BusinessMagazin

Tag: pensii speciale

  • Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali

    Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

    “În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

    Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

    Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.

    Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

    Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

    O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.

  • Legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată de Klaus Iohannis. Preşedintele a promulgat şi legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele nu mai putea respinge proiectul de lege, singura cale de atac ar fi fost doar contestarea acesteia la Curtea Constituţională, însă şeful statului anunţase că nu va recurge la acest instrument constituţional.

    Marţi, 15 decembrie, senatorii şi deputaţii au adoptat proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, în urma reexaminării cerute de Klaus Iohannis, astfel încât aceştia vor beneficia de pensie doar dacă nu sunt realeşi şi au încheiat cel puţin un mandat complet de parlamentar.

    Parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei, cuantumul fiind de 0,55% din indemnizaţia de parlamentar. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

    Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

    Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie, fiind însă trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.

    În luna septembrie, comisia pentru Statut a modificat raportul la legea pensiilor parlamentarilor, stabilind că aleşii care au avut minimum un an de mandat – nu 6 luni cum era iniţial – vor primi pensii speciale şi că deputaţii şi senatorii au dreptul la aceste pensii la încetarea mandatului şi dacă nu sunt realeşi

    Ulterior, proiectul a mai trecut printr-o fază de modificări, stabilindu-se că de pensiile speciale nu vor putea beneficia cei care nu au încheiat cel puţin un mandat. Mai mult, vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

    Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289 – 291 din Legea Codului Penal.

    Comisia de Statut a introdus şi alte infrancţiuni pentru care deputaţii şi senatorii, dacă au fost condamnaţi, nu vor beneficia de pensii speciale, şi anume pentru infracţiunile prevăzute la art. 254 – 257, adică pentru ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere în culpă.

    Comisia de Statut a analizat cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Iohannis a promulgat legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat şi legea privind modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor prin care aceştia nu vor mai beneficia de maşini pentru deplasarea în teritoriu, ci vor primi o sumă fixă suplimentară la venituri pentru a-şi deconta singuri transportul.

    Legea a fost trimisă iniţial de preşedinte la reexaminare, dar solicitarea lui Iohannis a fost respinsă, săptămâna trecută.

    În luna septembrie, Parlamentul a adoptat modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul ca parlamentarii să nu mai beneficieze de autoturisme în colegiile şi circumscripţiile electorale, iar, în schimb, să primească o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere.

    Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în acest mooment fiind de 1.400 de lei.

    În luna octombrie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestui proiect, subliniind faptul că drepturile materiale de care beneficiază deputaţii şi senatorii sunt instituite în scopul exercitării mandatului acestora, însă la stabilirea cuantumului lor trebuie să fie avute în vedere criterii “clare, precise, obiectiv realizabile”.

    Parlamentul a respins această cerere, iar legea a trebuit să fie promulgată în forma adoptată iniţial.

    Astfel, s-a abrogat articolul din Statutul deputaţilor şi senatorilor care preciza că deputaţii şi senatorii pot beneficia de autoturism pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului. În schimb, a fost introdusă prevederea referitoare la faptul că “deputaţii şi senatorii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a Birourilor Permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă un document justificativ”.

  • Senatorii decid astăzi dacă acordă PENSII SPECIALE primarilor şi celorlalţi aleşi locali/ Liberalii vor ieşi din plen

    Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că nu a luat o decizie încă dacă susţine sau nu legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, dar a comentat că aceştia au “salarii ridicole” şi nu ar trebui atunci să ne “minumăm” că în România există corupţie.

    PNL: Suntem împotriva pensiilor pentru aleşii locali. Liberalii vor ieşi din plen

    Proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali – primari, viceprimari, şefi de consilii judeţene- va fi dezbătut şi votat, luni, de plenul Senatului, for decizional, proiectul fiind susţinut de PSD, însă contestat de liberali, care au anunţat că vor vota împotrivă.

    “Întotdeauna ne-am pronunţat pentru respectarea a două principii esenţiale, cel al echităţii şi cel al contributivităţii. Poziţia noastră este împotriva unui asemenea proiect legislativ de introducere a unui regim special în legătură cu o anumită categorie socială. Suntem fără echivoc pentru respingerea unui asemenea proiect legislativ. (…)Vor ieşi din sală pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în legătură cu poziţia noastră”, a declarat , purtărorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe.

    Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe senatorii care vor vota proiectul pensiilor pentru aleşii locali, aşa cum a susţinut că va face în cazul deputaţilor care şi-au votat pensiile speciale, Ionuţ Stroe a afirmat că vor exista sancţiuni “în termeni de viitoare ofertă electorală”, potrivit deciziei conducerii PNL, sugerând că aceştia nu se vor mai regăsi pe listele de candidaţi pentru scrutinul din 2016.

    “Trebuie să ţii cont de modul în care un parlamentar se încadrează în deciziile pe care partidul le ia în legătură cu votul, modul în care îşi exercită acest mandat şi atitudinea pe care o are la lucrurile de intres politic maxim pentru PNL”, a explicat Ionut Stroe.

    Adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în luna noiembrie, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil, fără amendamente. Discutarea legii în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor.

    Liderii PSD au anunţat că vor susţine în Senat acest proiect. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat joi că a discutat despre legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu liderii partidului, iar concluzia este că social-democraţii vor vota acest proiect, pe motiv că primarii nu au salarii mari, însă au foarte multe responsabilităţi.

    “Eu le-am spus colegilor mei să se gândească totuşi că primarii nu au salarii mari. Primarii au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Ei sunt consideraţi funcţionari publici, însă nu au drepturile pe care le au funcţionarii publici”, a spus Dragnea, adăugând că primarii şi restul aleşilor locali au responsabilităţi mari, însă nu au dreptul, potrivit legii, să primească sporuri, la fel ca ceilalţi funcţionari publici.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că legea este binevenită pentru aleşii locali. “La indemnizaţie nu primeşti niciun spor. (…) Eu cred că un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l dăm. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie, dar este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a spus Zgonea.

    În schimb, liberalii au anunţat că se vor opune proiectului. “Poziţia noastră referitoare la pensiile speciale, indiferent că sunt ale parlamentarilor sau ale aleşilor locali, este una foarte clară: Nu le susţinem, nu susţinem aceste pensii!”, a afirmat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de către 29 de parlamentari PSD, UDMR, PNL, UNPR, precum şi din partea minorităţilor naţionale.

    Senatorii din comisiile de specialitate au dat, săptămâna trecută, un raport favorabil acestei legi care prevede acordarea unor pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de indemnizaţia de vârstă urmând să beneficieze atât actualii, cât şi foştii aleşi locali.

    “Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate după caz, în anexele nr.5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi sau ale altor legi speciale, au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă”, arată proiectul de lege aprobat de senatorii din Comisia Juridică şi Comisia de Administraţie, din Senat.

    Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

    De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

    Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit

     Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.

    Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.

    Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.

    Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.

    În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.

    Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.

    A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Rovana Plumb, despre proiectul pensiilor speciale pentru aleşi: Parlamentul va decide în acest caz

    Întrebată dacă este de acord cu o lege specială pentru parlamentari, Rovana Plumb a precizat că iniţiativele legislative “aparţin în exclusivitate Parlamentului”.

    “Vom discuta în momentul în care va apărea o astfel de iniţiativă legislativă, dar decizia în ceea ce priveşte iniţiativele legislative venite din partea colegilor din Parlament aparţine în exclusivitate Parlamentului”, a afirmat ministrul Muncii.

    Întrebată dacă, de principiu, Guvernul susţine o astfel de lege, dat fiind că va trebui să dea un aviz, Rovana Plumb a spus: “Tipurile de avize pe care le dă Guvernul pe iniţiativele legislative sunt: susţine, nu susţine sau Parlamentul decide. În acest caz, Parlamentul va decide”.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă, joi, la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii. Astfel, pensia ar putea ajunge la 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.

    Peste 100 de parlamentari ar urma să beneficieze de acest tip de pensii, dacă propunerea va fi aprobată de Legislativ.

    Parlamentarii nu sunt la prima iniţiativă de acest fel, anul trecut un proiect de lege al deputatului PSD Anghel Stanciu pe această temă a fost discutat la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, dar a fost uitat după ce ministrul Muncii Rovana Plumb a declarat că nu susţine proiectul.

     

  • Quintus:Cu trei mandate, aş fi unul din beneficiarii pensiilor speciale.Dacă se legiferează, eu refuz

    Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, care a deţinut trei mandate în Parlamentul României, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că, în opinia sa, parlamentarii care doresc să aibă pensii mai mari ar trebui nu să îşi voteze o pensie specială, ci să contribuie pe perioada mandatului la fondul de pensii.

    Quintus a spus că, dacă s-ar legifera o astfel de pensie, ar refuza-o.

    “Am avut trei mandate în Parlament şi aş fi fost unul dintre principalii beneficiari ai acestor pensii speciale. Eu am spus că, dacă s-ar legifera acest lucru, eu o refuz şi nu primesc o asemenea pensie, pentru că am o indemnizaţie de 340 de lei ca veteran de război şi general al Armatei Române, punându-mi viaţa în pericol în tot timpul războiului, iar în Parlament nu mi-am pus viaţa în pericol, am muncit ca oricare altul şi sunt de părere că parlamentarii, dacă doresc să-şi îmbunătăţească pensia, să facă ce am făcut eu: am contribuit la pensie în cei 12 ani cât am fost parlamentar şi mi s-a majorat pensia, am o pensie de 1.400 de lei pe contribuţia mea. Sunt adeptul pensiilor la care pensionarii îndreptăţiţi au contribuit la fondul acesta de pensii”, a afirmat Mircea Ionescu Quintus.

    Preşedintele de onoare al PNL a adăugat că parlamentarii care au avut iniţiativa privind pensia specială ar fi trebuit să se gândească mai întâi la veteranii de război, nu la ei înşişi.

    “Ar fi bine ca parlamentarii care iniţiază o asemenea idee de îmbunătăţire a vieţii lor să se gândească în primul rând la veteranii care mai trăiesc şi care şi-au riscat viaţa pentru demnitatea şi libertatea noastră”, a spus Mircea Ionescu Quintus.

    Liderul liberal a adăugat că PNL a decis în unanimitate ca, dacă proiectul conţine semnături ale unor parlamentari liberali, să le ceară să-şi retragă semnăturile.

    “Partidul Naţional Liberal nu susţine această excepţie de la regulă, pentru că amendamentul acela care e pe buzele tuturor, «nimeni nu e mai presus de lege», nu poate fi încălcat. Prin urmare, sunt de părere că parlamentarii trebuie să-şi majoreze pensia în măsura în care contribuie pe perioada mandatului la fondul de pensii”, a susţinut Mircea Ionescu Quintus.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

    Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.

     

  • Guvernul ia în calcul reintroducerea pensiilor speciale pentru aviatori, diplomaţi, grefieri – surse

    “Luăm în calcul renunţarea la plata îndemnizaţiilor şi revenirea la pensiile speciale pentru aviatori, diplomaţi, personalul auxiliar din magistratură şi personalul auxiliar din Parlament”, au spus sursele din cadrul Guvernului.

    Acestea au precizat că pentru reintroducerea pensiilor speciale sunt avute în vedere două posibilităţi, şi anume promovarea măsurii de către Guvern printr-un proiect de lege sau asumarea unor iniţiative legislative existente deja în Parlament pe această temă.

    “Va fi luată o decizie după începerea sesiunii parlamentare, iar dacă reintroducerea pensiilor speciale se va produce, cheltuielile bugetare vor viza bugetul de stat pentru 2015“, au mai spus sursele.

    Contactat de MEDIAFAX, premierul Victor Ponta nu a răspuns până la ora transmiterii acestei ştiri.

    La începutul lunii iulie, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul a propus grefierilor şi personalului navigant acordarea unei indemnizaţii speciale, care să acopere tăierile din anii anteriori, dar aceştia au refuzat, solicitând în schimb revenirea la vechea lege a pensiilor, operaţiune considerată aproape imposibilă.

    “Dânşii nu vor, pentru că spun că vor să revină la Legea pensiilor, cea dinainte de Emil Boc, ceea ce este foarte greu în condiţiile actuale, aproape imposibil, ca să fiu foarte direct. Deci, dacă ne înţelegem şi le dăm banii aşa cum vrem noi, e în regulă, dar dacă ei ţin foarte mult la o chestie până la urmă şi de orgoliu, zic eu, probabil că va mai dura”, a spus Ponta la acel moment.

    El amintea că o astfel de indemnizaţie a fost deja introdusă pentru diplomaţi şi militari.

    O săptămână mai târziu, la sediul Ministerului Muncii, Ponta relua această idee explicând că personalul din aviaţie şi grefierii ar putea primi o indemnizaţie de recunoaştere a muncii lor, deoarece revenirea la pensii speciale nu este agreată de către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi, în plus, ar putea însemna “deschiderea unei cutii a Pandorei”, deoarece sunt foarte multe persoane care doresc pensii speciale, şi, în al doilea rând, sunt astfel permise şi anumite abuzuri, cu salarii foarte mari acordate în ultima perioadă de activitate pentru o pensie mai mare.

  • Legea care elimină pensiile speciale ale magistraţilor condamnaţi pentru corupţie a fost promulgată

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Este vorba despre legea care prevede eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

    Proiectul de lege a trecut tacit de Camera Deputaţilor, în data de 22 octombrie 2013, a ajuns ulterior la Senat, unde a fost amânat în mai multe rânduri.

    Legea a fost adoptată de plenul Senatului în data de 18 iunie, cu 98 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi o abţinere şi prevede că nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie sau fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general: Eliminarea pensiilor magistraţilor corupţi trebuie adoptată în condiţiile actuale

     “Este un act normativ care trebuie aplicat şi care se impune a fi fost adoptat în România în condiţiile actuale”, a spus Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Plenul Senatului a adoptat miercuri, cu 98 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege care prevede eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

    Raportul comisiei juridice, cu amendamente admise, a fost adoptat de plen cu 95 de voturi ”pentru”, o abţinere şi un vot ”împotrivă” .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul Poporului: Reforma pensiilor speciale a adus cheltuieli suplimentare în loc de economii

    Conducerea Camerei Deputaţilor a decis, marţi, să trimită Comisiei de muncă şi grupurilor parlamentare raportul special al Avocatului Poporului care critică eliminarea pensiilor de serviciu. Potrivit raportului, Avocatul Poporului a primit numeroase plângeri din partea foştilor beneficiari ai diferitelor categorii de pensii speciale şi “sesizările indică existenţa unei situaţii de nemulţumire la nivel naţional”. În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic, consular, aeronautic civil navigant şi navigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor, Curţii de Conturi, Consiliului Fiscal, la final s-a constat că acest demers s-a concretizat cu cheltuieli suplimentare de un miliard de lei, se mai arată în raport.

    Mai multe pe zf.ro