BusinessMagazin

Tag: plati

  • De ce nu va plăti OMV Petrom taxa de 1 mld. euro pe profitul colosal de anul trecut

    “Dosarul” taxei speciale de un miliard de euro pe care OMV Petrom ar fi trebuit să o plătească pe profitul colosal de anul trecut pare în acest moment clasat, cel puţin aşa arată datele companiei publicate în această dimineaţă al Bursa de Valori. OMV Petrom a terminat anul trecut cu un business de 61,3 miliarde de lei, de circa 2,4 ori mai mare decât cel din 2021, şi cu un profit net istoric de 10,3 milarde de lei, performanţă unică la nivelul economiei locale atinsă pe fondul creşterii preţurilor la petrol, gaze şi energie din 2022.

    Potrivit informaţiilor publicate de companie, zona de energie şi gaze a adus anul trecut rulaje de 29,9 miliarde de lei, circa jumătate din business fiind generat de această activitate. În 2021, vânzările pe acelaşi segment au fost de 6,6 miliarde de lei, adiăcă 25% din afacerile din 2021. Această creştere galopantă a segmentului de energie şi gaze scoate OMV Petrom de sub incidenţa taxei speciale pe care compania ar fi trebuit să o platească pe profitul excepţional din 2022.

    Începutul acestui an a debutat cu un scandal între companie şi Ministerul Fi­nan­ţelor privind aplicarea unei noi taxe pe pro­fiturile excepţionale din 2022 ale companii­lor energetice. La finalul anului trecut, pe 29 decembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pen­tru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/conta­bile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament de­pă­şesc cu mai mult de 20% media profitu­rilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%. În OUG sunt precizate foarte clar activităţile vizate de noua taxă: CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţeiului“, 0620 – „Extrac­ţia gazelor naturale“, 0510 – „Extracţia huilei“, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie“ şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.“

    Mai departe, în regulamentul euro­pean se precizează următoarele lucruri.

    „Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori in­vesti­ţiile, societăţile din Uniune şi sediile perma­nente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi ra­finăriilor au înregistrat o creştere a profitu­rilor datorită circumstanţelor bruşte şi im­previzibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii apro­vi­zio­nării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridica­te“, se arată în textul regulamentului pu­blicat încă din octombrie anul trecut.

    Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament. Practic, încă din octombrie, anul trecut, companiile din zona de petrol şi gaze ştiau că vor fi taxate.

    La începutul acestui an, OMV Petrom a declarat că „în baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului.”

    Ţinând cont de rezultatele prezentate azi, OMV Petrom nu va plăti acestă taxă, pentru că nu este atins acel procent de 75% al activităţilor taxabile.

     

     

  • În România trebuie să plăteşti premium ca să primeşti normal?

    Una dintre ştirile săptămânii trecute se referă la evoluţia lentă a turismului, cu unităţile de cazare din România care au înregistrat o scădere de circa 20% anul trecut comparativ cu perioada prepandemică, ceea ce situează turismul românesc la coada clasamentului european din perspectiva revenirii, conform datelor Eurostat.

    Străinii nu se înghesuie să ne viziteze şi pare că şi dragostea de ţară a unora dintre români, declarată intens pe Instagram în contextul COVID nu se vede în cifre. Cu siguranţă unul dintre motive este tocmai faptul că avem posibilitatea să plecăm din ţară, la care se adaugă faptul că deseori locurile de cazare de pe plan local sunt departe de ce se cheamă idealul în materie de customer service, adică tocmai motivul pentru care oamenii vor să se reîntoarcă într-o unitate de cazare (publicaţiile de profil spun că clienţii îşi amintesc de un loc dacă acela le-a depăşit aşteptările şi au avut parte astfel de o experienţă foarte bună, de un factor  „wow”,  fie au fost extrem de dezamăgiţi, păstrând astfel în memorie experienţa negativă). Motiv pentru care, atunci când avem cum să plecăm – plecăm!

    E greu de definit normalitatea, dar când vine vorba de industria serviciilor mi-ar plăcea să nu trebuiască să aleg un hotel sau pensiune din România în funcţie de frica de a fi tratat prost, care, pe mine personal, mă scoate cu totul din atmosfera de concediu*. În urmă cu câţiva ani, când eram mai naivă, să zicem, am plătit 1.500 de lei pentru un weekend la mare, într-un hotel de trei stele, cu gândul, totuşi, că nu e o sumă mică pentru un weekend la Mamaia (ştiu, o să râdeţi acum).

    Nu aveam pretenţii de lux – ci mă aşteptam ca mocheta să nu fie plină de pete, miros, cu un ambalaj de plastic uitat pe ea şi ca apa caldă să funcţioneze atunci când ajung. La micul dejun, lumea se bătea pe un castravete nu prea bine spălat (aici exagerez puţin, cred că mai erau şi ceva urme de salam), semn că trebuia să mă trezesc mai repede, cine se trezeşte de dimineaţă, primeşte şi mâncare la unele hoteluri din România. Tot de normalitate mi se pare că ar fi ţinut şi  nişte scuze sincere şi remedierea acestor probleme atunci când am adus în discuţie problemele la recepţia hotelului.

    Greşeală. Nu am intrat decât într-un conflict epuizant care avea să strice weekendul de relaxare. Cu lecţia învăţată, în următorii ani am redus numărul deplasărilor la mare considerabil (şi la munte) şi am decis ca atunci când vreau totuşi să vizitez ţara, să cheltui mai mulţi bani în speranţa unui tratament normal. Chiar şi un weekend la mare a devenit astfel un lux – atent planificat (fiindcă trebuie să rezervi cu mult timp înainte camera într-un loc care oferă aceste normalităţi) şi extrem de costisitor (dacă vorbim tot despre Mamaia, cred că pragul de decenţă porneşte de la 300 de euro/noapte în sezon estival) – dar asta iarăşi nu este o noutate pentru voi.

    Şi da, am fost şi în Vamă, iar acolo e exact la fel – s-au construit în ultimii ani nişte locuri de cazare frumoase, care se integrează bine în atmosfera locului şi sunt la fel de căutate şi costisitoare. Iar lipsa de respect pentru client în locuri care oferă servicii merge dincolo de HoReCa: săptămâna trecută a început să mi se învârtă în cap întrebarea „Cât trebuie să plătesc ca să am parte de normalitate?” la o clinică de servicii medicale private, unde o simplă consultaţie costă 300 de lei (ceea ce deja mi se pare că nu e puţin).

    Am venit la timp pentru programare, (chiar dacă am stat minute bune la lift fiindcă aşa funcţiona el), însă consultaţiile se decalaseră cu circa o oră, pe hol se formase un şir de pacienţi nerăbdători, iar eu căutam deja pe telefon o altă clinică pentru programare. Time is money, or, în ziua de azi, o oră de întârziere e mult, chiar şi când e vorba de o consultaţie la medic. Am plecat în semn de protest, dar nu cred că protestul meu a fost observat de cineva.

    În redacţie, un coleg mi-a spus că el a fost la o altă clinică, a plătit 370 de lei şi a aşteptat doar trei minute.

    Apoi, probabil că aţi auzit ştirea referitoare la firma de bucătării cu origini în Republica Moldova, al cărei director i-a lăsat pe clienţi şi fără banii de avans, dar şi fără mobilă? Ei, ca să ai parte de servicii normale şi de livrări la timp, şi în materie de mobilă, te gândeşti să apelezi la o firmă cunoscută, ceea ce am făcut şi eu atunci când am avut nevoie de mici modificări prin casă.

    Cred că aici normalitatea înseamnă să îţi fie livrată o bucătărie, fiindcă ceea ce am primit a fost o bucătărie, dar nu cea pe care o comandasem eu. Or, când am vorbit cu reprezentantul de vânzări, în loc să îşi recunoască greşeala, printr-o tehnică de gaslighting ce părea studiată (sunt convinsă că lui i-a venit natural), omul încerca să îmi sugereze că eu am făcut alegerea nepotrivită a finisajului respectiv. 

    Toată lumea vorbeşte despre nevoia unui brand de ţară – în materie de turism şi nu numai – dar un logo şi investiţiile în promovare sunt inutile atunci când oamenii nu vor să se mai întoarcă în clinica, magazinul, restaurantul, hotelul, ţara ta. I-ai adus o dată aici, dar cum faci ca ei să se reîntoarcă? Cu siguranţă brandul promovat nu îi va aduce înapoi. Dacă nouă nu ne place, cum putem să îi convingem pe străini să ne viziteze sau să rămână aici? Sigur, dacă îşi permit să plătească premium, vor fi fericiţi în această bulă – pentru că, într-adevăr, oportunităţile sunt mari în România, dacă stăm să ne gândim la numeroşii expaţi despre care am scris şi noi şi care au ales să se stabilească aici în defavoarea ţării de origine. Dar dacă vrem volum în materie de turism, şi nu numai, cred că avem de lucrat mai mult la felul în care primim oamenii, fie ei români sau străini. Adică avem nevoie de mai multă educaţie. Eu aş zice să investim mai întâi în această direcţie, iar brandul de ţară se construieşte singur, chiar şi la propriu, prin recenziile clienţilor mulţumiţi de ceea ce găsesc. O experienţă extrem de bună se poate viraliza, cel puţin în online, la fel de repede ca o experienţă negativă şi, în orice caz, mai repede decât un logo pentru un brand de ţară construit artificial.  ■

    *Există şi excepţii: am amintiri frumoase în unele locuri din România, spre exemplu o pensiune de la munte cu un mic dejun de cinci stele, cu dulceaţă de vişine pe care n-am mai întâlnit-o nicăieri, în schimbul a 200 lei/noapte de cazare – şi sunt convinsă că mai există astfel de locuri. Dar, cred că imaginea de ansamblu este cea de mai sus.


    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • O idee nebunească sau salvarea viitorului tinerilor? Pensionarii să plătească pentru rezolvarea crizei pensiilor

    Îmbătrânirea populaţiei plus creşterea speranţei de viaţă este o e­cu­aţie care dă bătăi de cap celor mai multe dintre guvernele lumii occiden­­tale deoarece rezultatul sunt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de stat şi pe tineri, care din salariile lor trebuie să susţină din ce în ce mai mulţi pensionari. Unele guverne, cum ar fi cel francez, aplică reforme şi obligă salariaţii să se pensioneze mai târziu. Reacţia muncitorilor este o explozie de proteste.

    De aceea, specialiştii de la Conseil d’Orientation des Retraites (COR), organism care se ocupă cu analizarea situaţiei din sistemul de pensii, au venit cu o idee radicală. Ce-ar fi dacă liderii politici din Franţa şi din UE ar începe să se uite la o altă sursă de finanţare care se află chiar sub nasul lor: chiar pensionarii.

    În medie, ei sunt mai bogaţi de­cât per­soanele care lucrează – pensia poate fi mai mică decât salariul unui mun­citor, dar adesea pensionarii nu mai au copii acasă şi o mare parte dintre ei sunt proprietari de locuinţe.

    COR a constatat că ave­rea netă a pensio­narilor (avuţia tota­lă minus datoriile) este cu 35% mai mare de­cât a oa­menilor care lucrea­ză. De­par­tamen­tul de statistică al ministe­rului sănă­tă­ţii şi protecţiei sociale DRESS esti­mează că standar­dele medii de viaţă au atins 2.310 euro/lu­nă/pensionar în 2019; adică cu 9,5% mai mult decât restul popu­laţiei.

    Cei mai bogaţi 10% dintre pen­sionari câştigă mai mult de 3.200 de euro/lună net, cu 1,7% din populaţia pensionară (puţin peste 250.000 de persoane) câştigând peste 4.500 de euro/lună net, conform cifrelor DRESS.

    Există, de asemenea, un argu­ment politic: baby boomerii au dus-o mai bine până la pensionare, cu creş­teri economice în general mai mari şi cu rate ale şomajului mai scăzute. De aceea, ideea că pensionarii ar trebui cumva să plătească ceva înapoi printr-un „pact intergeneraţional“ nu este atât de exagerată.

     

  • ASF a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire şi a plăţilor datorate clienţilor

    Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire de  la clienţi şi a plăţilor datorate.

    Potrivit anunţului ASF, firma a fost sancţionată pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. 4, alin. 1 şi alin.5 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 21. – Soluţionarea cererii de despăgubire

    (1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.

    (4) Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

    (5) Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferenţa de sumă neachitată. Plata penalităţilor se face odată cu plata despăgubirii.

    Euroins conduce topul companiilor de asigurări după valoarea despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor generale, cu peste 1 mld. lei în primele nouă luni  din 2022,  în creştere cu 27,2%.

    După plata despăgubirilor, compania a rămas cu 842 mil. lei de gestionat în vederea acoperirii rezervelor tehnice, cedarea în reasigurare şi acoperirea cheltuielilor administrative.

  • Cât de mare a ajuns paguba lăsată în urmă de City Insurance după ce a intrat in faliment

    Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit despăgubiri în contul falimentului City Insurance în valoare de 665,6 mil. lei (135 mil. euro) pentru 68.791 cereri de plată, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii FGA.

    Din totalul cererilor analizate în 2022, 60.686 de cereri de sunt aferente creditorilor de asigurări ai City insurance, cu o valoare achitată de 583,2 mil. lei. De asemenea, din totalul plăţilor efectuate în cursul anului trecut, 47,8 mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Astra, în timp ce 30,6  mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Carpatica Asig.

    Plăţile în cazul celor două societăţi de asigurare aflate în faliment au ajuns astfel la o valoare de 554,8 mil. lei în cazul Astra, respectiv 498 mil. lei pentru Carpatica Asig.

    Începând cu 29 noiembrie 2021 şi până la finele anului 2022, FGA a achitat, pentru creditorii de asigurare ai City Insurance, aproximativ 603 mil. lei, pentru 64.568 cereri de plată avizate în cadrul Comisiei Speciale a FGA, dintr-un total de 250.692 cereri de plată înregistrate.

    În primă fază, FGA a înregistrat un număr de 260.764 cereri de plată, însă ca urmare a unui process intern de verificare, un număr de 10.072 cereri de plată au fost închise ca dubluri sau ataşate altor cereri de plată înregistrate anterior.

    Anul 2022 a marcat creşterea cotei de contribuţie pentru asigurările generale încasate de către FGA, de la societăţile de asigurare, de la 1% la 2,5%, aspect care a dus la încasarea unei contribuţii medii lunare de 24,8 mil. lei. Anul curent a adus o nouă creştere a cotei de contribuţie pentru asigurările generale de la 2,5% la 4%., fapt care duce la o creştere medie lunară a încasărilor, până la un nivel prognozat de 46 mil. lei.

    Pentru anul în curs, FGA şi-a propus implementarea unor soluţii de ordin tehnic menite să contribuie la uşurarea procesului de soluţionare a cererilor de plată depuse de către creditorii de asigurare ai societăţilor în faliment. Analiza cererilor de plată se va concentra, cu precădere, asupra cererilor înregistrate de către creditorii de asigurare ai societăţii City Insurance, fără a neglija însă obligaţiile de plată aferente celorlalte societăţi de asigurare aflate în faliment.

     

  • Fenomenul anului 2023 care vine şi în România – Buy Now Pay Later

    În ultimii ani, start-up-urile din tehnologie au fost „pe val”. Plăţile online au explodat în perioada pandemiei COVID-19, acţiunile meme au înregistrat randamente uriaşe pe anumite pieţe financiare, iar codurile QR au luat din nou amploare în America de Nord. Tranzacţiile de tip Buy Now Pay Later (cumpără acum, plăteşte mai târziu) au început să se popularizeze în rândul consumatorilor online.

    Raluca Radu, Country Manager, Answear.ro spunea recent că şi clienţii lor le cer din ce în ce mai des un astfel de serviciu: „Ceea ce simţim este că în sfârşit clientul a început să cumpere online, dar este educat de noi şi alţi jucători, iar aşteptările lor cresc, se aşteaptă la livrare mai rapidă, opţiuni diverse de plată, opţiuni diverse de livrare. Pe zona de metodă de plată, vom introduce o metodă de plată intârziată, buy now pay later.”

    Tranzacţiile Buy Now Pay Later (BNPL) au înregistrat o creştere uriaşă în ultimii ani, ajungând în 2022 la o valoare de 150 miliarde de dolari, iar analiştii cred că acest trend va continua şi în următorii ani.

    Un studiu realizat de Euromonitor arată că valoarea totală a tranzacţiilor BNPL se compară cu totalitatea tranzacţiilor personale din Danemarca şi Norvegia.

    Între anii 2017 şi 2022, tranzacţiile Buy Now Pay Later au crescut de trei ori, cu peste 300%,  pe cele 47 de pieţe analizate de Euromonitor. Creşterea agresivă s-a simiţit cel mai mult în perioada pandemiei pe piaţa fintech-urilor.

    Alţi factori importanţii care au dus la această creştere reprezintă şi incertitudinea cauzată de inflaţie şi schimbarea comportamentului consumatorului în urma pandemiei de coronavirus.

    Adopţia tranzacţiilor BNPL diferă la nivel global. Primele locuri din topul ţărilor care au adoptat această măsură sunt ocupate de Suedia şi Australia, urmând apoi Brazilia.

     

     

  • Bursa poloneză achiziţionează o participaţie majoritară în cadrul celei armene

    Bursa din Varşovia a finalizat achiziţia unei participaţii de 65,03% în cadrul bursei din Armenia, scrie The First News.

    WSE a plătit 5,5 milioane de zloţi (1,17 milioane de euro) ca primă tranşă pentru tranzacţia evaluată la 9,6 milioane de zloţi (2,05 milioane de euro). Pe bursa din Armenia sunt listate în prezent 12 companii.

  • Cum a mai încasat statul pe final de an peste 91 de milioane de euro din cedarea unui activ energetic? Noul proprietar este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman. Plata a fost făcută ieri

    Activele termocentralei Mintia au fost vândute de statul român către compania Mass Global Energy Rom, parte a grupului din Iraq Mass Group Holding, tranzacţia ridicându-se la 91,2 milioane de euro, fără TVA. Procesul a fost gestionat de compania Expert Insolvenţă, admnistratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara, din care făcea parte termocentrala Mintia. Plata s-a efectuat în două tranşe. Astfel, o sumă de 10 milioane de euro a fost achitată de către cumpărător că garanţie de participare la licitaţia publică ce a avut loc pe data de 26.08.2022. Restul a fost plătit ieri, 27.12.2022.

    “Ne bucurăm că tranzacţia a fost realizată la timp şi astfel, Termocentrala Mintia, un activ de importanţă strategică pentru România va rămâne pe harta energetică a ţării noastre şi va fi dezvoltată în continuare pentru a avea o capacitate de producţie mai mare. În următorii ani, termocentrala va trece printr-un proces amplu de dezvoltare ce implică investiţii de peste 1 mld. euro, locuri noi de muncă pentru locuitorii din zonă şi o producţie de cel puţin 1.290 MW”, a spus Emil Gros, acociat coordonator al Expert Insolevnţă SPRL, administratprul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

    Termocentrala era deţinută de Ministerul Energiei. Obligaţia noului proprietar este ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investiţiile, din cei 1.290 MW cel puţin 800 MW urmând să fie pe gaze, restul fiind unităţi de producţie de energie verde.

    Licitaţia a fost cea de-a patra tentativă de valorificare a centralei termoelectrice Mintia. Unitatea este în conservare din 2021 şi are o capacitate instalată de 1.075 MW. Potrivit datelor disponibile, Mass Group Holding este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman, cu sediul central în Aman, Iordania. Potrivit site-ul Mass Group Holding, grupul are circa 7.100 MW în unităţi de producţie a energiei în Iraq, dar şi un proiect de energie eoliană în Iordania, de 100 MW. Grupul are activităţi şi în industria cimentului şi a oţelului.

  • Nu mai partajaţi parola Netflix gratuit: va trebui să plătiţi dacă faceţi acest lucru

    Gigantul platformei de streaming Netflix va începe să perceapă taxe pentru conturile partajate în mai multe ţări la începutul anului 2023.

    Parolele partajate între persoane care nu locuiesc împreună reprezintă o problemă pe care Netflix încearcă să o combată de mai mulţi ani.

    Compania ştie că utilizatorii nu vor fi mulţumiţi de această schimbare.
    Gigantul platformei de streaming Netflix va începe să perceapă taxe pentru conturile partajate în mai multe ţări la începutul anului 2023. Compania a anticipat deja că această schimbare va fi implementată, deşi este conştientă că nu va fi pe placul tuturor utilizatorilor.

    Parolele partajate între persoane care nu locuiesc împreună reprezintă o problemă pe care Netflix încearcă să o combată de mai mulţi ani. Mulţi oameni împart un abonament cu prietenii sau familia, chiar dacă nu locuiesc în aceeaşi casă, de obicei cu un plan premium care acceptă mai multe dispozitive în acelaşi timp.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • PNRR. Ministerul fondurilor UE anunţă că a trimis a doua cerere de plată pentru banii din PNRR către Comisia Europeană. Până acum, în conturile României au intrat 6,3 mld. de euro din acest program

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat, joi noapte, că România a trimis a doua cerere de plată către Comisia Europeană, pentru cea de-a doua tranşă din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din prima tranşă şi din prefinanţare, România a primit, până în acest moment, 6,3 mld. de euro din acest plan.

    „Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis astăzi Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut”, transmit reprezentanţii MIPE:

    În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2,8 mld. euro, dintre care 1,9 mld euro granturi şi 0,9 mld. euro împrumuturi. Nu este clar încă în ce moment vor fi virate sumele.

    „Ne-am respectat angajamentul asumat de a transmite către Comisie cea de‑a doua cerere de plată din PNRR, împreună cu documentaţia care atestă îndeplinirea celor 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din acest an. Sunt aspecte foarte importante pe care a trebuit să le reglementăm, printre care decarbonarea, cloud-ul guvernamental sau interoperabilitatea bazelor de date”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia aferenta îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

    Printre cele mai relevante reforme şi investiţii aferente celei de‑a doua cereri de plată, se numără:

    Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional „Prima conectare la apă şi canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Jalon 2);

    Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Jalon 213);

    Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiţiei (Jalon 430);

    Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea şcolilor cu echipamente tehnologice şi resurse în scopuri educaţionale online şi pentru a asigura un impact durabil al investiţiilor propuse Responsabil: Ministerul Educaţiei (Jalon 477);

    Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);

    Apel de proiecte pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 97);

    Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalităţi) pentru construcţia, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 456);

    Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţa serviciilor de cloud pentru administraţia publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (Jalon 144).