Tag: piata muncii

  • Telemunca, cuvântul cheie al anului 2020. Topul celor mai importante evenimente din piaţa muncii în acest an

    Anul 2020 a avut un cuvânt greu de spus pe piaţa muncii din România, iar în primele şase-şapte luni din an pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajaţii din economia locală, conform statisticilor europene. Companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că ”noul normal” ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.

    Telemunca, cuvântul cheie al pandemiei

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Numărul contractelor de muncă cu clauză de telemuncă a ajuns la 32.521 pe 1 noiembrie, conform datelor de la Inspecţia Muncii, transmise la solicitarea ZF, un semn că organizaţiile din economia locală se pregătesc pentru a le permite angajaţilor să continue să lucreze în regim de tele­muncă şi după finalul pan­demiei.

    Kurzarbeit, program redus după model german

    Printre măsurile de sprijin luate de autorităţile locale pentru a ajuta mediul de afaceri să treacă cu bine de criza creată de pandemia de COVID-19 este şi un program de muncă flexibilă, inspirat din modelul german Kurzarbeit, prin care guvernul asigură plata unei părţi a salariului brut al angajatului căruia i se reduce programul de lucru.

    Rata şomajului, tot mai sus

    Rata şomajului în România a ajuns la 5,2% în al treilea trimestru al anului, cu 472.000 de persoane care au rămas fără un loc de muncă. Cea mai mare valoare a ratei şomajului a fost înregistrată în luna iulie, când crescut la 5,4%, cel mai înalt nivel din 2016. Numărul şomerilor în luna iulie 2020 a ajuns la 484.000, în creştere cu 10.000 faţă de luna iunie, şi în creştere cu 33% faţă de iulie 2019, când erau 362.000 de şomeri înregistraţi, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de salariaţi din economie scade         

    Numărul total al salariaţilor din economia locală a ajuns la 4,92 milioane în octombrie 2020, în scădere cu 63.700 de persoane comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Salariul mediu  creşte şi în criză

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.343 de lei în octombrie 2020, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent. Faţă de luna trecută, salariul mediu net a crescut cu 22 de lei, respectiv 0,7%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Salariile IT-iştilor au început să scadă

    Angajaţii din sectorul de IT din România au avut un salariu mediu net de aproape 7.700 de lei în octombrie 2020, revenind la conducerea clasamentului salariilor din economia locală, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cu toate acestea, salariile din IT nu au crescut faţă de luna precedentă, ba chiar au scăzut cu 1%, de la 7.750 de lei în septembrie, la 7.674 în octombrie.

    Curierii, din ce în ce mai căutaţi, dar plătiţi aproape la fel

    Cele mai mici salarii din industria locală de transporturi şi depozitare sunt cele ale angajaţiilor cu activităţi poştale şi ale curierilor, de aproape 2.360 de lei în septembrie 2020, în creştere cu doar 11,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla în acest an, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin. 

     Numărul muncitorilor asiatici, în scădere

    Până în luna octombrie a acestui an, circa 16.000 de muncitori asiatici au venit la muncă în România dintr-un contingent de 30.000, după cum spunea Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine.

    Cererea de joburi depăşeşte oferta

    Numărul candidaţilor care aplică pe un job pe platforma de recrutare online eJobs a crescut considerabil în această perioadă, iar la începutul lunii noiembrie 150.000 de candidaţi concurau pentru cele circa 20.000 de locuri de muncă puse de bătaie de angajatori pe platformă, după cum explica Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Companiile vor abilităţi noi de la candidaţi

    Trendurile de pe piaţa muncii se schimbă, la fel şi cerinţele angajatorilor de la candidaţi. În perioada următoare, angajatorii vor cauta candidaţi cu abilităţi în zonele de e-commerce şi digital, retail, automatizări şi medicină, conform unui studiu al eJobs.

     

  • Noi schimbări pe piaţa muncii: De luni, se schimbă regulile pentru angajatori. Este pentru prima dată în acest an

    Autorităţile vor lansa luni, 21 decembrie 2020, o nouă versiune a aplicaţiei Revisal (6.0.8) pe care toţi angajatorii vor trebui să o folosească pentru a transmite date despre contractele de muncă modificate, încetate sau încheiate, conform informaţiilor de pe site-ul Inspecţia Muncii.

    „Începând cu data de 21 decembrie 2020, va fi disponibilă o nouă versiune a aplicaţiei Revisal, 6.0.8. După această dată, transmiterea registrului va putea fi efectuată numai pentru fişiere de tip .rvs generate sau validate prin versiunile 6.0.7/6.0.8 ale aplicaţiei Revisal”, scrie Inspecţia Muncii pe site-ul instituţiei.

    Versiunea Revisal 6.0.7 a fost pusă la dispoziţia angajatorilor în data de 01 iunie 2019.

    Versiunea Revisal 6.0.8 va cuprinde actuălizari ale codului COR precum şi o serie de modificări ce urmează a fi descrise pe site-ul Inspecţiei Muncii, informează pe pagina de Facebook Inspectoratul Teritorial de Muncă – Harghita.

    Inspecţia Muncii informează şi că în perioada 18.12.2020 ora 14:00 – 19.12.2020 ora 14:00, portalul REGES pentru transmiterea on-line a registrului general de evidenţă a salariaţilor va fi indisponibil ca urmare a efectuării unor lucrări de mentenanţă.

    „Angajatorii care în prezent utilizează versiunea Revisal 5.0.8/6.0.5/6.0.6/ nu vor putea transmite. Pentru actualizarea aplicaţiei Revisal, este recomandat să urmaţi instrucţiunile cuprinse în Ghidul de instalare şi utilizare. Pentru securitatea datelor, este indicat ca înainte de orice operaţiune legată de instalarea unei noi versiuni a aplicaţiei Revisal, să efectuaţi o copie de siguranţă a bazei de date”, mai scrie Inspecţia muncii pe site-ul instituţiei.

     

  • Tânăr fără experienţă, caut un loc de muncă

    Piaţa muncii începe să-şi arate colţii: în septembrie 2020 aproape 500.000 de tineri, o categorie cuprinsă între 18-25 de ani, au aplicat pentru unul sau mai multe locuri de muncă pe cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţă, eJobs.

    Cifra este mare pentru că această categorie de vârstă nu era până acum în prim-plan. Cei mai mulţi care-şi căutau un loc de muncă aveau între 25-35 de ani, iar numărul lor era în septembrie de 550.000. Până în criză, categoria de vârstă 36-45 de ani era pe locul 2 şi după aceea veneau tinerii.

    Acum piaţa s-a inversat, iar presiunea care vine de la tinerii care-şi caută un loc de muncă este în creştere. Până în criză, tinerii nu-şi băteau atât de mult capul să-şi caute un job. Fie erau la şcoală, fie stăteau acasă la mama (vârsta la care pleacă băieţii de acasă, de la părinţi, a crescut spre 29 de ani de la 27 de ani, în timp ce fetele vor să plece de acasă mai devreme, vârsta scăzând de la 27 de ani spre 25 de ani), fie aveau perspectiva plecării la muncă în afară dar această variantă a căzut de când a venit Covidul, fie au surse de venituri care le permite să nu-şi caute un job.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, remarcă această căutare a tinerilor pentru un job şi crede că pandemia a schimbat felul în care se raportează tinerii la carieră, adică ar vrea să se angajeze mai devreme, au aşteptări salariale mai realiste, caută joburi în vânzări sau IT, dar până să le găsească sunt conştienţi că trebuie să accepte ceea ce oferă piaţa.

    Tinerii nu au niciun fel de experienţă, iar companiile nu se grăbesc să-i angajeze pentru că trebuie să investească în ei, iar când îţi este lumea mai dragă aceştia pleacă, căutând o altă experienţă.

    Aşa că joburile pentru ei sau şansa de a se angaja se reduce.

    Dacă într-adevăr sunt joburi disponibile pentru tineri, acestea sunt în vânzări, curierat, retail-lucrători comerciali, call-centere, înainte era HoReCa (toţi erau angajaţi pe salariul minim, dar bacşişul era substanţial, ceea ce le permitea să câştige 5.000-6.000 de lei pe lună), dar această piaţă s-a prăbuşit.

    Ca aspiraţii, tinerii vor să lucreze în marketing, publicitate, dar aici joburile sunt destul de limitate.

    În IT ofertele pentru tineri nu sunt atât de multe având în vedere că nu au experienţă şi de aceea nimeni nu vrea să rişte să plătească un salariu de 1.200-1.500 de euro net pe lună (adică 6.000-7.500 de lei net pe lună).

    Criza a retezat destul de mult din aşteptările salariale ale tinerilor. Doar 1 din 10 candidaţi ar cere un salariu lunar net cuprins între 3.000 şi 4.500 de lei, şi doar 4% cred că s-ar califica pentru un salariu mai mare de 4.500 de lei, adică 1.000 de euro, conform studiului eJobs.

    Cei mai mulţi (25% dintre ei) cred că un salariu cuprins între 2.000 şi 2.500 de lei este realist şi poate fi obţinut.

    Un sfert dintre ei ar accepta un salariu de început cuprins între 1.700 şi 2.000 de lei; 14% dintre ei ar cere între 2.600-3.000 de lei, iar 12% au aşteptări cuprinse între 1.500-1.700 de lei.

    Problema angajării tinerilor este pe agenda Uniunii Europene, având în vedere şomajul mare în rândul lor: în Grecia, Spania, Italia între 25-40% dintre tineri sunt şomeri, nu au un loc de muncă, iar perspectivele nu sunt atât de îmbucurătoare.

    Covidul a făcut ca piaţa muncii să fie şi mai dificilă în toate ţările occidentale.

    Pentru că au resurse din familie, pentru că au un loc unde să doarmă şi să mănânce – la mama acasă sau la bunici, tinerii din România încă nu sunt atât de vocali pe piaţa forţei de muncă.

    Dacă această criză va mai ţine iar prognozele actuale indică că şi 2021, chiar şi 2022 vor fi ani extrem de dificili pentru marile economii ale lumii, şi tinerii din România îşi vor face simţită prezenţa nu numai pe piaţa forţei de muncă, ci şi în viaţa socială şi politică.

    De aproape un deceniu, România nu s-a confruntat cu această temă, având în vedere că cererea companiile a fost mult mai mare decât oferta disponibilă de pe piaţă. Aproape 2 milioane de români care puteau să muncească nu munceau şi nu se regăseau nicăieri în statistici căutându-şi un job, iar dintre aceştia, o parte erau tineri, în categoria de vârstă 18-24 de ani.

    Aşa că s-ar putea să vedem mult mai des postări de genul „Tânăr fără experienţă caut un job”.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Piaţa muncii rămâne foarte activă: companiile au înregistrat în octombrie cu 73% mai multe aplicări comparativ cu 2019, pe primul loc fiind cele din domeniul financiar

    Companiile au înregistrat în octombrie cu 73% mai multe aplicări la joburi comparativ cu perioada similară din 2019 şi cu 5% peste nivelul din septembrie, cei mai activi candidaţi fiind cei din domeniul financiar-contabil, cu peste 30.000 de căutări, arată datele colectate de platforma BestJobs.

    Primele trei poziţii în topul căutărilor sunt ocupate de joburile din joburile din sectorul financiar – contabilitate, transport şi resurse umane, cu un total de aproximativ 70.000 de căutări.

    Angajaţii din medical&pharma şi IT&C au continuat şi ei să fie activi în căutarea unui nou job şi în această lună, cu un total de peste 25.000 de căutări.

    În acelaşi timp, rămâne crescut interesul pentru locuri de muncă remote, cu peste 20.000 de căutări în luna octombrie pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfăşurată în sistem work from home.

    În ceea ce priveşte companiile, acestea au făcut angajări mai ales pe poziţii cu rol administrativ (32,4%), urmate de cele din vânzări (19,7%) şi de muncitori calificaţi (10,5%).

    În total, 8 din 10 poziţii pe care companiile au căutat să le acopere au fost din categoria white collar (angajaţi cu activitate de birou), în timp ce aproape 11% au fost poziţii din categoria blue collar (lucrători / muncitori calificaţi), iar puţin peste 8% din categoria gold (poziţii de management/coordonare).

    Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna octombrie de către Enel (3.024 aplicanţi), MobRog Company (2.203 aplicanţi), Alpha Bank România (2.131 aplicanţi), Bhip (2.037 aplicanţi), UniCredit Bank (1.936 aplicanţi) şi Next Business Solutions (1.914 aplicanţi).

     

  • Angajaţi de vreme rea

    Când unii nu mai au siguranţa zilei de mâine, alţii sunt mai ocupaţi ca niciodată pentru că nu strănută, nu-i deranjează să fie dezinfectaţi şi nici nu protestează că li se pune botniţă.

    Cei din a doua categorie nu sunt o noutate pe piaţa muncii, dar au devenit tot mai importanţi în ultima perioadă din cauza pandemiei care impune distanţarea socială. Cum clienţii hotelurilor, de exemplu, doresc cât mai puţină interacţiune cu alţi oameni în condiţiile date, conducerea acestor unităţi apelează la angajaţii-roboţi din ce în ce mai des. Cererea de roboţi pentru curăţenie, room service sau livrări din partea hotelurilor, spitalelor ori clădirilor de birourilor şi rezidenţiale a crescut, cel puţin în SUA, chiar şi de patru ori în ultimele şase luni, după cum afirmă o companie din San Jose, Savioke, scrie San Francisco Chronicle. Printre cei mai harnici astfel de lucrători se numără Dash, un robot folosit pentru room service. Înalt de un metru, dotat cu ecran tactil, papion şi compartiment special pentru diverse obiecte, acesta ştie să circule cu liftul, să se ferească de scări şi să salute clienţii, cărora le duce cafea, sanvişuri, prosoape şi altele, mai repede decât oamenii. Colegii săi care „lucrează” în spitale transportă sânge recoltat pentru analize sau medicamente. Alţi roboţi ajută la livrarea comenzilor de mâncare de la cantinele unor clădiri de birouri pentru a se evita cozile.

    Chiar dacă sunt importanţi, roboţii nu vor înlocui oamenii, susţin managerii hotelurilor care au apelat la asemenea angajaţi, ei fiind folosiţi mai ales în schimbul de noapte ori în perioade de vârf.

     

     

    MODĂ

    Toamnă gulerată

    Chiar dacă nu se mai vede mare lucru din ţinuta unei persoane în timpul şedinţelor online, o notă de eleganţă nu trebuie să lipsească şi ea poate să fie dată de gulere, aşa cum arată unele case de modă. Acestea, scrie Financial Times, propun în sezonul de toamnă-iarnă gulere supradimensionate, care pot face parte dintr-o rochie sau bluză, ori de sine stătătoare pentru a mai înviora un articol vestimentar vechi. În plus, un asemenea guler ţine loc şi de bijuterii. Printre cei care au acordat atenţie sporită gulerelor în acest sezon se numără Fendi, care s-a inspirat din gulerele aristocraţilor de altădată, Arket, care a optat pentru gulere mari cu nasturi de sidef, ori La Veste, care a creat gulerul „mobil”, ce poate fi mutat de la o bluză sau rochie la alta.

     

     

    RECICLARE

    Viaţă nouă pentru maşini vechi

    Unde se duc rablele când proprietarii lor se despart de ele? Cu puţin noroc, maşinile scoase la pensie se transformă – parţial — în haine, atunci când un producător auto ca Hyundai colaborează cu creatori de modă. Proiectul Hyundai, „Re:Style 2020”, presupune reutilizarea unor materiale de la centuri de siguranţă, airbaguri sau pielea de la tapiţeria scaunelor pentru articole vestimentare – de la bucăţi de centuri de siguranţă, sticlă şi burete combinate cu aur, argint, bronz şi perle la coliere şi brăţări, scrie The Independent. Printre companiile din industria modei care au participat la proiect se numără Alighieri şi E.L.V. DENIM.

     

     

    ARHITECTURĂ

    Nu numai pentru grâne

    Recuperaţi, revalorificaţi, refolosiţi! Îndemn care se aplică şi silozurilor de cereale, atunci când nu mai e nevoie de ele pentru scopul pentru care au fost construite, după cum o arată o iniţiativă din China. O firmă de arhitectură din Shanghai, Roarc Renew, a avut ideea de a transforma nişte silozuri de cărămidă dintr-un sat din China, construite în anii ’50, în Centrul de Artă TaoCang. În loc să demoleze cele două grânare, Roarc Renew a dorit să scoată în evidenţă frumuseţea cărămizii roşii din care sunt construite, transformându-le în săli de expoziţie datorită spaţiului interior mare.

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele 10 noi ocupaţii apărute în România. Ce joburi puteţi face de acum

    În această lună a fost oficializată prima schimbare din acest an a Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a zece noi ocupaţii şi modificarea mai multor ocupaţii conform Ordinului Ministerului Muncii nr. 1.477/2020.

    În Monitorul Oficial nr. 965 din 20 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 1477/1056/2020 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) este un nomenclator apărut pentru prima dată în anul 1995.

    Cele 10 noi ocupaţii sunt:

    1. administrator programe naţionale boli transmisibile – cod COR 325201;

    2. agent reţea boli transmisibile – cod COR 325202;

    3. arhitect naval – cod COR 214494;

    4. asistent coordonator programe naţionale curative şi boli netransmisibile – cod COR 325203;

    5. auditor public extern – cod COR 121131.

    6.  cercetător de nave – cod COR 214495.

    7. recepţioner medical – cod COR 334403.

    8.  responsabil tehnic cu execuţia – cod COR 214239.

    9. stilist extensii de păr – cod COR 514104.

    10. transcriptor medical – cod COR 334404.

    Ocupaţia existentă în codul COR şi care au suferit modificări prin schimbarea denumirii sunt:

    1. Ocupaţia “agent de penitenciare”  se redenumeşte ca ca “agent de poliţie penitenciară” şi păstrează acelaşi cod 541301 în grupa de bază “5413 Agenţi de penitenciare”.

    Cele 2 ocupaţii existente în codul COR şi care au suferit modificări prin mutarea în alte grupe de bază sunt:

    1. Ocupaţia ocupaţia “operator deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie” se mută din grupa de bază “9624 Muncitori pentru servicii de colectare/distribuţie a apei şi a lemnelor de foc” în grupa de bază “9622 Muncitori pentru diverse servicii ocazionale” la codul 962205.

    2. Ocupaţia ocupaţia “disc jockey” se mută din grupa de bază “2652 Muzicieni, cântăreţi şi compozitori” în grupa de bază “3435 Alţi specialişti asimilaţi din domeniul artistic şi cultural” la codul 343525.

     

     

     

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Piaţa muncii dă primele semne de dezmorţire: Companiile au postat în septembrie pe eJobs peste 14.000 de joburi noi, cel mai mare nivel din acest an. ”Ne aşteptam la o creştere, însă nu atât de mare”

    Piaţa muncii dă primele semne de dezmorţire după o jumătate de an dificilă şi companiile au postat peste 14.000 de joburi noi doar în prima parte a lunii septembrie, numărul fiind în creştere nu doar faţă de lunile din pandemie, ci şi în comparaţie cu ianuarie, februarie şi martie, înainte de declanşarea crizei medicale, arată cifrele eJobs.

    De asemenea, nivelul este aproape egal cu cel din septembrie 2019, atunci când companiile se luptau pentru atragerea candidaţilor.

    ”Luna septembrie şi, în general, lunile de toamnă sunt, în mod tradiţional, cele mai efervescente, în termeni de recrutare. Ne aşteptam, deci, să observăm o creştere în numărul de joburi, însă nu atât de mare. Nu credeam că vom ajunge să depăşim chiar şi ianuarie şi februarie, când nimeni nu anticipa venirea pandemiei, iar companiile îşi menţineau ritmul de angajări masive”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cele mai multe joburi postate în luna septembrie au fost în Vânzări (peste 4.000 de noi locuri de muncă), următoarele domenii active fiind Transport / Distribuţie şi Administrativ / Logistică.

    Peste 1.600 de poziţii noi s-au deschis în sectorul Medicină şi aproximativ 1.500 în Call center-e.

    În ceea ce priveşte oraşele în care s-au făcut cele mai multe recrutări, Capitala se află, ca de obicei pe primul loc, la o distanţă apreciabilă de alte oraşe mari precum Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Constanţa, Iaşi sau Sibiu.

    ” Deşi începe să se restrângă decalajul dintre numărul de joburi disponibile şi numărul de aplicări, încă avem o disproporţie destul de mare între cele două. Cu toate acestea, începutul de lună a marcat o deblocare pe care o aştepta toată piaţa şi în special candidaţii”.

    Astfel, în primele două săptămâni din septembrie au fost înregistrate 610.000 de aplicări venite din partea celor care vor să se angajeze.

    ”Candidaţii sunt foarte atenţi la tot ce apare nou în piaţă, urmăresc job-urile, cer feedback în urma interviurilor, aplică foarte ţintit şi pe poziţii compatibile cu profilul lor astfel încât să-şi maximizeze şansele de angajare. Cu toate acestea, avem acum de-a face cu o piaţă a angajatorilor, motiv pentru care durează poate şi de două ori mai mult decât înainte să îţi găseşti un job”, explică Bogdan Badea.

    În acest moment, peste 25.000 de locuri de muncă pentru Romania şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

     

  • Mălina Platon, UiPath: Pandemia a adus multă instabilitate şi insecuritate în ceea ce priveşte piaţa muncii la nivel global, dar şi multe oportunităţi noi de business

    Pandemia de COVID-19 a adus instabilitate şi insecuritate pe piaţa globală a muncii, dar  şi multe oportunităţi noi de business, afirmă Mălina Platon, Managing Director APAC Region, Strategic Accounts în cadrul UiPath.

    ”Consider că ultimele luni au schimbat definitiv modul în care facem business, felul în care ne raportăm la locul de muncă şi la propria carieră. Cred că pandemia a adus multă instabilitate şi insecuritate în ceea ce priveşte piaţa muncii la nivel global, dar în acelaşi timp au apărut şi multe oportunităţi noi de business, în special pentru mediul online şi în zona de digital innovation, digital transformation, RPA şi AI”, a declarat Mălina Platon pentru revista Business Magazin.

    Ea crede că UiPath este în poziţie privilegiată, datorită zonei de business în care activeazp.

    ”În ceea ce priveşte UiPath, consider că ne aflăm într-o poziţie privilegiată deoarece observăm o tendinţă de creştere a oportunităţilor în zona de business automation în toate regiunile şi în ţările în care operăm, inclusiv în România, atât în sectorul public cât şi în sectorul privat. În ceea ce mă priveşte, sunt optimistă că în lunile şi în anii următorii vom vedea o accelerare a iniţiativelor de digital transformation şi business automation în majoritatea industriilor”, a adăugat Mălina Platon.

     

  • Prăbuşire record pe piaţa muncii din Europa: 5 milioane de locuri de muncă au fost pierdute în al doilea trimestru

    Piaţa muncii din Europa s-a prăbuşit într-un ritm record în al doilea trimestru din 2020, în contetul în care s-au pierdut 5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate astăzi de Eurostat, citate de FT.

    Astfel, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut cu 2,6%, ceea ce arată impactul puternic pe care l-a avut coronavirusul asupra pieţei muncii din regiune, întrucât multe companii mari au concediat sute sau mii de oameni, ori i-au plasat sub scheme guvernamentale de şomaj.

    Eurostat arată că declinul a fost mai puternic în zona euro, unde rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut cu 2,8% în al doilea trimestru.

    În acelaşi timp, Eurostat notează că cifrele pentru Uniunea Europeană şi zona euro arată „cel mai brusc declin observat de când se înregistrează datele pe serii, adică din 1995”.

    La finalul primului trimestru din 2020, în Uniunea Europeană erau 190,9 milioane de oameni care aveau un loc de muncă.

    Pandemia de coronavirus a aruncat zona euro într-o recesiune istorică în al doilea trimestru, întrucât PIB-ul a scăzut cu 12,1% faţă de trimestru anterior, ceea ce înseamnă că economia a scăzut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu toate acestea, din luna mai au început să apară semne că economia îşi revine mai repede decât arătau estimările. Eurostat a transmis vineri că exporturile din zona euro au crescut cu o treime în perioada mai-iunie, deşi rămân cu 10% sub nivelul de anul trecut.