Două dintre căile rutiere solicitate de doi mari investitori: Renault şi Ford, vor fi scoase la licitaţie în acest an, urmând ca în 2018 să fie demarcate lucrările de construcţie.
“Au fost predate studiile de fezabilitate pentru loturile I şi V ale autostrăzii Sibiu-Piteşti, iar în intervalul mai-iunie urmează să fie scoase la licitaţie. Loturile II şi III vor fi scoase la licitaţie anul viitor, iar lotul IV până la sfârşitul acestui an”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
Potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), unul dintre sensurile giratorii va fi situat la aproximativ 2.950 de metri de pasajul rutier spre Mogoşoaia (km 69+031), iar cel de-al doilea sens giratoriu se va construi la intersecţia cu Strada Drumul Gării (zona Lukoil), respectiv la km 1+277.
De asemenea, „pe axa centurii, între cele două sensuri giratorii a fost prevăzută amplasarea unui parapet prefabricat din beton tip New Jersey, care ajută la separarea fluxurilor de circulaţie”, se anunţă în comunicatul citat.
Compania transmite că se va amenaja un sens giratoriu provizoriu până la obţinerea tuturor avizelor.
Ministerul Transporturilor a lansat în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni.
„Conform soluţiei tehnice adoptate în Studiul de Fezabilitate revizuit, suprafaţa totală afectată de coridorul de expropriere/transfer este de 225.903 mp, din care domeniul public al statului este de 185.190 mp şi proprietăţi private – 40.713 mp”, se arată în documentul citat.
În urma revizuirii Studiului de Fezabilitate au fost identificate 43 de imobile proprietate privată deţinute de persoane fizice şi juridice, precum şi de statul român în domeniul privat, însumând o suprafaţă de 40.713 mp.
Omul de afaceri Ion Ţiriac a construit în Otopeni, vizavi de aeroport, un pationoar de aproape 5.000 mp şi 500 de locuri într-un termen de trei luni, inclusiv pentru a putea fi dat drept exemplu pentru autorităţi, care de ani de zile promit o nouă sală polivalentă în Bucureşti.
„Generaţia de acum trebuie să înţeleagă faptul că acest patinoar este un exemplu că un astfel de proiect poate fi construit în trei luni şi costă 3,6 mil euro. Se poate în termen şi bani omeneşti, astfel încât poate cineva va lua exemplu. Am mari speranţe după alegeri, în guvernul care va veni că va face din sport o prioritate“. Miliardarul spune că are în proiect un centru sportiv de 200.000 mp din care pationarul a fost doar primul pas, însă pentru o astfel de investiţie este nevoie de un parteneriat cu statul.
„Trebuie să mai am şi parteneri în România pentru un proiect, în special politicul. Eu am ajuns în momentul în care nu mai am nevoie de nimic şi pot să mai şi dau înapoi. Lângă acest pationar ar putea veni o piscină olimpică, după care o academie de tenis, cu 20 şi ceva de terenuri, alături de o hală multifuncţională a universităţii de 3.500-4.000 de locuri. De asemenea, este foarte uşor să faci o tribună de 5.000 de locuri pentru tenis, însă nu este de datoria mea să le fac pe toate şi nu se poate ca un om să le facă“.
Omul de afaceri Ion Ţiriac a construit în Otopeni, vizavi de aeroport, un pationoar de aproape 5.000 mp şi 500 de locuri într-un termen de trei luni, inclusiv pentru a putea fi dat drept exemplu pentru autorităţi, care de ani de zile promit o nouă sală polivalentă în Bucureşti.
„Generaţia de acum trebuie să înţeleagă faptul că acest patinoar este un exemplu că un astfel de proiect poate fi construit în trei luni şi costă 3,6 mil euro. Se poate în termen şi bani omeneşti, astfel încât poate cineva va lua exemplu. Am mari speranţe după alegeri, în guvernul care va veni că va face din sport o prioritate“. Miliardarul spune că are în proiect un centru sportiv de 200.000 mp din care pationarul a fost doar primul pas, însă pentru o astfel de investiţie este nevoie de un parteneriat cu statul.
„Trebuie să mai am şi parteneri în România pentru un proiect, în special politicul. Eu am ajuns în momentul în care nu mai am nevoie de nimic şi pot să mai şi dau înapoi. Lângă acest pationar ar putea veni o piscină olimpică, după care o academie de tenis, cu 20 şi ceva de terenuri, alături de o hală multifuncţională a universităţii de 3.500-4.000 de locuri. De asemenea, este foarte uşor să faci o tribună de 5.000 de locuri pentru tenis, însă nu este de datoria mea să le fac pe toate şi nu se poate ca un om să le facă“.
Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.
Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă.
În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.
Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni.
Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.
Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă.
În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.
Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni.
În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.
Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.
La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.
UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.
Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.
Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.
Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.
Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.
Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.
În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.