BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Seidler, către Budăi: Tăiaţi pensiile speciale, treceţi pe toată lumea pe sistemul public de pensii

    „Cumulul salariului cu pensia specială se poate rezolva foarte uşor: tăiaţi pensiile speciale, treceţi pe toată lumea pe sistemul public de pensii. E simplu, domnule Marius Budăi. Dar nu vreţi. Pentru că inclusiv la ministerul muncii aveţi un secretar de stat pensionar special la 52 de ani”, scrie pe Facebook deputatul USR Cristian Seidler

    El afirmă că „nimeni nu are vreo problemă cu profesorul care revine din pensie pentru a ocupa o normă didactică pe care nu o vrea nimeni sau cu casierul pensionar care mai face un ban cinstit deşi are deja 65 de ani, nu mai încercaţi să luaţi de proşti pe toată lumea”.

    „Dar nu mai daţi pensia specială unora care s-au pensionat la 45-55 de ani după care s-au angajat tot la stat”, încheie Seidler.

    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a declarat joi, la Ploieşti, referindu-se la cumulul de salarii şi pensii, că discuţia nu trebuie generalizată, ci trebuie făcută „de la post la post”. El spune că nu crede că este potrivită interzicerea cumulului acestora.

  • Protestele din Franţa impotriva reformei pensiilor a lui Macron se transformă în revolte: Protestatarii au invadat joi Euronext din Paris. “Ni se spune că nu există bani pentru pensii. Dar nu este nevoie să scoatem banii din buzunarele muncitorilor, există deja în buzunarele miliardarilor. Marile companii să finanţeze pensiile”

    Un grup de protestatari a invadat joi birourile operatorului bursier Euronext din cartierul de afaceri La Defense din Paris, afirmând că marile companii trebuie să plătească pentru a finanţa pensiile, ca parte a unor proteste mai ample împotriva creşterii vârstei de pensionare.

    “Ni se spune că nu există bani pentru a finanţa pensiile”, a declarat Fabien Villedieu, sindicalist la Sud-Rail. Dar “nu este nevoie să scoatem banii din buzunarele muncitorilor, există ceva în buzunarele miliardarilor”.”

    Fluturând steaguri sindicale, grupul de câteva sute de protestatari a ocupat holul Euronext, cuprins de fumul roşu de la rachete de semnalizare, şi a scandat cuvinte populare printre protestatarii împotriva pensiilor: “Suntem aici, suntem aici, chiar dacă Macron nu vrea, suntem aici”.

    De asemenea, ei au strigat: “Macron demisia!”

    La începutul acestei luni, scene similare au avut loc la birourile din Paris ale Blackrock.

    În weekend, Macron a promulgat legea privind creşterea vârstei de pensionare, ceea ce înseamnă că cetăţenii trebuie să lucreze cu doi ani mai mult, până la 64 de ani, înainte de a primi pensia de stat.

    Acest lucru s-a întâmplat după trei luni de proteste care au adus mulţimi uriaşe pe străzi şi care, uneori, au devenit violente. Sondajele de opinie arată că marea majoritate a alegătorilor se opun reformei pensiilor.

    Macron şi guvernul său spun că vor să meargă mai departe şi să lucreze la alte măsuri legate de condiţiile de muncă, de ordinea publică, de educaţie şi de probleme de sănătate.

    Dar protestatarii din La Defense de joi, precum şi cei care l-au huiduit pe Macron în timpul unei vizite în regiunea Alsacia, în estul Franţei, miercuri, au arătat clar că mulţi nu sunt pregătiţi să treacă mai departe.

    “Vom continua până la retragerea (legii pensiilor)”, au strigat protestatarii în piaţa centrală din La Defense, stând lângă un banner pe care scria: “Nu reformei pensiilor”.

  • Ministrul Muncii dă vestea pe care o aşteptau sute de mii de români. Ce se întâmplă cu pensiile

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că în luna aprilie, pensiile se plătesc cu patru zile mai devreme.

    Anunţul a fost făcut vineri. Pensiile se vor plăti mai repede pentru a le permite oamenilor să facă pregătiri de Paşte.

    Toate pensiile vor fi plătite până pe 11 aprilie, a explicat ministrul Budăi.

    „Pensiile se plătesc în această lună cu patru zile mai devreme, adică până la data de 11 aprilie, astfel încât părinţii şi bunicii noştri să aibă timp pentru a-şi face cumpărăturile specifice sărbătorilor pascale”, a anunţat ministrul Muncii.

  • Războiul cu statul nu s-a terminat. Sindicatele franceze lansează o nouă rundă de proteste şi haos pe străzile Parisului din cauza reformei pensiilor

    Sindicatele franceze protestează din nou joi împotriva reformei sistemului de pensii a preşedintelui Emmanuel Macron, profitând de sprijinul larg al publicului. Ultimele runde de proteste au lăsat străzile Parisului pline de haos, gunoaie şi distrugere, iar manifestaţiile au devenit violente, scrie Bloomberg.

    „Suntem într-o criză socială, avem o criză democratică, există o problemă, iar preşedintele are soluţia în mâinile sale”, a declarat Laurent Berger, liderul sindicatului CFDT, la postul de radio RTL.

    Operatorul feroviar francez SNCF a declarat că se aşteaptă la perturbări pe mai multe linii, iar autoritatea de aviaţie civilă DGAC a cerut companiilor aeriene să reducă zborurile cu 20% pe unele aeroporturi regionale, inclusiv Marsilia-Provence şi Bordeaux. Gunoierii s-au întors la lucru în Paris, dar intenţionează să reia grevele pe termen nelimitat la 13 aprilie.

    Conflictul privind pensiile ameninţă să afecteze agenda de reforme economice pro-business pe care Macron a condus-o de la  preluarea mandatului în 2017. Să dea înapoi în această etapă târzie a procesului legislativ ar fi o înfrângere politică, însă dacă merge mai departe riscă să cimenteze lipsa sa de majoritate în parlament şi să distrugă relaţiile cu sindicatele cu care guvernul trebuie să colaboreze pentru viitoarele revizuiri.

    De asemenea, debandada politică este în beneficiul partidului de extremă dreapta Raliul Naţional. Potrivit unui sondaj realizat de Ifop pe 1.105 adulţi la 30-31 martie, dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale în acest weekend, veşnica candidată naţionalistă Marine Le Pen ar conduce în primul tur de scrutin împotriva oricărui aliat al lui Macron cu până la 36% din voturi.

    El nu poate candida pentru un al treilea mandat în 2027.

    Guvernul şi sindicatele se concentrează acum pe decizia Consiliului Constituţional, care se va pronunţa şi asupra unei cereri susţinute de opoziţie de a supune proiectul de lege unui referendum. Cu toate acestea, dacă nu respinge în mod categoric reforma, conflictul privind pensiile va continua probabil – cel puţin până când Macron va promulga modificările în cursul acestui an.

    „O decizie juridică ar adăuga legitimitate legii, dar nu ar şterge dezacordurile politice”, a declarat joi ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la BFM TV.

    Premierul Elisabeth Borne a convocat miercuri o întâlnire cu liderii principalelor sindicate din Franţa, în încercarea de a discuta despre viitoarele modificări ale legislaţiei muncii. Aceştia au părăsit reuniunea după mai puţin de o oră, deoarece aceasta le-a refuzat cererile de a renunţa la reforma pensiilor.

    „Am avut impresia că nu trăim în aceeaşi lume.Nu vom discuta nimic până când această reformă nu va fi retrasă”, declarat şeful Force Ouvriere, Frederic Souillot.

     

  • Câte milioane de pensionari şi câţi angajaţi care cotizează la sistemul de pensii are România

    România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%; în medie, la 8 pensionari sunt 10 angajaţi

    România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%, arată datele INS publicate joi.

    Pensia medie este calculată pe baza sumelor pentru pensiile tuturor categoriilor de  pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii (la determinarea pensiei medii lunare se iau în calcul sumele plătite pensionarilor de către CNPP, MapN, MAI, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte ṣi Casa de Asigurări a Avocaţilor).

    Din numărul total, 4,6 milioane (respectiv 92%) sunt pensionari de asigurări sociale de stat, în scădere cu 47.000 persoane. Pensia medie în cazul lor a fost de 1775 lei, în creştere cu 10,8%.

    Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,6% (comparativ cu 53% în anul precedent);

    Indicele pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,6%.

    Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ­­- au reprezentat 2,2%.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10, dar prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 13 pensionari la 10 salariaṭi în judeţele Botoṣani, Caraṣ Severin, Călăraṣi, Giurgiu, Mehedinṭi ṣi Neamṭ, 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui şi la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 948 lei (1409 lei în judeţul Botoṣani, 1419 lei în judeţul Giurgiu, 1426 lei în judeţul Vrancea, faţă de 2357 lei în judeṭul Hunedoara, 2250 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2085 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie social), în anul 2022, a fost de 1,175 milioane persoane, din care:

    • 1025,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,3% din totalul pensionarilor din această categorie;
    • 124,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,4% din totalul acestora;
    • 24,9 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 3,2% din totalul acestei categorii.

     

  • Soluţia Spaniei pentru sectorul pensiilor: contribuţii crescute pentru cei mai tineri

    Spania merge mai departe cu reforme în domeniul pensiilor ce includ o creştere a contribuţiilor din partea celor mai tineri, potrivit Financial Times.

    Vârsta de pensionare în Spania este de 65 de ani de decenii, iar ţara caută acum alte căi de a-şi consolida sistemul de pensii.

     

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Pensiile speciale, dezbateri aprinse în Parlament: Proiectul a primit aviz favorabil în Senat. Ce se întâmplă cu pensiile militarilor

    Comisiile juridică, de apărare şi muncă din Senat au adoptat astăzi raport de admitere cu amendamente admise şi respinse la proiectul de lege privind pensiile speciale. Printre modificările admise se numără faptul că nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile din timpul activităţii.

    „Suntem într-o dezbatere importantă. Pe de o parte, sustenabilitatea fondului de pensii al României. Doi, discutăm şi despre echitate socială. Vă înţeleg şi poziţia extrem de ingrată – trebuie să reprezentaţi o coaliţie de guvernare, al cărui premier are o pensie specială de 18.000 de lei. Este şi angajat al guvernului, este şi pensionar de lux. (…) Trei – discutăm despre această grabă. Da, există un jalon PNRR şi avem nişte sume condiţionate de reforma pensiilor speciale, care ar fi trebuit să facă un lucru cât se poate de simplu, să elimine pensiile speciale, trecând toate pensiile pe principiul contributivităţii”, a spus în timpul dezbaterilor Ştefan Pălărie (USR).

    Virgil Guran (PNL) a spus că pensiile militare sunt pensii de serviciu, nu pensii speciale.
    „Premierul Ciucă are pensie de serviciu. Sunt de acord cu contributivitatea, dar trebuie să reţinem că în armată, în sistemul de apărare pensiile sunt acordate din bugetul acelor instituţii, nu din bugetul asigurărilor de stat. Trebuie să ne referim exclusiv la pensiile speciale. Nu trebuie să ne jucăm cu acest lucru, mai ales în contextul actual”, adaugă Guran.
    El precizează că pensia medie la MApN este de 4.000 de lei, „pensie de subzistenţă la ora actuală”.

    Reprezentanţii sindicatelor din domeniul Apărării au cerut eliminarea pensiilor militarilor din PNRR.
    Printre modificările aduse proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se numără faptul că nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile din timpul activităţii persoanei, impozitarea părţii de necontributivitate din pensia specială şi interzicerea cumulului mai multor pensii speciale.
     

  • Fondul Suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, care are investiţii şi la Bursa de Valori Bucureşti, avea o expunere de 735 mil. dolari în obligaţiuni Credit Suisse la final de 2022. Acum aceste bonduri nu mai au nicio valoare după salvarea băncii de către UBS

    Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, cu active de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari, adică de patru ori cât PIB-ul României, este printre marii pierzători ai salvării Credit Suisse de către UBS.

    La final de 2022 Fondul avea obligaţiuni Credit Suisse de 735 mil. dolari, iar dacă nu a modificat din această poziţie atunci a încasat o lovitură extrem de dură întrucât odată cu salvarea Credit Suisse de către UBS aceaste bonduri sunt fără nicio valoare.

    Credit Suisse a spus că 16 miliarde de franci elveţieni (17,24 miliarde de dolari) din datoria sa de nivel 1 suplimentar vor fi reduse la zero la ordinul autorităţii elveţiene de reglementare, ca parte a fuziunii de salvare cu UBS, ceea ce a provocat duminică furia deţinătorilor de obligaţiuni, scrie agenţia Thomson Reuters.

    FINMA, autoritatea de reglementare elveţiană, a declarat că decizia va consolida capitalul băncii. Măsura reflectă dorinţa autorităţilor de a vedea investitorii privaţi împărţind durerea provocată de problemele Credit Suisse.

    Preşedinta Marlene Amstad a declarat că FINMA a respectat cadrul bancar “prea mare pentru a da faliment” al ţării în luarea acestei decizii.

    Aceasta înseamnă că deţinătorii de obligaţiuni AT1 vor rămâne cu nimic, în timp ce acţionarii, care se află sub obligaţiuni pe scara de prioritate pentru rambursare în cadrul unui proces de faliment, vor primi 3,23 miliarde de dolari în cadrul acordului cu UBS.

    Create în urma crizei financiare mondiale, obligaţiunile AT1 sunt o formă de datorie de rang inferior, care contează pentru capitalul de reglementare al băncilor. Ele au fost concepute ca o modalitate de a transfera riscurile către investitori şi de a le îndepărta de contribuabili în cazul în care o bancă are probleme.

    Obligaţiunile pot fi convertite în acţiuni sau pot fi amortizate atunci când rezervele de capital ale unui creditor se erodează dincolo de un anumit prag.

    “Este uimitor şi greu de înţeles cum pot inversa ierarhia dintre deţinătorii de AT1 şi acţionari”, a declarat Jerome Legras, şeful departamentului de cercetare de la Axiom Alternative Investments, un investitor în datoria AT1 a Credit Suisse.

    Reuters a relatat mai devreme duminică că autorităţile elveţiene au luat în considerare impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni ca parte a acordului de salvare.

    Directorul general al UBS, Ralph Hamers, a declarat analiştilor că decizia de reducere la zero a obligaţiunilor AT1 a fost luată de FINMA, astfel că nu va crea o datorie pentru bancă.

    Datoria AT1 a Credit Suisse a crescut mai devreme duminică, pe fondul informaţiilor potrivit cărora acţionarii vor primi ceva în cadrul unui acord cu UBS, ceea ce a ridicat speranţa că deţinătorii de obligaţiuni vor fi protejaţi.

    La Bursa de la Bucureşti Fondul şi-a înjumătăţit participaţiile la BRD SocGen (BRD) şi Banca Transilvania (TLV), dar şi-a triplat expunerea pe OMV Petrom (SNP) în 2022, rămânând pe poziţii la Transport Trade Services (TTS) şi MedLife (M). Singurul exit a fost cel de la Electrica (EL).

     

  • Pensiile militarilor nu sunt speciale şi nu se impune tăierea acestora, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu: „nu poţi să destabilizezi armata în care sunt 7.000 de cereri de pensie când ai război la graniţă pentru că sunt politicieni demenţi care spun cretinisme”

    „Nu pot să accept că pensiile lor să fie considerate pensii speciale. Au venit de la USR şi PNL şi au spus că termină cu pensiile în 30 de zile. Eu vă promit că prioritatea mea numărul 1 este acum să venim cu legea care să fie sustenabilă, acceptată de Comisie pentru a îndeplini jalonul din PNRR, că nu pierdem toate sumele, ca să terminăm şi cu asta. Pensiile militarilor nu sunt pensii speciale. Vom veni cu o abordare corectă şi cu o lege care să treacă de CCR. Am făcut un grup de lucru în coaliţie şi lucrăm că să venim cu amendamente pe care ministrul le va anunţa la timpul respectiv. Avem raportul de la Banca Mondială şi extragem ce trebuie de acolo. Dar legea nu e retroactivă, trebuie să înţelegem acest lucru. Un drept câştigat nu poţi să îl iei. Dar poţi să vii cu praguri pentru componentă de <special> dacă depăşeşti un anumit prag. E ruşinos să ai mai mult la pensie decât ai avut în activitate, doar în România se poate aşa ceva. Vom veni cu aceste lămuriri, nu poţi să lucrezi o zi magistrat şi să beneficiezi de pensie specială! Vor fi discuţii publice la Parlament, se va veni cu praguri graduale” a declarat, luni seara, la România TV, Marcel Ciolacu.

    Potrivit acestuia, nu poate fi „decapitată” armata sau justiţia peste noapte „pentru că aşa vor nişte sceleraţi!”.

    „22 de state din UE au componentă specială la armata, nu poţi să destabilizezi armata în care sunt 7000 de cereri de pensie când ai război la graniţă pentru că sunt politicieni demenţi care spun cretinisme! Eu nu pot să mint oamenii, trebuie reguli, categoric. Toţi poliţiştii să plece acasă, fiindcă unii vor să mintă românii că sunt salvatorii pensiilor speciale? Eu o să va arăt că Partidul Social Democrat în această coaliţie va veni cu o lege sustenabilă, ca să nu creăm haos în ţară, iar cei care au abuzat de lege vor fi impozitaţi corect, fiindcă au făcut o mizerie, de asta s-a ajuns la această emoţie în România, pentru că unii n-au avut măsură! M-am enervat de minciunile lor, m-am săturat de aceşti mincinoşi care n-au fost în stare de nimic”, a spus preşedintele PSD.