BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Ce spun companiile angajaţilor: ”Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână”

    Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână – acesta pare să fie mesajul angajatorilor care fac, de câteva luni, pregătiri pentru „marea reîntoarcere” la birouri. Eliminarea restricţiilor şi încetinirea fenomenului „marea demisioneală” pe fondul situaţiei din Ucraina conturează o nouă tendinţă pe piaţa muncii: în următoarele luni, 60-70% dintre angajaţii români care au lucrat de acasă în ultimii doi ani vor merge, zilnic, la birou.

    „M-am întors la birou de circa un an, nu mai suportam să mă mut dintr-o cameră în alta când aveam fie eu, fie prietena mea, calluri. În zilele bune, vin la birou maxim 20 – 30 din totalul celor 300 de angajaţi pe care îi avem, iar mulţi dintre ei vin pentru că au stabilite întâlniri. S-au întors în special colegii care au copii sau care – cum e cazul meu – nu au cele mai bune condiţii să lucreze de acasă”, spune Valentin, 32 de ani, manager într-o companie locală de IT.

    Angajatorul său nu îi va obliga pe angajaţi să se întoarcă la birou, pentru că, spune el, modul hibrid şi flexibil de lucru este noul normal. În plus, nu au destule birouri faţă de cât de mult s-a extins echipa. De aceea, “noul birou” va cuprinde o aşa-numită zonă de hot desk, birouri care pot fi rezervate de către angajaţii care lucrează de obicei remote şi care vor să vină, din când în când, la serviciu, pentru întâlniri.

    Dacă pentru unii angajaţi revenirea la birou este opţională, pentru alţii a devenit obligatorie cel puţin pentru câteva zile pe lună, pentru ca, în viitor, mersul la birou să devină o obişnuinţă.

    Vom începe cu două zile pe săptămână de acasă pentru majoritatea angajaţilor, iar cei din departamentul de IT vor sta acasă trei zile pe săptămână. Peste câteva luni vom face bilanţul”, a spus Radu Mavrodin, VP human resources în cadrul OMV Petrom, companie cu peste 8.200 de salariaţi, în cadrul conferinţei „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii”.

    Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie”. Aprilie şi mai sunt luni de tranziţie pentru angajaţii OMV Petrom, iar din iunie aşteptarea este de revenire în formulă completă la birou.

    Trendul întoarcerii la birou a fost dat încă de la începutul anului de către marile companii de pe Wall Street, iar banca de investiţii americană
    Goldman Sachs a anunţat deja că vrea revenirea tututor angajaţilor din SUA la birouri, pe când alte bănci mari, precum Morgan Stanley sau JP Morgan, îşi încurajează angajaţii să se întoarcă la muncă.

    În cadrul furnizorului de servicii de business process outsourcing Computer Generated Solutions (CSG), care are 4.500 de angajaţi în România, o parte dintre angajaţi încă lucrează de acasă, dar tendinţa este de revenire la birou. Compania a făcut 1.000 de noi angajări din martie 2020 până în prezent, iar lunar recrutează câte 250 de persoane.

    Media de vârstă pe multe proiecte este de 21-22 de ani, e ca o facultate la noi. În pandemie, mulţi angajaţi s-au dus să stea cu părinţii în oraşele din care provin, ca să economisească o chirie. Dar am avut şi proiecte în care clienţii nu au permis munca remote, din raţiuni de securitate şi au condiţionat proiectul de munca la birou. Nu puteam lăsa pe drumuri 500 de oameni, astfel că ei au venit la birou în fiecare zi”, a explicat Mihai Şoproni, vice-president operations în cadrul CGS Romania. Compania îşi propune o revenire la birou, treptată, într-un model hibrid. Acolo unde se va putea, dacă proiectul permite, angajaţii vor putea lucra remote dacă îşi doresc acest lucru.

    „Nu toţi îşi doresc remote, pentru că nu au condiţiile necesare acasă. Dacă stai cu părinţii într-un apartament cu 2 camere şi mai ai un frate, nu ştiu unde îţi mai faci munca. Avem undeva la 2.000 de oameni care lucrează pentru SUA şi care încep programul după-masă, iar unii termină la 3-4 dimineaţa. Nu poţi prelua apeluri din sufragerie la 3 dimineaţa dacă ai părinţii care dorm în camera alăturată”, a mai spus Mihai Şoproni.

    În România, cele mai multe companii apelează la modelul hibrid de muncă, pentru că încă este prea devreme pentru o schimbare atât de radicală a modului de lucru.

    Informaţiile din piaţa muncii arată că angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou, spune Adrian Dinu, CEO al Creasoft, producător român de software care a dezvoltat o soluţie de pontaj. 

    ”Aparent toată lumea vrea o revenire la birou, dar toţi angajatorii încep uşor, cu două-trei zile la birou pe săptămână. Toţi îmi spun că fac asta pentru ca oamenii să se obişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să devină patru zile”, a spus Adrian Dinu.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ţara unde aproape 3 milioane de oameni au fost trimişi la control medical pentru cancer, după pandemie

    Chiar dacă numărul trimiterilor către medicul specialist oncolog a scăzut, cel puţin 30.000 de persoane încă aşteaptă să înceapă tratamentul.

    Organizaţiile de caritate au salutat creşterea numărului de trimiteri către specialit, dar au avertizat asupra impactului „devastator” pe care pandemia l-a avut asupra îngrijirii cancerului.

    Trimiterile pentru suspiciune de cancer rămân cu aproximativ 16% mai mari decât nivelurile de dinainte de pandemie şi au crescut în general de la 2,4 milioane la 2,65 milioane în ultimele 12 luni.

    Dame Cally Palmer, director naţional pentru cancer din cadrul NHS England, a declarat că există încă 30.000 de persoane care nu au început tratamentul din cauza pandemiei, dar că noile cifre sugerează un oarecare progres.

    „Mergem mai departe şi mai repede ca niciodată în ambiţiile noastre de a diagnostica mai multe tipuri de cancer într-un stadiu mai timpuriu, astfel încât să putem salva mai multe vieţi”, a declarat Palmer, potrivit BBC.

    Este „vital să menţinem aceste rate de trimitere la medic la un nivel ridicat”, a adăugat ea.

    Clive Horsnell, în vârstă de 72 de ani, din Devon, a fost diagnosticat cu cancer intestinal anul trecut. El a fost tratat cu ajutorul unei intervenţii chirurgicale robotice avansate.

    „Am fost la spital în câteva săptămâni pentru screening şi m-am întâlnit cu un medic de la Spitalul Derriford care a fost absolut genial şi mi-a explicat procedura robotică specială pe care urma să o fac. El chiar m-a liniştit. M-am întors în ianuarie doar pentru a confirma că totul a decurs bine şi am primit undă verde”, a spus el.

    Pentru a răspunde cererii tot mai mari de controale, au fost înfiinţate facilităţi precum ghişee unice pentru analize, clinici mobile şi linii telefonice de asistenţă pentru simptome, pentru a se asigura că oamenii sunt diagnosticaţi şi trataţi cât mai devreme posibil, a precizat serviciul de sănătate.

    Profesorul Peter Johnson, directorul clinic naţional al NHS England pentru cancer, a declarat că sesizările din asistenţa medicală primară au atins un nivel record şi că aproximativ 11.000 de persoane pe zi sunt testate, „dar nimeni nu ar spune nicio clipă că suntem acolo unde ne-am dori să fim”.

    NHS a avut un deficit de capacitate de diagnosticare înainte de pandemie şi, deşi s-au investit 2,3 miliarde de lire sterline în echipamente precum RMN-uri şi tomografe, va fi nevoie de timp pentru a pregăti radiologii şi oncologii, a declarat el la la BBC. Profesorul Johnson a declarat că numărul de diagnostice de cancer a crescut cu aproximativ 3% pe an, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a faptului că mai puţini oameni mor din cauza altor afecţiuni, cum ar fi atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale. El a mai spus că „numărul de persoane pe care le consultăm pentru testele de cancer a crescut într-un ritm mai rapid decât numărul de persoane cu cancer”.

    Minesh Patel, şeful departamentului de politici de la Macmillan Cancer Support, a declarat: „Pentru a evita punerea unei presiuni suplimentare asupra medicilor şi asistentelor care muncesc din greu, este vital ca guvernul să includă măsuri în viitorul plan de 10 ani privind cancerul pentru a creşte numărul de profesionişti în domeniul cancerului, astfel încât persoanele care trăiesc cu cancer să primească îngrijirea de calitate de care au nevoie cu disperare şi în timp util”.

    Secretarul de stat pentru sănătate, Sajid Javid, a declarat: „Viitorul nostru plan de 10 ani privind cancerul, care va conduce Europa în domeniul îngrijirii cancerului, împreună cu investiţiile noastre record pentru a reduce timpii de aşteptare şi introducerea taxei de sănătate şi asistenţă socială, ne vor ajuta să ne continuăm misiunea de a aborda întârzierile Covid”.

     

  • În timp ce toată lumea este bucuroasă că restricţiile au fost eliminate, Bill Gates face un anunţ îngrozitor. Ce se întâmplă cu pandemia

    Pandemia de coronavirus este departe de a se termina, a avertizat Bill Gates, spunând că ar putea exista încă o variantă care este „şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”.

    „Ceea ce este mai rău ar putea să urmeze”, a avertizat cofondatorul şi filantropul Microsoft pentru Financial Times.
    Deşi nu doreşte să fie  „un mesager al catastrofelor”, Bill Gates avertizează că riscul apariţiei unei variante mai virulente este „cu mult peste 5%”.

    „Suntem în continuare expuşi riscului ca această pandemie să genereze o variantă care ar putea fi şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”, a spus el, adăugând că “sunt necesare urgent noi vaccinuri care să aibă efecte de lungă durată pentru a combate infectarea în viitor”, transmite Sky News.

    Bill mai îndeamnă la crearea unei echipe de experţi internaţionali – de la epidemiologi la modelatori pe computer – pentru a identifica ameninţările şi pentru a îmbunătăţi coordonarea internaţională. El solicită o echipă globală de răspuns la epidemii, gestionată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi spune că investiţiile suplimentare sunt vitale.
    „Mi se pare nebunesc că am putea să nu prevenim această tragedie şi să nu facem, în numele cetăţenilor lumii, aceste investiţii”, a spus el.

    Deşi a recunoscut că războiul din Ucraina domină în prezent agenda internaţională, el a adăugat: „Suma de bani implicată este foarte mică în comparaţie cu beneficiul combaterii pandemiei şi va fi un test: îşi pot asuma instituţiile globale noi responsabilităţi într-un mod excelent? “
    Bill Gates a avertizat la o discuţie TED în 2015 despre ameninţarea unui super-virus ce ar putea ucide 30 milioane de oameni în 6 luni.

     

  • Ţara unde aproape 3 milioane de oameni au fost trimişi la control medical pentru cancer, după pandemie

    Chiar dacă numărul trimiterilor către medicul specialist oncolog a scăzut, cel puţin 30.000 de persoane încă aşteaptă să înceapă tratamentul.

    Organizaţiile de caritate au salutat creşterea numărului de trimiteri către specialit, dar au avertizat asupra impactului „devastator” pe care pandemia l-a avut asupra îngrijirii cancerului.

    Trimiterile pentru suspiciune de cancer rămân cu aproximativ 16% mai mari decât nivelurile de dinainte de pandemie şi au crescut în general de la 2,4 milioane la 2,65 milioane în ultimele 12 luni.

    Dame Cally Palmer, director naţional pentru cancer din cadrul NHS England, a declarat că există încă 30.000 de persoane care nu au început tratamentul din cauza pandemiei, dar că noile cifre sugerează un oarecare progres.

    „Mergem mai departe şi mai repede ca niciodată în ambiţiile noastre de a diagnostica mai multe tipuri de cancer într-un stadiu mai timpuriu, astfel încât să putem salva mai multe vieţi”, a declarat Palmer, potrivit BBC.

    Este „vital să menţinem aceste rate de trimitere la medic la un nivel ridicat”, a adăugat ea.

    Clive Horsnell, în vârstă de 72 de ani, din Devon, a fost diagnosticat cu cancer intestinal anul trecut. El a fost tratat cu ajutorul unei intervenţii chirurgicale robotice avansate.

    „Am fost la spital în câteva săptămâni pentru screening şi m-am întâlnit cu un medic de la Spitalul Derriford care a fost absolut genial şi mi-a explicat procedura robotică specială pe care urma să o fac. El chiar m-a liniştit. M-am întors în ianuarie doar pentru a confirma că totul a decurs bine şi am primit undă verde”, a spus el.

    Pentru a răspunde cererii tot mai mari de controale, au fost înfiinţate facilităţi precum ghişee unice pentru analize, clinici mobile şi linii telefonice de asistenţă pentru simptome, pentru a se asigura că oamenii sunt diagnosticaţi şi trataţi cât mai devreme posibil, a precizat serviciul de sănătate.

    Profesorul Peter Johnson, directorul clinic naţional al NHS England pentru cancer, a declarat că sesizările din asistenţa medicală primară au atins un nivel record şi că aproximativ 11.000 de persoane pe zi sunt testate, „dar nimeni nu ar spune nicio clipă că suntem acolo unde ne-am dori să fim”.

    NHS a avut un deficit de capacitate de diagnosticare înainte de pandemie şi, deşi s-au investit 2,3 miliarde de lire sterline în echipamente precum RMN-uri şi tomografe, va fi nevoie de timp pentru a pregăti radiologii şi oncologii, a declarat el la la BBC. Profesorul Johnson a declarat că numărul de diagnostice de cancer a crescut cu aproximativ 3% pe an, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a faptului că mai puţini oameni mor din cauza altor afecţiuni, cum ar fi atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale. El a mai spus că „numărul de persoane pe care le consultăm pentru testele de cancer a crescut într-un ritm mai rapid decât numărul de persoane cu cancer”.

    Minesh Patel, şeful departamentului de politici de la Macmillan Cancer Support, a declarat: „Pentru a evita punerea unei presiuni suplimentare asupra medicilor şi asistentelor care muncesc din greu, este vital ca guvernul să includă măsuri în viitorul plan de 10 ani privind cancerul pentru a creşte numărul de profesionişti în domeniul cancerului, astfel încât persoanele care trăiesc cu cancer să primească îngrijirea de calitate de care au nevoie cu disperare şi în timp util”.

    Secretarul de stat pentru sănătate, Sajid Javid, a declarat: „Viitorul nostru plan de 10 ani privind cancerul, care va conduce Europa în domeniul îngrijirii cancerului, împreună cu investiţiile noastre record pentru a reduce timpii de aşteptare şi introducerea taxei de sănătate şi asistenţă socială, ne vor ajuta să ne continuăm misiunea de a aborda întârzierile Covid”.

     

  • Anul tuturor crizelor: Coşmarul stagflaţiei prinde viaţă şi ameninţă să lovească o lume care nici bine n-a scăpat de pandemie că a fost aruncată într-un război cu mize imense

    Anul trecut o mare parte dintre economişti se aşteptau şi prognozau un 2022 al revenirii economice, în care afacerile se întorceau complet la viaţă, iar oamenii erau din nou liberi să pompeze bani în vacanţe şi în tot ce n-au putut pe fondul pandemiei. Războiul izbucneşte în estul Europei şi lumea se trezeşte la realitate, scrie Finacial Times.

    În februarie, Rusia declanşează invazia asupra Ucrainei, iar visul reîntoarcerii la „roaring twenties” (perioada anilor ’20 în SUA, caracterizată de o explozie economică şi schimbări socio-culturale majore – n.r.) se stinge rapid. Pe fondul războiului, economiştii sunt forţaţi să-şi schimbe narativul, abandondând optimismul şi făcând o paralelă între situaţia economică a anilor 1970 şi ceea ce se întâmplă în prezent.

    Pe scurt, acum 50 de ani, SUA trimite echipament militar Israelului pentru a rezista conflictului declanşat de o parte importantă a ţărilor arabe împotriva sa. Ca răspuns OPEC lansează un embargo ce avea să creeze una dintre cele mai importante crize petroliere din istorie, lovind în plin SUA. Embargoul a creat un efect în lanţ şi a dus la o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Anii 70 s-au caracterizat printr-o inflaţie de două cifre şi blocarea creşterii economice a naţiunilor din întreaga lume, fenomen cunoscut în prezent ca stagflaţie.

    Acum discuţiile privind stagflaţia se reaprind. Şocurile economice încasate de întreaga lume după doi ani de pandemie au fost dublate  războiul ruso-ucrainean care aruncă în aer inflaţia, în timp ce prognozele de creştere economică se deteriorează într-un ritm alert.

    Scenariul în care stagflaţia se intoarce sperie bancherii şi le dă mari dureri de cap, pentru că există foarte puţine instrumente monetare care pot combate această problemă. Majorarea dobânzilor poate ajuta la reducerea inflaţiei, însă creşterea costurilor de împrumut riscă să impacteze creşterea economică. Pe de altă parte, dacă băncile decid să păstreze o politică monetară lejeră, inflaţia îşi va continua creşterea.

    FMI şi o parte dintre analiştii economici nu consideră că riscul de a experimenta din nou problemele economice ale anilor 1970 este atât de ridicat. Inflaţia nu a ajuns la nivelul de atunci, băncile centrale sunt mult mai indepedente şi există acum un sistem fiscal care îi poate proteja şi pe cei mai vulnerabili.

    Aşa cum criza petrolului a produs şocuri asupra economiei globale în anii ’70, la fel şi cei doi ani de pandemie au pus o presiune uriaşă asupra rezervelor de bunuri şi servicii din întreaga lume.

    Înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, preţurile deja ajungeau la maxime istorice în mai multe ţări printre care SUA, Marea Britanie şi zona euro. Explozia preţurilor a fost cauzată direct de pandemia care afectat lanţurile de aprovizionare şi a determinat băncile să implementeze largi sisteme de sprijin fiscal şi politici monetare care să se plieze pe problemele economice din ultimii doi ani.

    Analiştii sunt de părere că economia globală se va contracta în aceest an. Prognoza de creştere economică globală a fost redusă de la 4,1% la 3,3%, pe fondul războiului. Mai mult, inflaţia globală este aşteptată să crească cu două procente, până la 6,2%, depăşind şi cele mai negre prognoze din ianuarie. FMI şi-a redus de asemenea prognoza de creştere economică pentru 143 de ţări,  care sunt responsabile de 86% din PIB-ul global.

    „Dacă stagflaţia va veni, ea va însemna pentru oameni venituri mai mici şi dificultăţi economice care vor continua să crească”, a declarat directorul FMI, Kristalina Georgieva.

  • Când toată lumea se bucură de eliminarea restricţiilor, Bill Gates face un anunţ crunt. Ce se întâmplă cu pandemia

    Pandemia de coronavirus este departe de a se termina, a avertizat Bill Gates, spunând că ar putea exista încă o variantă care este „şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”.

    „Ceea ce este mai rău ar putea să urmeze”, a avertizat cofondatorul şi filantropul Microsoft pentru Financial Times.
    Deşi nu doreşte să fie  „un mesager al catastrofelor”, Bill Gates avertizează că riscul apariţiei unei variante mai virulente este „cu mult peste 5%”.

    „Suntem în continuare expuşi riscului ca această pandemie să genereze o variantă care ar putea fi şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”, a spus el, adăugând că “sunt necesare urgent noi vaccinuri care să aibă efecte de lungă durată pentru a combate infectarea în viitor”, transmite Sky News.

    Bill mai îndeamnă la crearea unei echipe de experţi internaţionali – de la epidemiologi la modelatori pe computer – pentru a identifica ameninţările şi pentru a îmbunătăţi coordonarea internaţională. El solicită o echipă globală de răspuns la epidemii, gestionată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi spune că investiţiile suplimentare sunt vitale.
    „Mi se pare nebunesc că am putea să nu prevenim această tragedie şi să nu facem, în numele cetăţenilor lumii, aceste investiţii”, a spus el.

    Deşi a recunoscut că războiul din Ucraina domină în prezent agenda internaţională, el a adăugat: „Suma de bani implicată este foarte mică în comparaţie cu beneficiul combaterii pandemiei şi va fi un test: îşi pot asuma instituţiile globale noi responsabilităţi într-un mod excelent? “
    Bill Gates a avertizat la o discuţie TED în 2015 despre ameninţarea unui super-virus ce ar putea ucide 30 milioane de oameni în 6 luni.

     

  • Noua faţă a biroului. Cum vor lucra românii în anii care urmează şi ce diferenţe există între perioada pandemiei şi perioada actuală

    Studiile realizate la nivel internaţional arată că aproximativ 80% dintre angajaţi asociază confortul la locul de muncă strict cu felul în care se simt stând pe scaunul din biroul companiei.  Într-o perioadă în care oamenii continuă să abordeze modele de muncă hibridă, cum se prefigurează noua faţă a mediului office?

    Schimbările generate de cei doi ani de pandemie conturează o nouă „eră” a birourilor, unde cuvintele cheie sunt flexibilitatea, dinamismul şi ergonomia. De altfel, munca hibrid este preferată de majoritatea românilor care obişnuiau să îşi desfăşoare activitatea în birouri înainte de apariţia coronavirusului. În contextul actual, amenajările şi reamenajările de birouri vizează adaptarea spaţiului companiei la noul sistem, punându-se accent pe socializare, colaborare şi schimb constant de idei între colegii aflaţi la birou şi cei care lucrează în regim remote.

    „Birourile viitorului sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită «accesul» fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site. Ecranele şi conectarea virtuală sunt foarte prezente, în special în zonele dedicate discuţiilor sau muncii în echipă”, spune Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie specializată în soluţii de amenajări şi mobilier de birou.Totodată, schimbările din ultima perioadă marchează în aceeaşi măsură o evoluţie şi o adaptare la mediul digital, având în vedere că utilizarea la scară largă a device-urilor mobile trasa deja o direcţie nouă pentru birouri.

    Ca în multe alte domenii, efectele impuse de criza sanitară au accelerat transformarea, spaţiile office fiind acum mai aerisite, tinzând să aibă un design mai viu, cu o ergonomie superioară din punct de vedere fizic şi social. Mai mult, amenajarea tip „fermă” de birouri pare să fie depăşită, întrucât noua paradigmă a muncii arată că utilitatea fostului model este tot mai scăzută. Prin urmare, biroul se transformă încet şi sigur într-un spaţiu de muncă de proiecte, mentorat, socializare şi team building, o „oază” în care procesele creative sunt susţinute mai eficient decât aproape în orice alt loc, observă Didea.

    „Am remarcat şi o creştere a interesului faţă de piesele de mobilier premium, care adaugă o notă elegantă birourilor şi contribuie la o percepţie pozitivă a angajaţilor şi vizitatorilor asupra brandului organizaţiei. În contextul în care concurenţa pentru atragerea talentului se intensifică în majoritatea domeniilor, spaţiul de birou devine mai exclusivist şi totodată o carte de vizită a companiei”, adaugă el. Astfel, pandemia a dat startul unei dezvoltări pe termen lung şi unei orientări către design şi calitate, însă, la polul opus, proiectele au încetinit, iar ritmul de implementare a avut de suferit în mod constant, compania confruntându-se cu deja binecunoscutele întreruperi ale fluxurilor de import. Ponderea zonelor comune din proiectele Workspace – zone de socializare şi muncă în echipă – a crescut cu circa 50% din valoarea proiectului, faţă de 20%-25% prepandemie.

    „Majoritatea sălilor de conferinţă şi birourilor individuale au dispărut, ele fiind înlocuite de cabine acustice, care acomodează până la 4-6 persoane, zone dedicate pentru munca individuală sau cele multifuncţionale de lucru în echipă, mentorat sau prezentări. Zonele de open space se transformă tot mai mult în zone de tip informal, astfel că mobilierul tradiţional este parţial înlocuit şi/sau dublat de mobilier dedicat lucrului interactiv.” Antreprenorul susţine că vom vedea din ce în ce mai multe zone de amfiteatru, training, prezentare, care vor renunţa la scaune şi mese în favoarea canapelelor şi fotoliilor, iar pereţii arhitecturali modulari vor înlocui partiţiile fixe. În plus, zonele care îşi vor schimba amenajarea şi funcţiunea în 24 de ore vor deveni normă. Prin definiţie, „birourile viitorului” sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită „accesul” fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site.

     

    De la bridge, la antreprenoriat

    Horaţiu Didea a absolvit Academia de Studii Economice şi, din 2000, are un master în ştiinţe politice. După terminarea studiilor a locuit doi ani la New York, unde a reuşit să se întreţină din bridge, jucând şi oferind meditaţii. Ulterior, a lucrat în Regatul Unit, unde a deţinut o funcţie financiară la cel mai mare fond de locuinţe din Londra. În 2005, a revenit în România cu dorinţa de a porni o afacere, însă înainte de a alege drumul antreprenorialului, a petrecut cinci ani într-o firmă de amenajări de birouri. Doi ani mai târziu, a dat naştere companiei Ergonomics, concentrată pe ergonomie industrială şi soluţii de well-being, iar în 2010 a lansat Workspace Studio. În proiect au intrat de la început soţia sa, Delia Didea, arhitect, şi Bogdan Bolohan, un vechi prieten, aflat în fruntea diviziei de construcţii. „Eram convins că piaţa amenajărilor de înaltă calitate pentru birouri va creşte puternic. Am văzut o oportunitate în faptul că generaţiile de angajaţi se schimbă, iar o dată cu ele şi preferinţele şi aşteptările privind spaţiul de lucru. Ergonomia m-a fascinat inclusiv la nivel personal din perspectivă psihosocială, pentru că efectul pozitiv pe care îl are o amenajare ergonomică asupra unui angajat este uriaş”, consideră Horaţiu Didea. Workspace Studio a depăşit în 2019 nivelul de 10 milioane de euro cifră de afaceri (menţinută şi anul trecut), iar în 2021, investiţia medie a clienţilor într-un birou ergonomic de locuinţă a oscilat între 1.000 şi 2.000 de euro. În ceea ce priveşte amenajările din organizaţii, bugetul mediu alocat per angajat în proiectele desfăşurate de Workspace a depăşit pragul de dinainte de pandemie, companiile investind în medie 2.500 de euro/post de lucru. Anul trecut, 90% dintre proiectele de amenajare sau reamenajare realizate de companie au fost de dimensiuni mici şi medii, adaptate la echipe de 50 până la 200 de persoane, majoritatea proiectelor intrând în intervalul 300-1.000 de metri pătraţi. Bugetul total alocat per proiect s-a încadrat între 100.000 şi 500.000 de euro.

    În prezent, compania are în vedere investiţiile în showroom pentru prezentarea mai multor produse dedicate atât segmentului rezidenţial, cât şi celui comercial, luând în vizor şi îmbunătăţirea vânzărilor online de produse ergonomice. „Am lansat magazinul online la finalul anului 2020. Investiţia în extinderea către zona B2C a fost de 100.000 de euro, direcţionată către platforma online şi stocurile iniţiale de scaune Herman Miller dedicate acestui segment de public.  În prezent avem în vedere investiţii în capacitatea logistică şi platformele online.” Creşterea pe segmentul respectiv s-a dovedit accelerată, aşa că vânzările către B2C de anul trecut au generat venituri de 700.000 de euro, plus 16% faţă de 2020.

    Celelalte investiţii constau în resursa umană, punându-se accent pe serviciile din piaţa de design, management al construcţiilor de interior şi customer service, şi în dezvoltarea capabilităţilor de distribuţie pe piaţa locală. „Chiar dacă în ultimii ani noi am anticipat destul de exact dinamica din piaţă, realitatea este că activitatea de zi cu zi este îngreunată de amânarea deciziilor şi de schimbarea planurilor de investiţie ale organizaţiilor – totul pe fondul incertitudinii generalizate, determinată de factori​ independenţi de noi”, a declarat Horaţiu Didea.

  • Summit mondial pe tema pandemiei, programat pe 12 mai

    Statele Unite şi organizaţiile G7 şi G20 vor organiza în luna mai un summit mondial în format online pe tema pandemiei COVID-19 şi pentru măsuri de prevenire a unor noi crize sanitare internaţionale, informează cotidianul Le Figaro.

    Reuniunea virtuală va avea loc pe 12 mai şi va fi coprezidată de Statele Unite, de Germania, care exercită anul acesta Preşedinţia Grupului G7, de Indonezia, care conduce Grupul G20, de Senegal, care deţine Preşedinţia Uniunii Africane, şi de Belize, liderul organizaţiei Caricom.

    “Summitul va avea sarcina dublării eforturilor colective pentru a pune capăt etapei acute a pandemiei COVID-19 şi pentru a ne pregăti de viitoare ameninţări în materie de sănătate”, anunţă Preşedinţia SUA.

    Preşedinele SUA, Joseph Biden, a organizat un summit asemănător în septembrie 2021, în contextul eforturilor de limitare a răspândirii variantei Omicron a coronavirusului.

  • Desenând faţa digitalizării

    Tranziţia către spaţiul virtual a fost una dintre principalele caracteristici ale pandemiei de coronavirus, multe businessuri îndreptându-şi atenţia către mediul online odată cu începutul crizei sanitare din urmă cu doi ani. Fenomenul continuă accelerat până în ziua de astăzi. Ce se întâmplă, însă, când transformarea digitală prinde chip cu ajutorul inteligenţei artificiale?

     

    Conceptul de „Digital Human” a luat naştere deja de câţiva ani şi se bazează pe faptul că tehnologia şi spaţiul digital nu cunosc limite, putându-se crea o varietate de personaje, experienţe, spaţii etc. Conform companiei din spatele conceptului, agenţia de publicitate Mainstage Î The Agency, lansată de grupurile de entertainment Global Records şi Untold, Digital Human constituie următorul pas în manifestarea interacţiunii umane.

    „Prin modul în care creăm un om digital păstrăm cât mai mult posibil din atributele umane, precum vocea, mişcările corpului şi expresia facială, folosind captarea mişcării şi tehnologia în timp real, dar adăugând un nou strat: corp digital. Corpul digital nu are limite în spaţiul digital, putând face orice îşi poate mintea imagina”, a declarat Mădălin Nitiş, director general al Mainstage, pentru Business MAGAZIN. În acest sens, tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăţi experienţa umană, iar oamenii digitali au rolul de a umple golurile şi a face un pas mai departe, în vreme ce exprimă şi întruchipează în totalitate un brand sau un proiect, scopul fiind reprezentat de exprimarea cât mai succintă a unei idei. Un prim proiect este personajul Wello care, prin intermediul platformei School of Health, aduce în premieră globală, lecţii interactive în domeniul obiceiurilor sănătoase. Astfel, copiii, alături de părinţi sau profesori, primesc acces pe school.wello.ai la informaţii actuale despre nutriţie şi un stil de viaţă sănătos. Următorul pas constă în implementarea în toate şcolile din România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. „Wello a fost un proiect special deoarece noua tehnologie urma să fie folosită pentru a ajuta adolescenţii şi copiii să deprindă obiceiuri sănătoase, precum nutriţia, sportul, alfabetizarea financiară, bunăstarea etc. Crearea a reprezentat o provocare deoarece corpul Wello nu era simetric din cauza membrelor robotizate, dar rezultatul a fost bun din punct de vedere tehnic şi estetic”, explică Mădălin Nitiş.

    Pe viitor, compania îşi propune să îmbunătăţească personajul, adăugându-i lecţii de economisire, igienă orală, limba engleză şi educaţie sexuală, urmând să apară încă un personaj virtual. În acest caz este vorba despre un artist muzical pentru o casă internaţională de discuri, care va fi în stare să compună un album, să susţină concerte live sub forma unei holograme şi să vorbească în direct la emisiuni TV. În consecinţă, posibilităţile de personalizare a experienţei devin infinite, având în vedere că personajul poate „trăi” pe tot ce înseamnă ecran digital, de la reţele de socializare pe telefoane sau laptopuri la tablete şi panouri de publicitate. Ritmul galopant al tranziţiei digitale, imperceptibil de ochiul liber, ne pune, aşadar, în faţa unei întrebări în aparenţă fără răspuns: cum va arăta spaţiul digital într-un orizont de timp de 20 de ani, de exemplu?

    „La nivel de trenduri, tot ce îmi doresc este să existe o adopţie locală cât mai rapidă a tot ceea ce înseamnă influenţa tehnologiei, a blockchainului şi criptomonedelor, a metaverse-ului şi multe altele. Nu este un secret că piaţa din România are câteodată un comportament de leapfrog (salt de broască – n.r.) în ceea ce înseamnă adopţia tehnologiei.”

    Totuşi, reprezentantul The Agency adaugă că, în industria de publicitate, este extrem de important să existe încredere din partea clienţilor. Cel mai probabil, agenţiile vor propune în continuare proiecte disruptive, însă decizia finală de implementare depinde strict de clienţi.

    „Este dificil să estimăm în acest moment, deoarece (Wello – n.r.) este un produs foarte nou. Însă, ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari”, spune Mădălin Nitiş, adăugând că prudenţa din piaţă vizavi de investiţiile în proiecte şi produse noi poate fi compensată în curând de o perioadă de supraconsum. Mai mult, fenomenul va fi stimulat de ridicarea măsurilor anti-Covid, ceea ce va oferi din ce în ce mai multă încredere companiilor să investească în marketing, comunicare şi produse digitale.

    Mădălin Nitiş are o experienţă de peste 15 ani pe piaţa locală şi internaţională în coordonarea strategică de marketing a afacerilor în execuţie şi optimizare. A urmat, de asemenea, programul Executive MBA din cadrul London School of Business and Finance şi deţine un master la International Advertising Association (IAA). Din 2020 este cadru didactic la SNSPA Bucureşti.

    Mădălin Nitiş, director general al Mainstage: „Ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari.”

  • CNN – Omenirea a irosit unica şansă de a combate schimbările climatice pe durata pandemiei

    Pandemia ar fi putut fi momentul decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice – o oportunitate pentru liderii globali de a salva mediul şi de a pivota planeta către un viitor mai verde.

    Covid-19 a devastat economia globală şi a forţat guvernele din întreaga lume să investească trilioane de dolari în efortul de recuperare.

    Pandemia ar fi putut fi momentul decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice –  o oportunitate pentru liderii globali de a salva mediul şi de a pivota planeta către un viitor mai verde.

    În schimb, CNN a descoperit că unele dintre cele mai mari ţări producătoare de combustibili fosili injectează banii contribuabililor pentru a susţine industriile poluante. Şi noi date exclusive arată că aceste decizii duc lumea cu un pas mai aproape de o catastrofă climatică.

    Cercetările arată că lumea merge cu mult în urma obiectivelor de limitare a încălzirii globale la sub 2 grade Celsius.
    Emisiile globale de gaze cu efect de seră au scăzut din cauza restricţiilor cauzate de coronavirus. Emisiile viitoare sunt proiectate să fie uşor mai mici din cauza crizei economice pe termen scurt.

    Pe termen lung însă, emisiile vor creşte din cauza dorinţei multor state care vor să-şi revină economic la normalitatea şi stilul de viaţă de dinainte de pandemie.

    Polonia cheltuieşte 35 de milioane de dolari pentru a cumpăra cărbune  pentru a uşura o industrie „zguduită de pandemie”. În Canada, provincia Alberta investeşte 1,1 miliarde de dolari într-o nouă conductă de petrol, considerată „esenţială” pentru redresarea economică. Australia accelerează o nouă mină de cărbune pentru a ajuta statul „să se recupereze de impactul Covid-19”. Şi India deschide zeci de mine de cărbune sectorului privat pentru a „transforma criza Covid-19 într-o oportunitate”.

    Când Polonia a semnat Acordul de la Paris din 2015, s-a angajat să menţină creşterea temperaturii globale cu mult sub 2 grade Celsius. 
    UE, inclusiv Polonia, va trebui să-şi reducă emisiile legate de cărbune aproape de zero până în 2030 dacă doreşte să fie compatibilă cu Acordul de la Paris.

    Australia este al doilea cel mai mare exportator de cărbune din lume după Indonezia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, iar Queensland, în special, se bazează în mare măsură pe sectorul resurselor. Mineritul reprezintă aproape 12% din economia Queenslandului şi jumătate din veniturile sale din export, ceea ce o face cea mai mare industrie a statului, potrivit datelor guvernamentale.

    India este al treilea cel mai mare poluator de dioxid de carbon din lume, după China şi Statele Unite.
    Producţia de cărbune a ţării a crescut constant de la 532 de tone metrice în 2010-2011 la 810 de tone metrice proiectate pentru anul 2019-2020, iar guvernul are un plan pe cinci ani pentru a creşte sectorul cărbunelui cu 8% până în 2024.
    India importă, de asemenea, o mare parte din cărbunele său. Unul dintre motivele majore pentru impulsul recent în producţia internă este renunţarea la importuri, satisfăcând în acelaşi timp nevoile în creştere de energie ale populaţiei sale de 1,3 miliarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro