BusinessMagazin

Tag: partide

  • Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii partidelor: Un partid se poate înfiinţa cu 3 membri

    „Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida”, a precizat preşedintele comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, după şedinţă.

    Comisia a stabilit de asemenea ca locul registrului partidelor, unde se face înregistrarea formaţiunilor politice, să rămână ca şi în prezent Tribunalul Bucureşti şi a precizat condiţiile în care se face radierea partidelor.

    „Radirea se face pe câteva măsuri luate de către comisie cu doar un vot împotrivă: trebuie să candidezi în două alegeri consecutive, la alegerile locale trebuie să depui liste incomplete (…) în minimum 75 din localităţi, la alegerile parlamentare fie depui o listă completă într-un judeţ, fie o listă incompletă în trei judeţe. Sunt două condiţii simple, astfel încât atunci când te asociezi ai o platformă politică, un statut şi dorinţa ta este de a câştiga mandate într-un consiliu pentru a schimba politicile publice în acest consiliu în interesul cetăţeanului. Scopul unui partid politic este acela de a câştiga alegerile, diferit de scopul unei organizaţii neguvernamantale. Aici, la partide, există obligaţia să candidezi, să faci campanie electorală şi să câştigi voturi ca să poţi să intri în Consiliul local”, a explicat Zgonea.

    Proiectul de lege va fi trimis luni la Senat pentru a intra în dezbatere la comisie şi în plen, apoi va ajunge la Camera Deputaţilor.

    Comisia de Cod electoral a finalizat şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

    „Am demonstrat că atunci când există voinţă politică putem să ne ţinem de angajamente, trei din cele patru legi sunt finalizate. Avem angajamentele făcute, aşteptăm amendamentele parlamentarilor. Cred că am făcut o treabă bună. Majoritatea observaţiilor făcute de organizaţiile neguvernamentale au fost trecute în proiectele de lege. În acest moment, legea este mult mai europeană decât în trecut. Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida. Finanţarea este una transparentă, campaniiile sunt doar din banii publici şi regulile sunt mult mai clare. Eliminăm o problemă grea, votul multiplu prin informatizarea secţiilor de vot”, a spus Zgonea.

  • CC: Numărul minim de persoane prevăzut de lege pentru fondarea unui partid politic, neconstituţional

    CC a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispoziţiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 încalcă Legea fundamentală.

    Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CC stabileşte că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic “trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti”.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petru Cristian Bulumac, Ionuţ Valentin Cucu, Claudiu Nicolae Mărginean, în calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat România.

  • O redută greu de cucerit

    Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.

    Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.

  • Bulgaria are de pierdut de pe urma MCV şi vrea să fie modificat, afirmă o eurodeputată

    Iotova a cerut Guvernului bulgar să prezinte setul de probleme pe care le provoacă Mecansimul de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul Comisiei Europene (CE), fără să precizeze care sunt problemele la care se referă.

    “Mecanismul trebuie să fie revizuit de către CE, iar diverse cerinţe impuse Bulgariei trebuie să fie abandonate”, a apreciat ea.

    În opinia eurodeputatei este necesar să fie mai clar ce înţelege Comisia prin îndeplinirea unui anumit criteriu.

    “Ca să spui că Bulgaria nu a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei, trebuie pregătită o scală clară care să arate în ce fel nu reuşeşte Bulgaria în această luptă”, a declarat ea pentru postul de radio Focus.

    “Nu suntem copii şi nu avem nevoie de un mecanism permanent de monitorizare”, a subliniat ea.

    Dacă Bulgaria nu reuşeşte singură să-şi facă ordine în afacerile interne, niciun mecansim de monitorizare nu o va putea ajuta să facă acest lucru, a apreciat membra Parlamentului European (PE).

  • Alegeri în Grecia: Coaliţii pe care le-ar putea face partidul Syriza pentru a-şi asigura majoritatea absolută

    Cele două partide cu care este posibilă o alianţă sunt foarte diferite: proeuropenii de centru-stânga din partidul To Potami (Râul) şi Grecii Independenţi, naţionalişti.

    Ambele formaţiuni au avertizat deja că vor refuza să participe la un Guvern din care face parte cealaltă.

    To Potami (La Rivière)

    Creat în aprilie 2014, partidul proeuropean vrea să reprezinte vocea bunului simţ în Grecia. Acesta şi-a făcut intrarea pe scena politică greacă reuşind să trimită doi deputaţi (din totalul de 21 ai Greciei) în Parlamentul European, după alegerile din mai.

    Fondatorul său este o fostă vedetă de televiziune, Stavros Theodoroakis, care împărtăşeşte cu Syriza convingerea necesităţii negocierii datoriei elene, dar nu cu preţul ieşirii din zona euro.

    “Vom susţine eforturile depuse pentru menţinerea Greciei în Europa”, a declarat Theodorakis duminică, în timp ce partidul său ar fi obţinut acelaşi număr de locuri (17) ca cel de inspiraţie neonazistă Zori Aurii, clasat pe locul al treilea.

    El a subliniat în timpul campaniei că, “potrivit sondajelor, 55 la sută dintre greci vor ca Potami să participe la guvernare şi nu vom amâna acest moment”.

    În opinia lui Theodorakis, trebuie să aibă loc o discuţie despre problema datoriei elene, “şi nu este vorba decât despre o problemă greacă”.

    Dar duminică, el a declarat că nu va participa la un Guvern care include “antieuropeni”, desemnând foarte clar prin acest cuvânt Grecii Independenţi.

    Grecii Independenţi (ANEL)

    Partidul s-a născut în mijlocul crizei, fiind fondat de Panos Kammenos, în vârstă de 49 de ani, un disident din Noua Democraţie, formaţiunea premierului în exerciţiu, conservatorul Antonis Samaras.

    Dar în decembrie, acest partid de dreapta, cu o orientare suverană puternică, a ajutat Syriza să obţină convocarea de alegeri legislative anticipate, abţinându-se să îl voteze pe candidatul la prezidenţiale prezentat de Samaras.

    Acest blocaj a antrenat dizolvarea Parlamentului.

    Afişele de campanie ale ANEL îl prezintă pe Kammenos într-un magazin de modelism în timp ce îi dă sfaturi unui băieţel pe nume Alexis pentru a-şi conduce trenul electric.

    Kammenos a pretins în timpul campaniei că persoanele apropiate Guvernului Samaras au încercat să îi corupă pe doi dintre deputaţii săi pentru a-i convinge să voteze în favoarea candidatului la prezidenţiale.

    ANEL ar prefera să facă parte dintr-o coaliţie condusă de Syriza, dar nu este sigur că va primi această invitaţie. Kammenos a declarat totuşi că nu ar accepta să colaboreze cu Potami.

    Partidul ar urma să obţină 13 mandate în noul Parlament.

  • Reprezentanţii UE sosiţi la Chişinău le recomandă politicienilor moldoveni o alianţă proeuropeană

    Întrevederea, care a avut loc pe aeroportul din Chişinău, a început la ora locală 12.00 (12.00 ora României) şi a durat mai bine de trei ore, relatează PRO TV Chişinău, în pagina electronică. Liderii celor trei partide proeuropene din R. Moldova, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL), au discutat cu reprezentanţii Partidului Popular European, Partidului Socialist European şi Partidului Liberal Reformator European.

    Politicienii de la Chişinău recunosc că li s-a recomandat să creeze o alianţă PLDM-PDM-PL.

    “Este adevărat, principalul este cursul european”, a declarat liderul liberal-democrat, Vlad Filat. “Au recomandat să continuăm procesul de integrare europeană. Nu am discutat despre un Guvern minoritar, ci despre formarea coaliţiei între aceste trei partide. Astfel vom avea tot sprijinul lor dacă vom continua procesul de integrare europeană. Mâine (miercuri, n.red.) veţi afla rezultatul”, a adăugat el.

    La rândul său, liderul democrat Marian Lupu a afirmat că negocierile pentru formarea unei coaliţii pro-europene continuă, iar până la prima şedinţă a Parlamentului, care va avea loc miercuri, totul va fi clarificat. “Colegii nu au venit pentru a ne cere ceva, pentru că au dovedit că nu fac imixtiuni. Nu am discutat despre formatul coaliţiei, aceasta ar însemna presiuni, au fost europeni”, a explicat el.

    Liderul liberal Mihai Ghimpu a recunoscut că europenii le-au făcut unele recomandări cu privire la formarea unei alianţe. “Ne-au recomandat, dar decizia ne aparţine nouă. Alianţa trebuie să fie formată din aceste trei partide. Aici parcă fiecare dintre noi a zis da, mai departe vedem. Noi, liberalii, suntem pentru această alianţă. Astăzi am mai făcut un compromis. O să aflaţi mai târziu depre ce este vorba”, a afirmat Ghimpu.

    Liderii europeni nu au făcut declaraţii şi au plecat fără a ieşi din aeroport. Unul dintre membrii delegaţiei a afirmat însă că este aproape sigur că va exista o coaliţie proeuropeană. “Sunt destul de convins că nu va fi o coaliţie cu comunişti şi socialişti. Asta am înţeles de la PLDM, PDM şi PL. O coaliţie cu comuniştii ar putea periclita viitorul Republicii Moldova”, a declarat Daniel Kaddik.

    Liderii celor trei partide proeuropene poartă negocieri de şapte săptămâni în vederea creării unei coaliţii de guvernare.

  • ANALIZĂ: Partidele, aproape de colaps financiar după prezidenţiale, care le-au costat 7,2 milioane euro – INFOGRAFIC

    Datoriile acumulate de partide de-a lungul anilor scot, însă, la iveală sistemul legislativ precar în materia finanţării partidelor politice. Acesta permite cheltuieli în campaniile electorale cu mult mai mari decât veniturile realizate în mod tradiţional de formaţiunile politice, dar fără un control riguros din partea autorităţilor.

    Scrutinul prezidenţial a fost dovada mobilizării ”pe datorie” a instrumentelor de partid, în scopul câştigării celei mai râvnite funcţii în statul român: poziţia de preşedinte.

    Alegerile au adus toate partidele şi candidaţii independenţi în situaţia de a cheltui aproximativ 7,2 milioane de euro, adică 32.230.686 de lei, conform cifrelor raportate în mod oficial.

    Pe de altă parte, numai primii şase competitori electorali au încheiat campania prezidenţială cu datorii de aproape 4 milioane de euro (17,7 milioane de lei), în fruntea acestora regăsindu-se PSD-UNPR-PC.

    De altfel, social-democraţii au cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-au realizat înainte şi în timpul campaniei prezidenţiale.

    Alianţa PSD-UNPR-PC a intrat în alegeri cu 6.457.861 de lei venituri, conform bilanţului contabil realizat după alegeri, însă a avut cheltuieli de 20.136.729 de lei. Această cifră reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor realizate de toate partidele şi candidaţii la prezidenţiale.

    Social-democraţii au beneficiat de donaţii în timpul campaniei în cuantum de 3.729.969 de lei, iar alţii 2.727.892 au reprezentat venituri din transfer de la partid realizate înaintea campaniei.

    Cele mai mari cheltuieli realizate pentru Victor Ponta, candidatul susţinut de PSD-UNPR-PC, au fost cu ”tipăriturile şi materialele promoţionale” (10.002.943 de lei), cu publicitatea stradală (6.566.454 de lei), urmate de cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV (2.396.203 de lei) şi cheltuielile cu servicii (483.488 de lei).

    La finalul alegerilor prezidenţiale PSD-UNPR-PC mai avea de achitat facturi de 13.835.961 de lei.

    Situaţia financiară a PSD este cu atât mai delicată după ce la alegerile europarlamentare din luna mai PSD-UNPR-PC a înregistrat datorii neachitate de 2.971.045 de lei, după ce cheltuise în campanie 7.943.361 de lei.

    La începutul acestui an, bilanţul financiar al PSD releva datorii istorice ale partidului: 17.973.299 de lei reprezentau datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, iar 14.100.225 de lei figurau ca datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Cu toate acestea, în cursul anului trecut – 2013 fiind un an neelectoral – PSD a reuşit să realizeze venituri de 15.203.654 de lei, dar şi cheltuieli de 14.188.357 de lei, deci un excedent de 1.015.297 de lei.

     

    Noul PNL, rezultat în urma fuziunii, cumulează atât datoriile vechiului PNL, cât şi ale PDL

    Alianţa Creştin Liberală, dintre PNL şi PDL, a cheltuit 7.291.221 de lei, faţă de cei 5.029.548 de lei venituri realizate înaintea şi în timpul campaniei. 1.374.309 de lei au fost venituri transferate de la cele două partide, în timp ce 3.655.239 de lei au fost donaţii din timpul campaniei electorale.

    La aproape toate categoriile de cheltuieli, PNL-PDL au înregistrat cifre mai mici decât PSD-UNPR-PC, cu excepţia cheltuielilor cu servicii (801.903 de lei), care au fost duble faţă de social-democraţi.

    În rest, ACL a avut cele mai mari cheltuieli cu tipăriturile şi materialele promoţionale (2.802.377 de lei), urmate de publicitate stradală (2.382.959 de lei) şi publicitatea în presă, radio şi TV (854.208 de lei). În final, PNL şi PDL au menţionat datorii neachitate de 2.730.481 de lei.

    Fuziunea dintre PNL şi PDL face ca noul partid, care poartă numele PNL, să preia atât beneficiile financiare cât şi datoriile celor două formaţiuni. Astfel, la europarlamentare PDL a avut datorii neachitate la finalul scutinului de 647.857 de lei, după ce cheltuise în campanie 1.988.628 de lei. La începutul anului, PDL trebuia să achite 9.112.531 de lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

    Cu toate acestea, bilanţul financiar al anului 2013 punea PDL în situaţia de a fi cheltuit cu 1.591.434 lei mai mult decât veniturile realizate – 5.474.992 de lei.

    La rândul său, PNL se afla într-o situaţie mult mai delicată, pe de o parte faţă de propriile angajamente, pe de altă parte faţă de datoriile înregistrate în USL împreună cu PSD.

    Din alegerile europarlamentare PNL a ieşit cu datorii neachitate de 4.546.183 de lei, după ce cheltuise 7.234.547 de lei în perioada campaniei electorale. Aceasta după ce liberalii menţionau în bilanţul contabil pentru anul trecut că pe parcursul acestui an trebuie să achite datorii de 15.352.376 de lei. PNL a avut în 2013 venituri de 9.219.922 de lei şi cheltuieli de 9.464.889 de lei, înregistrând un deficit de 244.967 lei.

    De asemenea, PSD şi PNL mai au împreună angajamentele financiare ale Uniunii Social Liberale, care la începutul anului menţiona în bilanţul financiar că are de achitat pe parcursul lui 2014 datorii de 9.717.081 de lei. USL menţiona că a avut anul trecut venituri de 1.001.222 de lei şi cheltuieli duble – 2.021.943 de lei.

     

    Udrea şi Tăriceanu au datorii din campanie de câte aproximativ 100.000 de euro

    Partidul Mişcarea Populară a cheltuit pentru campania Elenei Udrea de la prezidenţiale 1.828.028 de lei, în condiţiile în care veniturile PMP s-au ridicat la 1.275.510 de lei: 458.000 din transfer de la partid, iar 817.510 de lei donaţii obţinute în perioada campaniei.

    PMP a dat pe tipărituri şi materiale promoţionale 968.656 de lei, pentru publicitate în presă, radio şi TV 742.855 de lei, iar pentru publicitate stradală 90.849 de lei, în timp ce cheltuielile cu serviciile au fost de 10.000 de lei.

    La finalul campaniei PMP mai avea datorii reprezentând facturi neachitate de 663.918 de lei. În urma alegerilor europarlamentare PMP a rămas cu datorii neachitate de 422.946 de lei, după ce cheltuise în campania electorală 1.089.803 de lei.

    UDMR a cheltuit la prezidenţiale 661.654 de lei, în condiţiile în care a înregistrat venituri de 612.031 de lei.

    O situaţie aparte au avut-o la alegerile prezidenţiale candidaţii independenţi, în special Călin Popescu Tăriceanu şi Monica Macovei. Dacă Tăriceanu a înregistrat la finalul campaniei datorii neachitate de 492.106 de lei, în cazul lui Macovei acestea au ajuns la 3.087 de lei.

    Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat venituri de 861.259 de lei şi cheltuieli de campanie de 1.353.365 de lei. Monica Macovei a avut venituri de 656.042 de lei şi cheltuieli de 642.674 de lei.

     

    Iohannis – cel mai ieftin vot obţinut în alegeri, Ponta – cel mai scump

    Campania prezidenţială a relevat, totodată, şi faptul că eficienţa electorală nu depinde în primul rând de sumele de bani investite în timpul campaniei electorale. Cu aproape de trei ori mai mulţi bani cheltuiţi în campania electorală de PSD-UNPR-PC, Victor Ponta a obţinut în cele din urmă cu peste un milion de voturi mai puţin decât contracandidatul său, Klaus Iohannis.

    Numărul de voturi obţinut în turul doi raportat la cheltuielile de campanie electorală arată faptul că un singur vot pentru Victor Ponta i-a ”costat” pe social-democraţi 3,8 lei, calculat conform cifrelor oficiale.

    La polul opus, un vot pentru Klaus Iohannis a ”costat” Alianţa Creştin Liberală 1,15 lei, raportând cheltuielile de campanie la numărul de voturi din turul doi.

    În cazul candidaţilor care au participat doar la primul tur al prezidenţialelor, Monica Macovei a obţinut cu cei mai puţini bani, cel mai mare număr de voturi, cu un coeficient de 1,5 lei/vot.

    Elena Udrea, candidatul PMP, a obţinut un coeficient de 3,7 lei/vot, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la 2,6 lei/vot, iar candidatul UDMR Kelemen Hunor la 2 lei/vot.

  • BIOGRAFIE: Igor Dodon, economistul care reuşeşte să aducă PSRM direct pe primul loc în Parlamentul Republicii Moldova

    Igor Dodon, în vârstă de 39 de ani, s-a născut la 18 februarie 1975, în satul Sadova, raionul Călăraşi. El a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat în 1997, iar în 1998 a absolvit Academia de Studii Economice, specialitatea Management. El a urmat, de asemenea, cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Institutului Internaţional de Management, al cărei absolvent a fost în 2005. În 2002, i-a fost conferit titlul ştiinţific de Doctor în Ştiinţe Economice.

    În perioada 1997-2001, Dodon a deţinut funcţiiile de Specialist Principal al Departamentului Clearing, al Departamentului Listing, de Administrator al Sistemului Electronic de Licitaţii şi Director al Departamentului Marketing, Listing şi Cotări al Bursei de Valori din Republica Moldova.

    În perioada 2001-2005, a deţinut funcţia de preşedinte al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare din R.Moldova, iar între 2003 şi 2005 a fost preşedinte al Bursei Universale de Valori din Moldova.

    În perioada 1997-2005, în paralel cu activitatea de bază, de lector superior al Academiei de Studii Economice din Moldova, a activat şi în calitate de lector la Universitatea Liberă Internaţională din R.Moldova, Institutul Internaţional de Management, Universitatea de Stat din R.Moldova.

    În perioada 18 septembrie 2006 – 31 martie 2008, Dodon devine ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul lui Vasile Tarlev. În Guvernul următor, condus de Zinaida Greceanîi şi format la 31 martie 2008, Dodon şi-a păstrat portofoliul dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el este ales deputat din partea PCRM, atât după alegerile din 5 aprilie, cât şi după cele anticipate din 29 iulie.

    În urma alegerilor din 2010, Dodon este reales deputat pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM).

    La 11 noiembrie 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramaciuc, Dodon a părăsit PCRM şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor (PSRM), al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.

    În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Atunci, deputatul PCRM Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a fost plătit cu trei milioane de euro pentru ca grupul său să voteze preşedintele. Ulterior, aceleaşi acuzaţii au venit şi din partea preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin.

    La jumătatea lui 2013, între vechii membri ai partidului PSRM şi echipa nouă condusă de Dodon au apărut disensiuni, una dintre ele fiind legată de intenţia lui Dodon de a organiza un referendum în capitală pentru demitarea primarului Dorin Chirtoacă.

    În consecinţă, Igor Dodon a înregistrat iniţiativa de a-l demite pe primarul Chişinăului ca un proiect al Fundaţiei Soluţia, iar ulterior a organizat un congres de la care vechea conducere a PSRM a fost exclusă din partid. În prezent, aceasta se judecă cu Dodon.

    La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon a fost contracandidatul lui Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat 50,6 la sută din voturi, iar Dodon 49,4 la sută.

    După instaurarea embargoului de către ruşi, Vlad Filat şi Vladimir Voronin l-au acuzat pe liderul socialiştilor că el şi Renato Usatîi se fac vinovaţi de interdicţiile impuse de Rusia. “Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni? Eu aş numi asta trădare de ţară”, a spus atunci Vlad Filat într-o emisiune televizată.

    Dodon a creat o surpriză la alegerile parlamentare de duminică, partidul său clasându-se pe primul loc. Deşi unele sondaje de opinie nu îl creditau cu şanse de a intra în Parlament, PSRM a obţinut peste 20 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale. PSRM ar fi putut profita de excluderea din cursa electorală a Partidului Patria al lui Renato Usatîi. În pofida faptului că PSRM s-a clasat pe primul loc, şansele lui Dodon de a forma un Guvern sunt destul de reduse.

    Igor Dodon vorbeşte fluent limbile română, rusă şi franceză şi are cunoştinţe de engleză şi germană. El este căsătorit şi are doi copii.

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Nu voiam de fapt să guvernăm, ci doar să-i civilizăm pe comunişti. Perlele politice ale săptămânii

    “Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis

    “Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid

    “Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui

    “Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis

    “Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013

    “Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA