multe licitaţii pen­tru reconstrucţia de drumuri, iar o altă fir­mă din Polonia, Unibep, a câştigat un contract finanţat de guvernul polonez pentru moder­nizarea mai multor puncte de trecere a fron­tierei pe partea ucraineană. „Nevoile Ucrainei sunt enorme deoarece pe lângă reconstruirea infrastructurii distruse este necesară umplerea golurilor din economie.

    O cincime din companiile ucrainene şi-au încetat activitatea, cinci milioane de angajaţi şi-au pierdut locul de muncă, iar capacitatea de producţie a ţării a scăzut cu 30-40%“, mai scrie Puls Biznesu. După război, Ucraina va fi cel mai mare şantier de reconstrucţie al lumii. Dar razboiul nu a încetat. Banca Mondială esti­ma că până în februarie costurile reclădirii ţării se ridicau la 411 miliarde de dolari. Este o sumă echivalentă cu dublul PIB-ului ucrai­nean de dinainte de război şi un efort financiar pe care, evident, Ucraina nu şi-l permite.

    Ze­lenski cere de mult timp ca recon­struc­ţia să înceapă cât mai devreme. Statele occi­den­tale promit ajutor, caută surse de finan­ţare, înfiin­ţează diverse fonduri şi se vorbeşte chiar şi de un nou plan Marshall. Un grup de parlamentari din diverse ţări, cele mai multe europene, cunoscut ca United for Ukraine Network, a lansat ideea unui plan Marshall de 750 miliarde euro. Sunt bani care ar ajunge la o mulţime de companii străine. Zelenski des­chide uşile pentru cine a ajutat mai mult Ucra­ina până acum.

    Polonia şi statele baltice au oferit cel mai mare ajutor raportat la populaţie. Este vorba de ajutor umanitar şi mai ales militar. Cehia se distinge prin rapiditatea cu care a acţionat în susţinerea cu armament şi tancuri a armatei ucrainene.

    Ungaria, în schimb, prin mesajele sale a sugerat că ar vrea terminarea cât mai rapidă a războiului, indiferent de rezultat, în condiţiile actuale aceasta însemnând ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile cucerite cu forţa de către armata rusă, şi nu ajută armata Kievului cu armament. SUA sunt de departe cel mai mare donator de armament, iar uriaşului de peste Atlantic îi sunt deschise toate uşile. Zelenski a semnat în februarie un acord cu cea mai mare bancă americană, JP Morgan, privind atragerea de capital privat pentru un nou fond de investiţii care are ca ţintă refacerea infrastructurii ucrainene.

    Resursele iniţiale ale fondului, cele care ar atrage alte resurse, ar fi de 20-30 miliarde dolari. Altă idee discutată cu preşedintele ucrainean au fost crearea unei bănci administrate de companiile de pe Wall Street care să facă investiţii în răfinării de petrol, drumuri, poduri şi alte elemente de infrastructură economică distruse de armata lui Putin. Anterior acordului cu JP Morgan, Zelenski a discutat cu CEO-ul de la BlackRock Larry Fink despre coordonarea eforturilor de investiţii pentru reconstrucţia Ucrainei. Cel mai mare manager de active din lume, cu sediul în SUA, a fost ales pentru consiliere în proiectarea unui cadru pentru investiţii publice şi private necesare refacerii economiei ucrainene. Separat, Zelenski le-a cerut companiilor americane de toate felurile să nu aştepte sfârşitul războiului pentru a investi în Ucraina. Nici înainte de război nu era uşor să investeşti în Ucraina, o ţară trasă înapoi de corupţia endemică. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistenţă economică pentru restabilirea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu 13,3 miliarde de dolari pentru a ajuta 16 ţări“, spune pentru The Guardian Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de redresare în zonele eliberate de sub ocupaţia rusă. „Sunt aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toţi aceşti bani pentru reconstrucţia unei singure ţări.“ Bani mulţi pot atrage multă corupţie. Dar ţara s-a mobilizat singură. Ucraina a curăţat de moloz şi resturi 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare şi a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări şi depouri.

     

     

     

     

     

  • Ucraina va suspenda exporturile de cereale spre Polonia, pentru evitarea destabilizării pieţei locale

    Ucraina a decis, vineri, să suspende exporturile de cereale spre Polonia, printr-un acord cu Guvernul de la Varşovia, pentru evitarea destabilizării pieţei locale, pe fondul protestelor fermierilor polonezi.

    “Am convenit să limităm şi, pentru moment, să suspendăm exporturile de cereale spre Polonia. Tranzitul cerealelor va fi permis, dar va fi monitorizat atent de ambele ţări, astfel încât cerealele Ucrainei să nu rămână în Polonia”, a declarat vineri Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, citat de agenţia Reuters.

    Micola Solski, ministrul ucrainean al Agriculturii, a confirmat suspendarea exporturilor de cereale. Solski a afirmat că, săptămâna viitoare, Kievul şi Varşovia vor stabili modalităţi care să permită “limitarea exporturilor” de cereale în Polonia până la semnarea unui acord bilateral care să prevadă mecanisme clare, în funcţie de nevoile poloneze, informează cotidianul Le Monde.

    Fostul ministru polonez al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, şi-a prezentat demisia miercuri, în contextul deciziei Comisiei Europene de a prelungi stimulentele pentru importurile de cereale ucrainene, deşi Polonia a cerut măsuri de limitare. Cinci state central şi est-europene, inclusiv Polonia şi România, au cerut Comisiei Europene să ofere soluţii pentru ajutarea fermierilor afectaţi de exporturile de cereale din Ucraina, în contextul în care Guvernul de la Varşovia a semnalat destabilizarea pieţei locale, au declarat săptămâna trecută surse citate de agenţia DPA şi de site-ul Tagesschau.de. Polonia, România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia i-au trimis săptămâna trecută o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au cerut o soluţie pentru ajutarea fermierilor afectaţi de exporturile de cereale ucrainene.

    Guvernul Poloniei a solicitat în mod repetat să fie create de Comisia Europeană mecanisme pentru transportul rapid al cerealelor ucrainene care tranzitează spaţiul comunitar. Fermierii polonezi au organizat o serie de acţiuni de protest faţă de aducerea cerealelor ucrainene, care rămân mult timp pe teritoriul Poloniei înainte de a fi transferate în alte ţări, ceea ce afectează stocurile locale şi generează scăderi de preţuri.

  • Cei care pariază pe prăbuşirea acţiunilor bancare în aceste zile au construit un portofoliu de 16 miliarde de dolari. Marile fonduri speculative sunt “short” pe băncile europene din Austria, Italia, Suedia, Marea Britanie, Spania şi Polonia

    Vânzătorii în lipsă au acumulat până marţi poziţii bearish în valoare de peste 15,7 miliarde de dolari împotriva băncilor europene, după ce prăbuşirea Silicon Valley Bank a stârnit temeri de contagiune şi a dus la prăbuşirea acţiunilor, potrivit S&P Global Market Intelligence, scrie agenţia de ştiri Thomson Reuters.

    Marile fonduri speculative, inclusiv Marshall Wace şi Odey Asset Management, au adăugat poziţii scurte împotriva băncilor europene, au arătat documentele de reglementare consultate de Reuters şi datele de la Breakout Point.

    Vânzarea în lipsă presupune împrumutarea de acţiuni de la un broker pentru a le vinde, cu speranţa de a le răscumpăra la un preţ mai mic pentru a obţine un profit. Odey Asset Management şi Marshall Wace au refuzat să comenteze.

    Marshall Wace a deţinut cel mai mare număr de poziţii scurte faţă de bănci, conform datelor publice din Austria, Italia, Suedia, Marea Britanie, Spania şi Polonia analizate de Breakout Point. Printre bănci se numără BAWAG (BAWG.VI), FinecoBank (FBK.MI), Handelsbanken (SHBa.ST), CaixaBank (CABK.MC), NatWest Group (NWG.L) şi PKO Bank Polski (PKO.WA).

    Handelsbanken, Mediobanca (MDBI.MI), BNP Paribas (BNPP.PA), Credit Suisse (CSGN.S), Close Brothers (CBRO.L), Deutsche Bank (DBKGn.DE) s-au numărat printre firmele financiare care au încheiat ziua de marţi cu cea mai mare proporţie de acţiuni împrumutate vânzătorilor în lipsă, potrivit S&P Global Market Intelligence.

    Cei 113 creditori urmăriţi de cercetători au înregistrat o creştere medie de 5% a acţiunilor împrumutate între 10 şi 14 martie.

    Datele nu au acoperit scăderea acţiunilor Credit Suisse de miercuri, care au scăzut cu până la 30% la un moment dat, după ce principalul său acţionar a declarat că, din motive de reglementare, nu poate injecta mai mult capital în bancă.

    Traderii cu poziţii scurte pe Credit Suisse ar fi putut, potrivit preţurilor de pe piaţă, să obţină, potenţial, profituri de până la 238,6 milioane de dolari de la începutul lunii şi de până la 192,4 milioane de dolari de la începutul anului, arată un studiu al S3 Partners.

    Acţiunile BNP Paribas au scăzut miercuri cu până la 12%, înainte de a-şi reveni pentru a înregistra o pierdere de 9%, în timp ce acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu aproape 9%.

    În săptămâna de până miercuri, aproximativ 120 de miliarde de euro (126 de miliarde de dolari) au fost şterse din valoarea acţiunilor băncilor europene.

    “Este o vânzare de panică, fără să se gândească prea mult la elementele fundamentale”, a declarat Jerome Legras, şeful departamentului de cercetare de la Axiom Alternative Investments, când a fost întrebat dacă există vreo corelaţie între băncile care au fost vândute în lipsă.

    Această criză a început după ce Silicon Valley Bank a fost forţată să vândă un portofoliu de obligaţiuni în pierdere pentru a satisface cererile clienţilor săi care doreau să retragă fonduri, ceea ce a provocat temeri privind o criză de lichidităţi la alte instituţii financiare.​

  • Mutare strategică: Retailerul online de fashion Answear se extinde prin achiziţia a două business-uri de încălţăminte din Polonia – SneakerStudio şi PRM

    Compania poloneză Answear, specializată în comercializarea online de produse fashion şi prezentă şi pe piaţa din România din 2015, a anunţat achiziţia a două businessuri din portofoliul Fashion Trends Group Sp. z. o.o. – SneakerStudio şi PRM. Ambele businessuuri comercializează încălţăminte, atât prin intermediul magazinelor online cu acelaşi nume, cât şi prin două magazine offline din Cracovia şi Varşovia. Magazinul online SneakerStudio operează şi pe piaţa din România prin site-ul sneakerstudio.ro.

    Cu afaceri de aproape un miliard de zloţi polonezi (peste 208 mil. euro) anul trecut, generate de cele 11 pieţe pe care activează în total, Answear vede un poteţial de creştere pe segmentul de sneakers şi streetwear premium.

    “Ne plac brandurile care ies în evidenţă în primul rând prin oferte unice de sneakers şi streetwear premium. Odată cu această fuziune, ne extindem aria de afaceri şi avem oportunitatea de a ajunge la noi grupuri de clienţi cu linii de produse dedicate, inclusiv Gen Z sau clienţi interesaţi de produse premium şi de lux. Toate previziunile presupun o creştere dinamică a pieţei de produse premium, în care credem şi noi şi, de asemenea, credem că această tranzacţie ne va permite să intrăm şi mai rapid în acest segment şi să ne dezvoltăm eficient”, a declarat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

    Sneakerstudio este un brand matur din segmentul sneakers şi lifestyle în rândul comunităţii tinerei generaţii de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Oferă produse de la mărci precum Adidas Originals, New Balance, Carhartt şi Veja. Retailerul este prezent prin magazinele sale online în ţările din Europa Centrală şi de Est, dar comercializează produsele sale şi pe pieţele din Europa de Vest prin intermediul unui website global activ în limba engleză. Brandul s-a născut în 2015 în districtul Kazimierz din Cracovia, într-un boutique ce a devenit o destinaţie cult pentru fanii locali ai pantofilor sport şi ai culturii stradale.

    PRM, pe de altă parte, este un concept nou, care este în concordanţă cu tendinţele actuale ale pieţei şi oferă produse streetwear şi fashion de lux. În ciuda stadiului său incipient de dezvoltare, a reuşit deja să atragă multe mărci binecunoscute şi respectate în Europa de Vest, precum Y-3, A.P.C., Marni, A-Cold-Wall, MISBHV şi Rick Owens. Vânzările se fac printr-un website global, iar boutique-ul mărcii este situat în Varşovia.  

    “Suntem foarte încântaţi să ne unim forţele cu un jucător atât de apreciat precum Answear, care a dovedit de mai multe ori că este o companie bine organizată, aşa cum se vede din rezultatele pe care le obţine. Cu o logistică fiabilă şi sisteme excelente de e-commerce, deserveşte clienţii la cel mai înalt nivel. Sunt convins că prin combinarea acestor domenii, împreună cu brandurile unice pe care le-am creat în ultimii ani, acesta va fi un pas important în dezvoltarea noastră şi ne va ajuta să ajungem în top. Avem o echipă ambiţioasă şi creativă, care are know-how-ul potrivit şi ştie să ajungă la clienţii din nişa în care îşi desfăşoară activitatea brandurile noastre, deoarece în multe cazuri este vorba de oameni care au fost întotdeauna interesaţi de streetwear şi sneakers. Prin îmbinarea echipelor noastre, nu numai că ne vom dezvolta în continuare mărcile, dar vom aduce şi valoare adăugată în strategia Answear prin schimbul de experienţă”, a spus Łukasz Lepczynski, fondatorul brandurilor Sneakerstudio şi PRM.

    Answear preia, pe lângă magazinle online şi offline ale Sneakerstudio şi PRM, şi contractele de brand şi echipele de vânzări şi marketing ale celor două businessuri din cadrul Fashion Trends Group Sp. z. o.o.

    “Ştim că această companie a avut o mulţime de provocări în ultimul timp, tipice companiilor de scară mai mică care operează în medii atât de imprevizibile ca acestea din ultimele luni, dar a reuşit să supravieţuiască acestei perioade şi suntem încrezători că prin sprijinul nostru, proiectul va avea succes în următorii ani. Desigur, în această etapă nu dorim să dezvăluim prea multe detalii despre planurile noastre de dezvoltare, dar putem spune că vedem mult potenţial în această categorie de produse şi în pieţele în care activează Answear în prezent, precum şi multe sinergii în produsele şi zonele operaţionale ale ambelor businessuri. Dorim să dezvoltăm în continuare mărcile achiziţionate, folosind soluţiile de e-commerce şi logistica dezvoltate de Answear. Intrarea în acest segment, care generează de obicei AOV mai mare şi, în acelaşi timp, menţinerea calităţii şi a costurilor unitare mai mici ale operaţiunilor datorită amplorii pe care Answear a atins-o deja, creează un potenţial de a obţine o bună rentabilitate a vânzărilor în magazine noi şi de a ajunge la noi grupuri de clienţi”, a adăugat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

     

  • România este în fruntea Europei de Est la creştere economică. În Ungaria şi Polonia inflaţia şi scumpirea creditului au făcut ravagii în economie

    Economia Uniunii Europene a fost salvată de la recesiune, prin­tre altele, de vremea mai caldă decât ar fi fost normal. Dintre ţările Europei de Est, România s-a descurcat cel mai bine în trimestrul patru al anului trecut, care se anunţa cel mai dificil dintre toate. Au ajutat consumul şi investiţiile în active precum utilaje şi infrastructură.

    Modesta creştere a PIB de 1% faţă de tri­mestrul anterior este uriaşă în comparaţie cu rezultatele colegelor din regiune şi chiar ale economiilor mai răsărite din zona euro. Polo­nia a evitat recesiunea mulţumită aportului adus la consum de milioanele de refugiaţi ucrai­neni pe care i-a primit.

    Bulgaria s-a remarcat prin revenirea ex­porturilor. În Ungaria, în schimb, teama că ţara rămâne în urmă la nivel de trai şi salarii în timp ce preţurile o iau razna s-a adeverit. Economia a încheiat anul 2022 în rece­siune, cu preţuri la unele produse ungureşti mai mari decât în vest şi cu salariul minim brut mai mare doar decât cel din Bulgaria. Investiţiile şi consumul au încetinit, iar seceta severă a lovit pro­duc­ţia agricolă.

    Nici Cehia, cea mai matură economie din regiune, n-a scăpat de recesiune în con­di­ţiile în care consu­mul a încetinit, printre altele sub impactul creş­te­rii puternice a facturilor la ener­gie, preţul plătit pentru dimi­nuarea dependenţei de gazele naturale ruseşti.

    Prognoza economică de iar­nă a Comisiei Europene, re­cent publicată, arată că economia României a crescut cu 1% în ultimele trei luni ale anului trecut, în raport cu trimestrul anterior, în timp ce PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,3%. Acelaşi ritm de scădere l-a avut şi economia Cehiei. Bulga­ria a urcat cu 0,7%. CE nu a avut disponibile date pentru Polonia. Dar a­van­sul de 1% din trimestrul trei arată ca eco­nomia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, a reuşit să evite deocamdată recesiunea (două trimestre consecutive de scădere a PIB), deşi anul trecut se vorbea de iminenţa acesteia. Ce va fi în continuare? Deşi incerti­tudinile economice create de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, de politicile Chinei de stopare a pandemiei de Covid-19, de penurii şi de secetă fac ca modelele pentru proiecţii pe termen lung să fie depăşite, cele pe termen scurt pot fi mai credibile.

    Lanţurile de aprovizionare se reaşează, e­conomiile şi afacerile se reechilibrează, iar in­stituţiile de prognoză au avut timp să-şi reca­libreze algoritmii. Estimările Comisiei Euro­pene arată o încetinire drastică a creşterii eco­nomice în Europa de Est şi în toată Uniunea în primele trei luni ale acestui an, după care urmează o accelerare modestă. 

    PIB-urile României, Ungariei şi Bulgariei vor creşte cu 0,2% în primul trimestru. Cehia va stagna, ceea ce ar reprezenta o îmbună­tă­ţi­re faţă de evoluţiile din trimestrele anterioare. În restul UE, Germania este aşteptată să intre într-o recesiune uşoară, cu o adâncime ma­ximă de minus 0,2%. Dintre economiile mari, doar Austria va avea aceeaşi soartă. Italia se va opri din scădere undeva la limita recesiunii, Spania va încetini până la o creştere margi­nală, iar Franţa va stagna.

    În privinţa României, Comisia Europeană a remarcat că în primele trei trimestre ale anului trecut economia a crescut sub impulsul formării capitalului fix şi consumului privat pe fondul unei pieţe a muncii puternice şi al creş­terilor salariale. Au ajutat şi măsurile guverna­mentale de atenuare a impactului preţurilor mai mari la energie. În Ungaria, presa atrage atenţia că salariul minim brut lunar pe eco­nomie a ajuns mai mic decât cel din România (578 de euro faţă de 600 de euro, date pentru ianuarie de la Eurostat).

    Aceste rezultate arată că Ungaria are în spatele său doar Bulgaria (cu un salariu minim mai mic de 400 de euro), considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cel mai mare ritm mediu de creştere a salariilor din UE, de peste 14% pe an, pentru Ungaria indicatorul este de sub 6%. Deprecierea continuă a forintului joacă un rol principal în această evoluţie slabă, scrie Budapest Business Journal.

    De asemenea, un studiu al companiei de asigurări Aegon a găsit că majoritatea ungurilor cred că standardele lor de viaţă s-au deteriorat în ultimele şase luni, iar principalul motiv este scumpirea alimentelor. La creşterea preţurilor mâncării o contribuţie masivă o are tot deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe. Datele CE spun că PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 0,4% în ritm trimestrial în al treilea trimestru al anului trecut în condiţiile disipării efectelor pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare şi a problemelor cauzate în agricultură de seceta severă. Investiţiile şi consumul au încetinit, în timp ce reaşezarea lanţurilor de aprovionare au condus la revenirea exporturilor. În ultimul trimestru al anului trecut, estimările CE arată o scădere a PIB cauzată de erodarea cererii de către energia scumpă. Polonia, în schimb, a continuat pe calea creşterii economice în pofida vânturilor potrivnice, ajutată de politica fiscală expansivă, de piaţa muncii robustă şi de fluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Cu toate acestea, în trimestrul patru creşterea a încetinit semnificativ, în parte din cauza inflaţiei mari şi a scumpirii creditului.

     

  • Bere, faliment şi durere: inflaţia şi costurile prea mari aruncă fabricile mici de bere est-europene într-o luptă pentru supravieţuire. Vor fi înghiţite şi distruse de giganţii multinaţionali?

    Grupa Zywiec, unul dintre cei mai mari producători de bere din Polonia, a anunţat săptă­mâna aceasta reorganizarea producţiei, ceea ce ar însemna concentrarea  investiţiilor pe anumite fabrici şi închiderea celei din Lezajsk, una dintre cele mai vechi din ţară. Comunitatea din Lezajsk s-a revoltat şi vrea să preia fabrica de bere, care are o tradiţie de câteva sute de ani.

    Această poveste evidenţiază două aspecte ale industriei berii din Europa de Est. Pe de-o parte este tendinţa companiilor mari de a pre­lua fabrici mici, cu istorie, pe care le închid, iar pe de alta este criza costurilor cu care se con­fruntă producătorii de bere. După cum o rezu­mă un specialist ungur, numai cei puternici vor supravieţui. Sau cei care se adaptează.

    Grupa Zywiec aparţine de Heineken. Fa­brica de bere din Lezajsk avea în 2021 un pic mai mult de 100 de angajaţi. Compania şi-a justificat decizia prin nevoia de a se adapta la condiţiile pieţei, de a consolida lanţurile de aprovizionare şi de a construi o afacere solidă prin concentrarea resurselor pe celelalte patru fabrici ale sale. Brandul Lezajsk va rămâne în portofoliul său. Însă primă­ria din Lezajsk a acuzat Grupa Zywiec că astfel o­preşte dezvoltarea comu­nei. Fabrica de bere nu este prima pe care com­pania o închide, scrie Bankier.pl.

    În Polonia, la fel ca în alte părţi ale Europei de Est, percep­ţia publicului este că multinaţionalele de bere achiziţionează producători mai mici locali, cu tradiţie, doar pentru a le lua brandul şi apoi a-i închide. În Ungaria, anul 2022, când inflaţia a explodat, a fost unul bun din punctul de vedere al vânzărilor de bere în sensul că acestea au crescut deşi multe restaurante s-au închis. Producţia a fost apropiată de cea din anul anterior. Însă 2023 se anunţă cumplit. Doar cei puternici vor supravieţui, scrie Napi.hu. Criza energiei i-a împins pe produ­cătorii mici în pragul falimentului.

    Pandemia de COVID-19, care a închis restaurantele şi a blocat turismul, a decimat sectorul microberăriilor, iar actuala criză a costurilor poa­te înjumătăţi numărul firmelor cu activitate. Doar afacerile cu rezerve serioa­se sau cu mai multe puncte de sprijin vor supravieţui a­cestui an. Zsolt Gyenge, preşedintele Asociaţiei Be­ra­rilor Mici, crede că 2023 va aduce cea mai mare criză din­tre toate, la ea contribuind ener­gia prea scumpă, restaurantele care continuă să se închidă şi inflaţia persistentă.

    Primul val de panică a lovit în toamnă, când toţi berarii şi-au văzut facturile la gaze şi electricitate sărind în aer, cu creşteri de şapte până la zece ori. Pe deasupra, materiile prime s-au scumpit cu 40-50%. Salariile trebuie şi ele majorate. Gyenge a povestit cum la începutul a­nului unul dintre clienţii săi a cerut nota fina­lă de plată pentru că nu va mai comanda bere.

    El face referire la restaurantele care-şi în­chid uşile. Asociaţia sa nu are o contabilitate exactă a fabricilor mici de bere din Ungaria, dar ştie că unii berari se află într-o situaţie mai dificilă decât alţii. Avantajaţi sunt cei care au contracte pe termen lung cu furnizorii de ener­gie, care s-au orientat spre export sau care-şi vând berea în propriile restaurante. Gyenge are o fabrică mică de bere în Fót. După 35 de ani de afaceri, spune el, nu se pregăteşte pen­tru închidere, ci ca să supravieţuiască. Pentru aceasta, fabrica sa de bere şi-a umplut toate rezervoarele şi butoaiele cu bere şi a instalat oriunde a putut pe acoperiş panouri solare.

    A costat mult, dar roadele eforturilor se vor vedea la vară, când cererea va fi mai mare. În Cehia, capitala est-europeană a berii, Staro­pramen a anunţat la sfârşitul anului trecut în­chiderea fabricii de bere Pardubice, pe care a cumpărat-o în urmă cu doar doi ani. Ca şi în cazul Lezajsk, brandul va rămâne în portofo­liul companiei mari şi berea va fi produsă la altă fabrică. Staropramen este al doilea cel mai mare producător de bere din Cehia şi este o subsidiară a Molson Coors Brewing Com­pany, un colos din America de Nord.

    Ca şi în cazul Lezajsk, comunitatea locală din Pardubice s-a revoltat.

    Primarul a spus că decizia nici măcar nu a fost discutată cu el şi că a aflat de ea din presă. Fabrica de bere, a povestit primarul, este una din bijuteriile familiei. Are o istorie de un veac şi jumătate. Unii se adaptează. Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga. Tot în Cehia, una dintre cele mai noi microberării pariază pe un specific mai ciudat: produce bere zoologică. Adică fabrica funcţionează într-un safari local, un loc unde turiştii pot întâlni animale exotice şi de acum încolo pot să bea bere exotică. Unul din modelele oferite este Bere Rinocerul alb, 4,4% alcool, iar altul Bere Rinocerul negru, 5,8% alcool. Safari Pivovar este probabil a doua zooberărie din Europa. Între timp, Carlsberg, unul dintre cei mai mari producători de bere din Europa, a anunţat că se aşteaptă la scăderea consumului şi că majorările de preţuri sunt necesare. De asemenea, compania şi-a anunţat speranţa că poate reveni pe piaţa din Rusia, de unde în prezent este în retragere.

    Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga.

     

  • Cât de mare va fi cutremurul de pe piaţa imobiliară est-europeană? În Ungaria se vorbeşte de apariţia panicii pe măsură ce se adună facturile uriaşe la utilităţi. În Polonia, vânzările se prăbuşesc, dar preţurile continuă să urce

    Pe pieţele imobiliare mari sau ma­ture ale lumii se reaşează plăcile tectonice, adică este cutremur. În unele locuri valul seismic este mai puternic, în altele este mai slab. În China s-au produs câteva falimente de renume. În SUA, de unde un colaps al pieţei imobiliare a produs criza financiară globală, preţurile scad, „în sfârşit“, spun unii, şi scăderi mai ample sunt aşteptate pentru anul viitor.

    Şi în Suedia, una dintre cele mai încinse şi scumpe pieţe imobiliare ale lumii, preţurile scad cu cea mai mare viteză de după 2013. Marea Britanie nu este nici ea ocolită de unda seismică. A rămas falia Europei de Est inac­tivă? Nu, şi vor fi trepidaţii şi aici, cred câţiva analişti.

    În Ungaria, după o creştere de peste un an şi jumătate, chiriile au stagnat în septem­brie, faţă de august. În Budapesta chiar au scăzut. Dinamica reflectă scumpirile generali­zate şi schimbarea regulilor privind utilităţile, scrie Hungary Today.

    În capitală, stagnează şi preţurile aparta­mentelor vechi, motivul fiind scăderea inte­re­sului cumpărătorilor. Preţuri nominale în stag­nare şi inflaţie uriaşă înseamnă că preţu­rile reale scad. Dezbaterile dacă tendinţa va deveni naţională sunt multe. Iar multe depind de venirea unei crize a veniturilor. Ungaria se confruntă deja cu una dintre cele mai acute crize ale costului vieţii din UE.

    Veştile alarmiste (pentru unii) nu lipsesc. Spre exemplu, Daily News Hungary scrie că din ianuarie pe piaţa imobiliară maghiară îşi va face apariţia panica. Adică tot mai mulţi oameni vor încerca să-şi vândă locuinţele pentru că nu mai pot face faţă cheltuielilor tot mai mari. O analiză a site-ul de specialitate Ingatlan.com a găsit că tot mai mulţi oameni încercă deja „să scape“ de locuinţele lor.

    Însă adevăratul tăvălug va veni după cea de-a doua sau a treia serie de facturi la utilităţi uriaşe. Cei care nu vor putea suporta povara se vor grăbi să-şi vândă casele, scrie szmo.hu. Dar vânzătorilor nu le va fi uşor. Până la urmă, cine ar vrea să cumpere ceva vândut tocmai pentru că este prea împovărător? După creşterea dramatică a preţurilor locu­inţelor în ultimii ani vine un val de scumpiri ale întreţinerii şi utilităţilor.

    În acest context, este de aşteptat ca piaţa imobiliară să o ia în două direcţii: locuinţe efi­ciente la orice fel de consum, care nu necesită modificări, care sunt scumpe dar îşi menţin valoarea în timp, şi locuinţe neizolate, fără tâmplărie termopan, care se vor ieftini. Pot redeveni populare şi casele de dimensiuni mici, unde consumul de electricitate sau de agent termic este mic. Saltul spectaculos în tendinţă va putea fi observat după ce proprie­tarii primesc a doua sau a treia factură cu preţurile noi la utilităţi, adică în jurul Crăciunului.

    Prin urmare, este de aşteptat ca în primele luni ale anului viitor oferta de locuinţe să crească sim­ţitor. În Polonia, piaţa imobiliară se confruntă cu un deficit uriaş, de 1,5-2 milioane de apartamente, scrie Puls Biznesu. Problema s-a acutizat după ce Rusia a invadat Ucraina, forţând sute de mii de ucraineni să se refugieze la vecinii polonezi.

    Cu toate acestea, ritmul de construcţie încetineşte brutal, iar analiştii spun că acesta este rezultatul fricii dezvoltatorilor că cererea va continua să scadă şi că preţurile de pe piaţa imobiliară se vor prăbuşi. Datele băncii cen­trale arată că în cele mai mari şase oraşe numărul de apartamente vândute a scăzut în trimestrul II cu 53% faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut.

    Scăderea reflectă dobânzile ipotecare mai mari şi condiţiile de creditare mai scumpe. Însă în pofida interesului mai redus pentru achiziţionarea de locuinţe, preţurile au conti­nuat să urce. O explicaţie ar fi, portivit Warsaw Voice, dorinţa dezvoltatorilor de a men­ţine marjele, adică profitul. Statul polo­nez are un program vast de construire de lo­cu­inţe, dar acesta nu a funcţionat aşa cum s-a dorit. Creşterea dobânzilor şi scumpirea creditului sunt asociate cu inflaţia, care con­tinuă să accelereze. De aceea, cel mai pro­babil creditul se va scumpi şi mai mult pe mă­sură ce banca centrală va fi forţată să majo­reze dobânzile.

    Acest lucru înseamnă condiţii şi mai dificile de finanţare a achiziţiilor imobiliare. În Polonia se vorbeşte de ceva timp ce un colaps al vânzărilor.

  • ​Creşterea companiei aeriene Ryanair în următorii cinci ani va veni în mare parte din Europa Centrală şi de Est, din ţări precum Polonia, România şi Bulgaria

    Creşterea companiei aeriene Ryanair, una dintre cele mai mari companii de low-cost din Europa, va veni în mare din economiile din Europa Centrală şi de Est, ţări precum Polonia, România şi Bulgaria vor contribui semnificativ la dezvoltarea companiei în următorii cinci ani, a declarat Michael O’Leary, CEO Ryanair, citat de Reuters.

    Motivul pentru care aceste ţări ar putea asigura creşterea încasărilor companiei este faptul că veniturile oamenilor din această zonă a Europei sunt în creştere, iar dorinţa de a călători este tot mai mare.

    Conform aceleaşi surse, Ryanair se aşteaptă la un sezon de vară cu o cerere ridicată, însă sunt estimate creşteri de o singură cifră ale preţurilor biletelor pentru cursele pe distanţe scurte.

    „Cred că vara aceasta vom vedea din nou creşteri de preţuri cu o singură cifră, cu siguranţă pentru călătoriile aeriene europene pe distanţe scurte”, a precizat acesta.

    Compania aeriană înregistrează un nivel bun de rezervări pentru anul acesta, însă, în prezent, există o cerere mare pentru luna februarie şi sărbătorile pascale.

    „Perspectivele pentru vară în acest moment sunt foarte puternice, rezervări puternice, preţuri puternice”, a spus Michael O’Leary.

    Mai mult, el este de părere că va exista o cerere mare pentru călătorii şi în perioada următoare.

    „Ceea ce s-a întâmplat vara trecută a fost că am avut un număr foarte mare de vizitatori americani în Europa, ca urmare a unui dolar puternic şi a unui euro slab, şi vedeţi începuturile unei redresări a traficului asiatic care vine în Europa”, a mai spus el.

    Michael O’Leary nu crede că vor mai fi provocări care vor ţine de lipsa forţei de muncă în rândul aeroporturilor şi a companiilor aeriene, însă este de părere că vor mai exista probleme privind lipsa de personal şi grevele ATC-urilor (controlul traficului aerian – n.red.).​​