BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Analiză Insider: E timpul ca Statele Unite să se teamă din nou de China?

    Economia SUA se află într-o perioadă de luptă, deoarece noile date privind PIB-ul au reliefat mai multe trimestre de contracţie. Cu toate acestea, Statele Unite s-ar putea confrunta cu presiuni suplimentare, deoarece situaţia Chinei – un inamic economic cunoscut – ameninţă echilibrul politico-economic la nivel global.

    În urmă cu câteva săptămâni, China a raportat o creştere a PIB-ului de 0,4% în al doilea trimestru, sub nivelul de 1% estimat de analiştii chestionaţi de Reuters. A fost cel mai prost raport de când ţara a raportat o contracţie de 6,8% în primul trimestru al anului 2020, când mediul global a fost lovit de criza Covid, raportează Insider.

    În plus, vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan a intensificat tensiunile dintre SUA şi China, care consideră Taiwanul – o democraţie autonomă – ca fiind un teritoriu chinez. China a declarat că va cântări vizita lui Pelosi ca un sprijin pentru independenţa insulei, acest lucru ducând la o serie de „consecinţe grave”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian.

    Ambele situaţii ar putea avea implicaţii economice şi de securitate naţională majore pentru SUA, inclinând balanţa de putere economică la nivel global în favoarea Beijingului.

    China reprezintă o mare parte din exporturile SUA: al treilea cel mai mare client în 2021, la 151 de miliarde de dolari, prin achiziţionarea de bunuri precum maşini, seminţe oleaginoase şi boabe de soia. Constrângerile lanţului de aprovizionare care împiedică economia Chinei se numără printre numeroşii factori care împing inflaţia în SUA la niveluri record şi alimentează temerile privind o recesiune în aşteptare.

    Pe lângă toate acestea, dacă o invazie chineză a Taiwanului va genera un conflict între cele două state care va depăşi graniţele comerciale, ramificaţiile economice ar putea fi substanţiale şi atât de imprevizibile.

     

    Economia Chinei încetineşte

    Creşterea redusă a Chinei în al doilea trimestru a fost determinată parţial de politicile Covid-zero, care au inclus blocări stricte şi carantine menite să elimine virusul. Astfel, oficialii au blocat o mare parte din economie. În iunie, rata şomajului în China a persoanelor din mediul urban cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani a crescut la 19,3%, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2018.

    Un raport dezamăgitor al PIB-ului nu este singura veste proastă pentru economia chineză din ultimele săptămâni. În iunie, valoarea proprietăţilor a scăzut pentru a zecea lună consecutivă, iar pe măsură ce construcţiile au încetinit, cumpărătorii de case din peste 20 de oraşe au început să refuze să-şi plătească creditele ipotecare pentru proiectele neterminate.

    Activitatea de producţie a Chinei s-a contractat, de asemenea, în mod neaşteptat în iulie, subliniind şi mai mult creşterea lentă a economiei în ultimul timp. Datorită tuturor acestor factori, încrederea consumatorilor chinezi a coborât vertiginos.

    În ciuda reducerii restricţiilor Covid din luna iunie – fapt care a permis reluarea activităţii comerciale – explozia recentă de cazuri legată de o nouă variantă a virusului a condus la reintroducerea unor restricţii, creionând perspectivele mai multor perturbări economice în lunile următoare.

     

    Tensiunile asupra Taiwanului cresc pe măsură ce puterea economică a Chinei scade

    În timp ce provocările economice ale Chinei au avut un impact negativ asupra economiei SUA, un conflict politic semnificativ ar putea înrăutăţi lucrurile – potenţial punând în pericol relaţia economică a celor doua state.

    Un astfel de conflict nu este de neconceput, mai ales dacă tensiunile cresc în continuare ca răspuns la vizita de marţi a lui Pelosi în Taiwan.

    Deşi Statele Unite nu au relaţii diplomatice formale cu Taiwan, preşedintele Biden a sugerat că va furniza arme Taiwanului în cazul unui atac al Chinei. Dacă SUA vor lua măsuri dincolo de aceasta limită – care ar putea duce la un conflict militar direct – rămâne incert.

    Din nefericire, lumea poate primi răspunsul destul de curând. Deşi au existat speculaţii anterioare că Beijingul va invada Taiwanul până în 2025 sau 2030, unii oficiali americani se tem că situaţia în cauză ar putea lua naştere în următoarele 18 luni.

    La urma urmei, se pare că preşedintele chinez Xi Jinping nu vede economia ca fiind singura cale de a face din China „the leading force of the planet”.

    În timp ce o încetinire economică poate slăbi într-o oarecare măsură China, este posibil ca această schimbare a focalizării către „partea non-economică” să crească, în fond, probabilitatea unei confruntări directe cu SUA.

  • Câţi bani cheltuit statul român cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari în primul semestru din 2022

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    ♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 şi reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajaţi, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaţilor din economie.

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    „De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    Aproape 1,27 milioane de angajaţi din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Guvernul a în­ghe­ţat noile angajări în perioada iulie – de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­getar. Totuşi, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescenţă a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creştere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunţă înghe­ţa­rea angajărilor în sectorul public. Şi după ace­ea constatăm că, deşi un an de zile au fost îngheţate angajările, numărul de funcţio­nari publici a crescut.“

    Există o nuanţă când se fac aceste anunţuri: se îngheaţă angajările în sectorul bugetar, cu excepţia poziţiilor unice. Şi venim şi le transformăm pe toate unice, transformăm departamente şi facem numai poziţii unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

    Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

    „Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficienţa. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiţi de cei din business, unde se măsoară cu balanţă analitică relaţia dintre motivaţie şi eficienţa muncii. Cei mai mulţi dintre angajaţii din sectorul bugetar sunt aduşi ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituţional. De câte ori se schimbă coaliţiile guvernamentale, se realocă masiv poziţiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiaţi de un partid care primeşte o felie mai mare la algoritm decât alţii“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare şi trebuie preluat modelul altor ţări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcţiile sunt politice şi angajaţii de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesionişti.

  • În timp ce toată Europa tremură la gândul că recesiunea e aproape, a doua economie a Europei dă calculele analiştilor peste cap: PIB-ul Franţei a bifat o creştere peste aşteptări în cel de al doilea trimestru

    Economia franceză a bifat o creştere surprinzătoare în cel de al doliea trimestru, după un început de an dificil. PIB-ul Franţei a crescut cu 0,5% în cel de al doilea trimestru, peste prognozele analiştilor care indicau o creştere de 0,2%, scrie Bloomberg.

    Pentru analişti comerţul a reprezentat cea mai mare surprinză, aflându-se în scădere pentru al doilea timrestru consectuiv. In acelaşi timp inflaţia a ajuns să atingă niveluri record, ajungând până la pragul de 6,8% de la 6,5%, unde se situa în iunie.

    În ciuda măsurilor luate de Guvern – printre care se numără plafornarea preţurilor la energie – care a menţinut inflaţia la un nivel mai scăzut comparativ cu restul europei, preţurile au continuat să crească în cel mai accelerat ritm din ultimii 40 de ani. Măsura privind plafonarea preţurilor va expira la finalul lui 2022.

    Rezultatele Franţei sunt primele venite din rândul celor 19 state care formează zona euro. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească cu 0,2% în acest trimestru.

    Fondul Monetar Internaţional a declarat recent că Germania ar putea înregistra cele mai proaste rezultate în raport cu toate ţările G7, din cauza sectorului său industrial care este depedent de gazele ruseşti.

     

  • Datoria publică a României, în lei şi valută, a depăşit în aprilie nivelul de 600 miliarde lei, cu o pondere de 49,2% din PIB. De la începutul anului, datoria a crescut cu 26 miliarde lei

    Datoria publică a României, în lei şi valută, a depăşit  în aprilie nivelul de 600 miliarde lei, de la 594 miliarde lei cu o lună înainte, având o pondere de 49,2% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    La finalul anului trecut, datoria se cifra la 577 miliarde lei, respectiv 48,8% din PIB. Astfel, în primele patru luni din 2022 datoria s-a majorat cu aproape 26 miliarde lei, ajungând la final de aprilie la 602,8 miliarde lei (123 mld.euro).

    Din suma totală, datoria în lei reprezintă 264 miliarde lei, cea în euro se ridică la 288 miliarde lei, iar cea în dolari la 47 miliarde lei.

    Cea mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, respective 498 miliarde lei, în timp ce împrumuturile totalizează 94,5 miliarde lei.

    Randamentele titurilor de stat au crescut constant în ultimele săptămâni, Ministerul de Finanţe împrumutându-se la dobânzi de circa 9% pe an.

    Din punct de vedere al scadenţelor, datoria pe termen scurt este 19,8 miliarde de lei iar datoria pe termen lung de 582,29 miliarde de lei.

    Potrivit datelor de la Finanţe, datoria administratiei publice centrale era la finalul lunii aprilie de 585 miliarde lei, în timp ce suma datorată de administraţia publică locală era de 17 miliarde lei.

    Datoria publică a României a crescut constant în termeni nominali în ultimii ani. Cu toate acestea, ca pondere în PIB, în perioada 2015-2019 a scăzut, de la vârful de 39,4% din PIB din 2014, la 35,3% din PIB la final de 2019.

    Începând cu anul 2020, odată cu creşterea uriaşă a cheltuielilor şi stagnarea veniturilor statului, datoria publică a explodat la 47,4% din PIB la final de 2020, adică 500 de miliarde de lei, un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an. În 2021, datoria publică a mai făcut un salt de 77 de miliarde de lei. Dar ca pondere în PIB a crescut doar cu 1,5 puncte procentuale, pentru că economia a crescut foarte mult faţă de 2020.


     

     

  • Cifra săptămânii 18 – 24 iulie 2022

  • Ciucă, despre creşterea anunţată de INS: Datele sunt bune

    „Economia României este în creştere, o spun datele Institutului Naţional de Statistică. Primul trimestru al anului a înregistrat o creştere de 6,4%, faţă de perioada similară a anului trecut şi de 5,1% faţă de ultimul trimestru. Am reuşit să menţinem statistica creşterii economice în cea mai mică bandă de fluctuaţie posibilă. Valoarea analizată este cu un punct procentual mai mare decât creşterea de 5,4% pe care a înregistrat-o Zona Euro, în care se află cele mai performante economii ale Uniunii Europene. Datele sunt bune, având în vedere contextul economic global. Primul trimestru al anului încă era afectat de pandemie, iar războiul din Ucraina a început în 24 februarie”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    El arată că este singura perioadă de timp care include ambele crize care „au lovit din plin economia mondială şi au creat dezechilibre majore în toate ţările lumii, trimiţând în pragul recesiunii state dezvoltate”.

    „Economia Românei a reuşit o performanţă şi este evident că păstrarea cotei unice, încurajarea investiţiilor şi a mediului de afaceri sunt vitale pentru păstrarea acestui trend pozitiv”, încheie Ciucă.

    PIB-ul a crescut în primul trimestru al anului 2022 cu 5,1% faţă de ultimul trimestru din 2021, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 343.678,8 milioane lei preţuri curente, în creştere cu 5,1% faţă de trimestrul IV 2021, a transmis INS.

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,4 %, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

  • Atenţie, că antreprenorii români încep să pună întrebări: De ce gazul a crescut aşa de mult dacă noi avem gaze? De ce cresc dobânzile atât de mult? Ce face guvernul cu banii din taxele şi impozitele pe care eu le plătesc? De ce eu sunt controlat şi multinaţionalele nu? De ce Orban îşi apără ţara, iar ai noştri nu?

    Deşi asistăm la explozia preţurilor, la creşterea dobânzilor, guvernul, Iohannis, Isărescu, BNR beneficiază încă de linişte. Isărescu şi-a asigurat liniştea prin stabilitatea cursului de schimb, un indicator la care lumea se uită mai mult decât la creşterea dobânzilor.

    În spatele acestei linişti se acumulează întrebări pentru care nu s-au dat explicaţii/răspunsuri.

    În ultimele săptămâni, cu proiectul ZF Investiţi în România,! realizat împreună cu CEC Bank, am fost la Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Constanţa pentru a discuta cu companiile locale, cu antreprenorii români din acele zone despre situaţia economică, despre problemele lor şi nu în ultimul rând despre situaţia macroeconomică şi ce se întâmplă în lume.

    Există un optimism bun, firmele româneşti sunt mai bine pregătite pentru furtună, pentru o nouă criză şi fiecare antreprenor încearcă să navigheze prin această nouă furtună cu care nu s-a mai confruntat, cel puţin din perspectiva războiului din Ucraina, care a aruncat toată lumea în aer.

    Dar dincolo de acest optimism care se vede – în T1 economia României a avut o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021 -, în discuţii încep să apară întrebări în spatele cărora se aliază din ce în ce mai mulţi antreprenori:

    – De ce la noi preţurile cresc aşa de mult? Lumea se uită mai puţin la inflaţie şi mai mult la preţurile pe care le plăteşte, începând de la gaze, energie, până la ulei şi ouă. Uleiul este un etalon foarte prezent în discuţii. Faţă de inflaţia de 14,5% în mai, uleiul a crescut cu 44%.

    – De ce preţul la gaze a crescut atât de mult, dacă avem gaze? Gazele au crescut cu 86%, iar preţurile sunt plafonate, pentru că altfel ar fi crescut şi mai mult. Pentru că facturile sunt primite de la ENGIE sau de la un alt furnizor străin, oamenii încep să pună din ce în ce mai multe întrebări, cum ar fi de ce am dat gazele la străini, de ce am dat petrolul la străini, noi ce câştigăm din asta, că preţurile sunt mari oricum.

    Sistemul energetic din România este atât de complicat, încât lumea nu mai înţelege nimic, dar ştie că trebuie să plătească factura către companii străine.

    – De ce benzina şi motorina au crescut aşa de mult? Combustibilii au crescut cu 38%. Prea puţină lume ştie că 60% din preţul benzinei sau motorinei reprezintă taxe şi impozite. Ei ştiu cât plătesc la pompă, la OMV, MOL, care sunt companii străine.

    Un comerciant de produse petroliere din Brăila m-a avertizat: Ascultaţi-mă ce vă spun, în toamnă o să plătim 15 lei pe motorină (acum este 9 lei – n.r.).

    – De ce inputurile din agricultură au crescut atât de mult în câteva luni? Unde sunt combinatele de îngrăşăminte chimice ale noastre? De ce a trebuit să le închidem şi să stăm la mâna străinilor? Dacă le spui agricultorilor că inputurile s-au dublat iar preţurile s-au triplat, ei îşi răspund că banii îi fac traderii, care sunt străini. Şi că ei nu prea câştigă.

    – De ce luăm legume din Polonia şi marfa noastră nu o ia nimeni, nu o iau retailerii? Poate pentru că sunt străini? Tema magazinelor mari şi a taxelor pe care le impun este extrem de actuală şi la fiecare discuţie se pune problema de ce noi nu avem propriii noştri retaileri, unde să putem desface produsele noastre. Când li se răspunde că nu au cantitate suficientă pentru a fi luaţi de retaileri, replica este că statul, guvernul, nu-i ajută, nu le dă bani să investească pentru a-şi mări capacitatea de producţie, aşa cum fac alte ţări. Băncile nu le dau bani fără să aibă garanţii, iar ei nu au garanţii pe care să le pună.

    – De ce nu au fost trecut irigaţiile în PNRR, ca să luăm bani de la Uniunea Europeană pentru refacerea acestui sistem? Noi nu avem suficienţi bani pentru a investi în irigaţii pe cont propriu, iar statul a arătat că nu vrea să refacă acest sistem, pentru a fi dependenţi de importuri.

    – De ce nu mai avem zootehnie şi am ajuns să importăm carne de porc? Fermele de animale nu sunt un business rentabil, pentru că cei mari fac jocurile şi preţurile şi favorizează importurile. Statul român nu ne-ajută deloc să avem ferme, aşa cum fac alte state. Peste tot în lume guvernele îşi protejează fermierii, numai la noi nu. Suntem nevoiţi să vindem cerealele direct de pe câmp, pentru că nu avem cui să le vindem intern. Singurii cumpărători sunt traderii care fac preţurile. Guvernul nu ne încurajează să facem fabrici, nu ne dă bani de investiţii, iar băncile nu ne dau credite, pentru că nu au încredere în noi.

    – De ce cresc dobânzile, de ce creşte ROBOR aşa de mult, cum să crească de la 1% la 6%? Cum crede Banca Naţională că noi o să putem plăti o dobândă de 10%, ce politică face Mugur Isărescu? Creşterea dobânzilor începe să se vadă din ce în ce mai mult în ratele pe care companiile trebuie să le plătească pentru creditele luate. Lumea nu înţelege cum e cu corelaţia între inflaţie şi creşterea dobânzilor. În ultimii ani, băncile le-au dat credite când dobânzile erau mici, iar acum trebuie să plătească această creştere a dobânzilor, de care băncile nu le-au spus.

    – De ce nu mai avem forţă de muncă, ce face guvernul? Unde sunt românii noştri? Problema lipsei de forţă de muncă este pe primul loc pe lista companiilor. Unele firme au apelat la asiatici, dar altele spun că tot mai bine lucrează cu românii. Taxele pe muncă sunt considerate mari, aşa că mulţi preferă o formă de plată gri, adică o parte din bani (în special la nivelul salariului minim pe economie) sunt plătiţi oficial cu tot cu taxe, restul se dau prin diverse alte forme. În oraşele mijlocii şi mici aceasta este forma de plată.

    – Ce face guvernul cu taxele şi impozitele pe care noi le plătim, unde se duc banii, că noi nu-i vedem? După ce că noi plătim cele mai multe taxe, tot la noi vine controlul.

    Un antreprenor din Brăila a spus la Constanţa: De 26 de ani fac pâine, am 86 de angajaţi, nu am întârziat nicio zi cu plata taxelor şi impozitelor şi nimeni nu a venit vreodată să-mi spună mulţumesc. Dacă aş întârzia o zi, imediat ar veni în control.

    – De ce Orban îşi apără ţara şi guvernanţii noştri nu? Pentru companii, pentru antreprneori businessul nu prea are ideologie. Aşa că ei vor ca afacerile să meargă înainte. Războiul din Ucraina este văzut puţin diferit faţă de retorica oficială. Prin embargo, americanii au lovit în Uniunea Europeană, i-au lovit pe nemţi şi noi plătim acest preţ. Viktor Orban, premierul de forţă al Ungariei, este privit cu admiraţie pentru modul în care, cel puţin public, îşi apără ţara şi interesele ei. Patronii români  nu văd acelaşi lucru de la Iohannis sau de la guvern, considerând astfel că în final noi vom pierde cel mai mult.

    Acum toată lumea se pricepe la geopolitică şi fiecare are o părere legată de războiul din Ucraina, de lupta dintre americani şi ruşi, de modul cum România se poziţionează şi mai ales dacă vom câştiga ceva din acest conflict.

    Până acum companiile, antreprenorii, patronii plătesc creşterile de preţuri, pe care apoi încearcă să le transfere consumatorilor.

    Oricum, consumatorii mai au bani din ceea ce au strâns în anii anteriori, aşa că pe piaţă este încă linişte.

    Lumea a intrat în vacanţă, dar vine toamna şi atunci se vor vedea noile facturi.

    Stabilitatea cursului valutar este o ancoră destul de importantă economic, dar mai ales psihologic, ceea ce îi asigură Băncii Naţionale şi guvernatorului Mugur Isărescu o perioadă de linişte.

    Toată lumea crede că după terminarea războiului preţurile vor reveni unde au fost înainte dar, odată ce trec zilele iar conflictul se prelungeşte, lumea devine tot mai nervoasă. În special dezvoltatorii imobiliari, care nu mai vând ca înainte, dar se confruntă cu creşterile de preţuri.

    La afirmaţia mea că în 2022 România va înregistra cel mai mare PIB din istorie – 260 de miliarde de euro, replica unui patron român a venit imediat: dacă avem cea mai bună situaţie economică din istorie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, de ce preţurile cresc, de ce creşte inflaţia, de cresc dobânzile. Eu ştiam că este invers.

  • USR: PSD-PNL măsluiesc datele astfel încât să pară că economia merge bine

    Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei, spune că guvernarea PSD-PNL a măsluit datele privind creşterea PIB ca să poată justifica o majorare a taxelor. El spune că schimbarea bruscă a metodologiei de calcul al PIB a dus la afişarea unei creşteri economice record pe primul trimestru.

    Potrivit datelor provizorii comunicate de Institutul Naţional de Statistică, PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2022 cu 6,5% faţă de perioada similară a anului 2021 şi cu 5,2% faţă de trimestrul precedent.

    „Nici comuniştii nu minţeau în halul ăsta. Dacă e să credem datele oficiale, avem a doua cea mai mare creştere din istoria României. Simţiţi creşterea economică? Evident că nu. Singurul lucru care se simte este disperarea PSD-PNL de a menţine aparenţele. O singură dată a mai crescut economia, de la un trimestru la altul, atât de mult. Atunci când s-au terminat cele mai dure închideri din cauza pandemiei. Dar, atunci, creşterea a fost mare pentru că se pleca de foarte jos. De ce să minţi în halul ăsta? Din două motive. Primul, este ca să pară că totul merge bine în regimul PSD-PNL. Al doilea, ca să poată justifica creşterea taxelor. PSD-PNL au crescut enorm cheltuielile statului, iar acum caută să le acopere prin mărirea taxelor. Problema e că nu prea poţi susţine taxe mai mari atunci când populaţia este deja sărăcită şi vine o criză globală de proporţii. Aşa că PSD-PNL măsluiesc datele astfel încât să pară că economia merge bine şi că poate să suporte creşterea taxelor. În final victima minciunii va fi tot contribuabilul”, declară Claudiu Năsui.

    USR precizează că, odată cu revizuirea în creştere a PIB nominal – la 1.226 miliarde lei faţă de 1.182,92 miliarde lei, datoria publică de aproape 594 miliarde lei a scăzut ca procent din PIB, după cum reiese din datele Ministerului Finanţelor.

    „În loc de 50,3% din PIB, datoria publică reprezintă acum, pe noile date, 48,4% din PIB. Adică, fix sub pragul de 50% din PIB la care Legea responsabilităţii fiscal-bugetare obligă Executivul să ia măsuri pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare (nr. 69/2010) prevede la alin. 2 art. 13 că, dacă datoria publică se situează în intervalul 50-55% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice, în cel mai scurt timp, un program care să cuprindă şi măsuri de îngheţare a cheltuielilor totale cu salariile în sectorul public. Or, după cum vedem, Coaliţia sărăciei nu are nicio intenţie să pună capăt nici angajărilor cu nemiluita a pilelor de partid, nici umflării salariilor şi sporurilor plătite acestora. În prima jumătate a anului 2022, avem cheltuieli suplimentare de 2 miliarde de lei cu salarizarea la stat şi lucrurile nu se vor opri aici, în timp ce românii obişnuiţi se luptă cu facturile şi preţurile care au explodat, cu ratele la bănci tot mai mari. Şi mai au tupeul liderii PSD-PNL să spună cetăţenilor că „e prima dată când statul strânge cureaua şi nu românii”, potrivit comunicatului de presă.

     

  • FMI cere guvernului să ia măsuri de reformă şi creştere a taxelor pentru a strânge 2% din PIB: excepţiile fiscale trebuie eliminate- taxa pe dividend este prea mică, iar impozitul pe microîntreprinderi trebuie reformat: taxele pe proprietate trebuie să se refere la valoarea de piaţă a proprietăţilor

    Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale-reforma impozitelor şi taxelor şi creştrea lor pentru a reface spaţiul fiscal- sub 3% din PIB şi a preveni astfel deteriorarea finanţelor publice.

    În declaraţia oficială, după analiza făcută la Bucureşti, FMI spune că guvernul trebuie să se uite la impozitul pe dividende- nivelul de impozitare este prea mic, la impozitul pe microîntreprinderi- nivelul de 1 mil de euro este prea mare şi la toate celelalte facilităţi fiscale pe venituri (IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară).

    În privinţa TVA, România are printre cele mai ineficiente sisteme de colectare din Europa, aşa că trebuie luate măsuri pentru creşterea încasărilor din TVA.

    În privinţa taxelor pe proprietate, FMI cere ca proprietăţile să fie evaluate la valoarea de piaţă.

    De asemenea, trebuie taxate veniturile din emisiile de carbon.

    De o lună de zile pe piaţă apar informaţii legate de modificări fiscale pe care le pregăteşte guvernul pentru a strânge mai mulţi bani la buget.

    Deficitul bugetar asumat prin buget este de 5,8% din PIB, dar FMI spune că proiectează un deficit de 6,75% din PIB având în vedere politicile curente.

    Măsurile vizate erau legate de introducerea unui impozit progresiv – veniturile mari să fie impozitate cu un procent mai mare, reducerea nivelului pentru microîntreprinderi de la maxim 1 mil. euro la 500.000 de euro sau chiar 100.000 de euro şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru cei din IT, construcţii.

    Până acum nu s-a pus pe masă nimic oficial din partea guvernului.

  • Creşterea PIB din primul trimestru a dat peste cap toate prognozele analiştilor: De ce? – analiză

    Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.

    Ritmul de creştere anual in T1/2022 este mai mare decât cel din T4/2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

    În urmă cu nici două luni economiştii, în negura războiului din Ucraina, credeau că economia României va intra în recesiune, iată surprinzătorul răspuns al INS: Economia creşte.

    „Creşterea vine din consum. În ciuda inflaţiei, salariile au crescut – un 11% la salarii şi o inflaţie de 10% în aprilie. Aşadar, veniturile oamenilor nu au scăzut, deocamdată. Prin urmare, oamenii încă cumpără – ei susţin comerţul şi PIB-ul”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA. Avansul inflaţiei îi face pe oameni să se gândească de două ori când decid. Consumul creşte cu 5%, lună de lună, în ciuda situaţiei grele, pentru că oamenii se gândesc: mai bine cumpăr acum (ceva) decât peste două luni când preţul va creşte. Consumul de criză împinge economia în sus.

    Economia va creşte cu 5% în acest an, spune Ionuţ Dumitru economistul-şef al Raiffeisen Bank. El mai spune că, cel mai probabil, analiştii bănici vor revizui prognozele de creştere de la 2,5% la 5%. „Toată lumea îşi va revizui prognozele în sus. Trebuie să vedem datele de la INS, să vedem de unde vine creşterea”.

    Consumul este cel care susţine creşterea economică, spune economistul Dragoş Cabat. „A fost un consum, în prima parte a anului, mai mare ca de obicei. A fost posibil pentru că oamenii au văzut că inflaţia este mare si şi-au spus să cumpere acum bunuri de folosinţă îndelungată, cu banii pe care îi aveau. Cei cu bani mulţi au investit în construcţii pentru că acolo este mai multă siguranţă că valoarea bunului nu se deteriorează”.

    Însă, crede Cabat, lucrurile se vor schimba curând. Inflaţia încă nu a ajuns la pătrura dezvoltată sau la cea care cumpără fără să se uite la etichetă. Pe cei amărâţi i-a lovit deja. În curând, valul inflaţiei îi va lovi pe cei cu venituri medii, îi va obliga să consume mai puţin şi asta se va reflecta în evoluţia PIB.