BusinessMagazin

Tag: operatori

  • Un român vorbeşte peste 250 de minute lunar de pe telefonul mobil

    Utilizatorul de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă în medie pe lună circa 170 MB trafic de internet mobil, trimite 75 de SMS-uri şi vorbeşte peste 250 de minute de pe telefonul propriu, se arată într-un studiu realizat de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Totodată, un utilizator ocazional de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 56 MB trafic de internet, trimite doar 25 de SMS-uri şi sună cu puţin peste 80 de minute.

    La polul opus, utilizatorul intensiv de telefonie mobilă consumă lunar peste 500 de MB trafic de internet, trimite peste 220 de mesaje şi vorbeşte peste 750 de minute. Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioară, se remarcă o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de consum, pe fondul reglementării de către ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor de telefonie mobilă pe oferte cu minute nelimitate sau naţionale incluse.

  • CEO-ul Ryanair, despre TAROM: ”Va fi dificil pentru companie să supravieţuiască din cauza implicării politice în management” – VIDEO

    ”Dacă nu exista TAROM, Ryanair nu ar fi existat. În primii trei-patru ani ai Ryanair foloseam aeronave, piloţi şi ingineri ai TAROM, erau excepţionali. Fără ajutorul TAROM în primii ani de existenţă ai Ryanair, compania nu ar fi supravieţuit”, a descris Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair, colaborarea ce a existat între compania pe care o conduce şi TAROM.

    În 1986, Ryanair închiria aeronave Rombac 1-11, dar folosea şi piloţi şi ingineri români, potrivit CEO-ului companiei. Sosit în România după mai bine de trei decenii, O’Leary a declarat că nu se află în poziţia de a oferi sfaturi companiei naţionale româneşti şi că este pesimist în ce priveşte soarta operatorului. ”Cred că este foarte dificil pentru TAROM să supravieţuiască în condiţiile actuale de piaţă din mai multe motive: este o companie mică în termeni europeni şi apoi, cred că este foarte dificil din cauza managementului TAROM, unde există implicare politică. Majoritatea operatorilor aerieni, fie că vorbim despre Air France, Lufthansa, British Airways, Ryanair – toate sunt companii private, nu avem implicare politică. Nu sunt în măsură să dau sfaturi companiei TAROM, sper să supravieţuiască, dar va fi o mare provocare pentru TAROM să supravieţuiască în următorii 5-10 ani dacă nu găsesc o modalitate prin care să se alieze cu operatori mari precum Lufthansa,  AIG sau Air France şi să alimenteze cu pasageri unul dintre hub-urile lor. (…) Urăm numai bine TAROM şi vom fi mereu îndatoraţi companiei.”

     

  • CEO-ul Ryanair declară război operatorilor din aviaţie şi aeroportului Otopeni – VIDEO

    Sosit în România cu prilejul anunţului lansării unei baze la Bucureşti, Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat că la finalul acestui an vor ajunge să transporte până la 1,5 milioane de pasageri. Astfel, compania îi va surclasa pe rivalii de la Blue Air, ce ocupă locul trei în topul operatorilor aerieni preferaţi de români, potrivit lui O’Leary. CEO-ul spune că Ryanair va continua să crească puternic, atât timp cât reprezentanţii aeroportului din Otopeni vor permite acest lucru.

    Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de până la 1,5 milioane de pasageri pe an.

     În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.

     

     

  • Regele jocurilor de noroc din România

    Industria de gambling la nivel global în 2014 a ajuns la suma record de 423 de miliarde de dolari, potrivit Morgan Stanley, iar cazinourile au devenit, conform Bloomberg, a douăsprezeca cea mai mare industrie de pe glob. Companiile din industria jocurilor de noroc (peste 500 de expozanţi) şi-au dat întâlnire la ExCel London, o clădire uriaşă de 100.000 de metri pătraţi, unde şi-au prezentat ultimele inovaţii şi unde au fost vizitaţi de mii de oameni – peste 50.000 de vizitatori au văzut şi au testat noile produse.

    Au fost prezenţi la târg producători de jocuri virtuale, de maşini (slots), companii care intermediază plăţi, operatori, dar şi autorităţile de reglementare. „O tendinţă foarte pregnantă la ICE 2016 a fost dezvoltarea şi inovaţia din domeniul jocurilor online şi cel al jocurilor de noroc virtuale, atât pe platforme de joc online, cât şi în zona sălilor tradiţionale – land based“, este de părere Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, asociaţia românească a organizatorilor de jocuri de noroc. Singurul producător român prezent la Londra La ICE 2016 a fost Baum Games, care şi-a prezentat cel mai recent joc, Dracula VIII, aparatele de sloturi, jocul de Noroc cu Risc Limitat, dar şi website‑ul de jocuri şi pariuri online baumbet.ro.

    Dezvoltarea Baum Games a fost încurajată de creşterea pieţei de profil din ultimii ani. Potrivit unui raport PwC România din 2014, industria jocurilor de noroc de tip slot machine şi a pariurilor în cotă fixă a generat în 2012 peste 700 milioane de euro şi a plătit 333 milioane de euro venituri bugetare din taxe şi impozite. Piaţa jocurilor de tip slotmachine în România era estimată la 400-500 milioane euro în 2012. Sălile dedicate (cele care au peste 15 aparate) generează 51% din venitul brut al pieţei, barurile şi alte locaţii mici (cu 3-5 aparate) 33%, iar agenţiile de pariuri generează 16% din venitul brut. Cele mai noi estimări plasează piaţa de gambling din România în jurul sumei de 1,2 miliarde de euro. „Clasamentul pe tipuri de jocuri ar arăta în felul următor: pe primul loc sloturile, cu cea mai mare pondere – de aproximativ 60% din piaţa totală a jocurilor, pe al doilea loc ar sta pariurile, cu circa 20% din piaţă, apoi jocurile de noroc online, loteria şi celelalte jocuri, care totalizează restul de 20% din piaţă“, afirmă Dan Ghiţă, preşedintele Rombet.

    În România funcţionează circa 12.000 de săli de jocuri şi există 70.000 de aparate. Cea mai profitabilă companie de jocuri de noroc în 2014 a fost Max Bet SRL, cu o cifră de afaceri de 264,3 milioane de lei, la un profit de 75 de milioane de lei, urmată de Public Games SRL cu o cifră de afaceri de 185 milioane de lei şi Serious Bet SA, cu business de 130 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Anul trecut a adus modificări importante cadrului legislativ.  A intrat în vigoare Ordonanţa 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. Ordonanţa a adus modificări semnificative atât legislaţiei fiscale aplicabile jocurilor de noroc, cât şi legislaţiei specifice de reglementare a acestora. Începând din 2015, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc se calculează aplicând procentul corespunzător fiecărei categorii de jocuri de noroc asupra veniturilor realizate de organizator din exploatarea jocurilor de noroc, dar nu mai puţin de o sumă fixă, exprimată în euro.

    Un aspect interesant este reglementarea pieţei de gambling online. Jocurile de noroc online au fost reglementate în România din 2010, însă cadrul legislativ aplicabil era unul foarte rigid şi neadaptat evoluţiilor pieţei. Acest lucru a condus la situaţia în care, la sfârşitul anului 2014, nu exista în România niciun operator licenţiat pentru desfăşurarea acestor jocuri, conform informaţiilor disponibile la acel moment. Modificările aduse ţintesc crearea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea sectorului jocurilor de noroc şi creşterea colectării din acest domeniu.

    Organizatorii de jocuri de noroc la distanţă care au operat în România începând cu anul 2010 plătesc taxele de licenţă pentru perioada în care au operat şi taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile obţinute. Acest lucru a condus la plecarea mai multor operatori de pariuri online importanţi din România, precum bwin, ladbrokers sau bet365 (deşi aici situaţia este puţin mai complicată, deoarece bet365 a plătit taxele, însă a fost interzis din cauza faptului că a funcţionat pe o perioadă când nu avea licenţă). Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, este de părere că piaţa de jocuri de noroc din România se va consolida şi se va dezvolta în anul în curs.

    „Urmează să se definitiveze pachetul legislativ, prin adoptarea reglementărilor secundare (normele de aplicare a legii) şi cele terţiare, ordine şi instrucţiuni ale organismului de autorizare şi control din domeniul jocurilor – ONJN“. „2016 va fi şi anul în care se va trece de la sistemul dreptului provizoriu de operare la acordarea primelor licenţe şi autorizaţii pentru operatorii de jocuri online, în baza noilor prevederi legale. Totodată, prin intrarea în vigoare a normelor metodologice, vom asista, pentru prima dată în România, şi la apariţia sloturilor cu risc limitat, aşa numitele AWP-uri, aparate ce vor putea fi exploatate în mici locaţii şi/sau spaţii comerciale“, adaugă Zăgrean.

  • Vodafone şi Liberty Global îşi combină operaţiunile din Olanda

    Grupul britanic Vodafone şi cel american Liberty Global (UPC) îşi vor combina operaţiunile din Olanda, conform unui anunţ comun publicat de cei doi operatori. Vodafone va plăti Liberty Global 1 miliard de euro “pentru a egaliza participaţiile în acest joint venture”, conform anunţului, scrie Ziarul Financiar.

    Liberty Global vine în acest joint venture cu furnizorul de servicii fixe Ziggo iar Vodafone cu operaţiunile sale mobile, formând astfel un jucător cu 15 milioane de abonamente la servicii de televiziune, internet şi telefonie fixă şi mobilă.

    Costurile de integrare sunt estimate la 350 de milioane de euro în timp ce sinergiile ar urma să atingă 3,5 miliarde de euro.

    Vodafone Olanda a avut anul trecut venituri de aproape 2 miliarde de euro anul trecut şi un profit operaţional (EBITDA) de 643 milioane de euro.

    Veniturile Ziggo au fost de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

  • Lufthansa vrea să ducă Eurowings pe podiumul companiilor low-cost din Europa

    Modelul american nu este neapărat o soluţie pentru Europa, deoarece Europa a avut întotdeauna mai multe linii aeriene, dar nu atât de multe câte sunt astăzi. Cred că va exista un punct de cotitură care va accelera consolidarea pieţei, iar noi vrem să fim pregătiţi cu Eurowings la acest punct de cotitură“, spune Carsten Spohr,  CEO-ul grupului german Lufthansa, în cadrul întâlnirii Chief Executive Board Meeting Star Alliance, care îi pune pe executivii din cadrul Star Alliance faţă în faţă pentru a discuta cele mai importante provocări ale industriei.

    Executivul german face referire la industria aviaţiei americane, dominată de câteva companii importante, spre deosebire de aviaţia europeană, puternic fragmentată. În Statele Unite ale Americii operează trei companii tradiţionale aeriene mari – American Airlines, Delta Air Lines, United Airlines – şi alţi câţiva operatori low‑cost.

    Cu toate acestea, operatorii nord americani sunt responsabili de mai mult de jumătate din profitul total al industriei cu venituri globale de peste 700 de miliarde de dolari, profit care va ajunge în 2016 la 19,2 miliarde de dolari.

    Acestea sunt rezultatele unei economii puternice, ale aprecierii dolarului, ale preţurilor scăzute la petrol, dar şi ale unei industrii restructurate, potrivit IATA. Profitul pieţei europene puternic fragmentate va ajunge la 8,5 miliarde de dolari în 2016. Profitul per pasager va fi de 8,8 dolari, cu mult în spatele operatorilor nord-americani, pentru care profitul per pasager va ajunge anul acesta la 21,44 de dolari. Performanţa operatorilor europeni este afectată de competiţia intensă, aflată în creştere, ce vine mai ales din partea operatorilor low-cost şi a celor din Golf. „Am spus mereu că este nevoie de consolidare în piaţa zborurilor de scurt curier: avem numerele 1 şi 2, Ryanair şi easyJet, apoi există vreo şase linii aeriene cu mai mult sau mai puţin de 100 de aeronave – e o nebunie, funcţionarea lor nu va fi sustenabilă şi vrem să fim parte a consolidării“, subliniază Spohr, referindu-se la necesitatea reducerii numărului de operatori aerieni de pe piaţa europeană. 

    După ce compania pe care o conduce a suferit pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza numeroaselor conflicte cu sindicatele din ultimii doi ani, rezultatele pozitive din ultimul an îl fac pe CEO-ul Lufthansa să fie optimist. „Cel mai bun lucru pentru Germanwings şi Eurowings a fost că anul acesta am făcut bani, după nouă ani de pierderi. Am făcut făcut mereu bani din hub-uri şi am pierdut din zboruri de scurt curier, iar anul acesta, pentru prima dată, am reuşit să facem bani din zborurile de scurt curier cu Germanwings şi Eurowings“, declară Carsten Spohr, care consideră că Eurowings va ajuta din ce în ce mai mult la îmbunătăţirea rezultatelor companiei.

    Cea mai recentă estimare arată că profitul operaţional garantat Lufthansa va fi cuprins în 2015 între 1,75 şi 1,95 de miliarde de euro, la venituri totale de peste 30 de miliarde de euro. Compania nu comunică rezultatele diferit pentru divizia low‑  cost a grupului, dar Spohr spune că aceasta ajuns la o creştere de două cifre. „Nu există îndoială legată de faptul că preţul scăzut al petrolului ne-a ajutat să ajungem la cel mai bun rezultat pe care l-am avut vreodată, dar acesta nu este singurul. Există trei motive care au condus la acest rezultat: preţul scăzut al petrolului, răspuns bun al clienţilor la produsele noastre premium, în care am investit în ultimii ani şi faptul că am fost foarte stricţi în ce priveşte capacitatea – am operat cu 25 de aeronave mai puţin decât plănuiam şi am eliminat astfel pierderile.“

    Optimismul lui Spohr nu se opreşte aici, CEO-ul considerând că rezultatele recente sunt baza pentru rezultate mai bune ale diviziei low-cost cu Eurowings, cel mai recent pariu al germanilor, viitoarea platformă pentru consolidarea europeană. Eurowings denumea până în octombrie 2013 un operator regional german cu baza în Düsseldorf, dar, din octombrie 2014, zborurile acestuia au început să fie operate exclusiv prin Germanwings, alt operator low-cost al Lufthansa. Lufthansa vrea să facă din Eurowings al treilea cel mai mare operator low-cost din Europa, după Ryanair şi easyJet.

    Operatorul este destinat zborurilor de scurt curier, dar va oferi şi câteva zboruri spre destinaţii turistice precum Cuba, Thailanda şi Mexic. Prima aeronavă sub noul brand Eurowings, axată pe turiştii sensibili la preţ, a decolat în noiembrie din Köln spre Republica Dominicană, iar de la 1 ianuarie a început să înlocuiască brandul Germanwings, ce va dispărea treptat din portofoliul nemţilor. Potrivit lui Spohr, Eurowings ar putea absorbi alţi operatori deţinuţi parţial de compania germană, precum Brussels Airlines şi operatorul regional Air Dolomiti.

    Eurowings nu este prima încercare a Lufthansa de a câştiga teren în faţa competitorilor low-cost: în 2013, compania promova Germanwings drept compania cu „zboruri la preţuri rezonabile, însă nu ieftine“, experiment care nu a dat rezultatele scontate, din cauza faptului că nu era „suficient de low-cost“, potrivit analiştilor. Cei mai importanţi paşi în procesul schimbării sunt, potrivit lui Carsten Spohr, „adaptarea produselor la nevoile pasagerilor“.

    Or, în contextul în care nevoile pasagerilor sunt mai ales legate de reducerea costurilor de călătorie, cea mai importantă decizie anunţată de Lufthansa anul trecut este de a câştiga cursa operatorilor low-cost sub marca Eurowings. „Cota de piaţă a companiilor low-cost în Europa va creşte, dar suntem parte a acestei dezvoltări cu Eurowings. Astăzi este în jur de 43%, cred că va fi mai mult decât jumătate, sunt sigur, dar nu va fi 90%.“

    În prezent, Germanwings/Eurowings este clasată pe poziţia a şaptea din punctul de vedere al numărului de locuri printre companiile low-cost – este mai mare decât compania low-cost a Air-France KLM, Transavia, dar este mai mică decât Vueling, a IAG. Pentru a ajunge la ţinta propusă, Eurowings trebuie să întreacă Norwegian, Pegasus, Vueling şi Wizz Air. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, Eurowings operează 61 de rute, dintre care 14 sunt interne şi 47 internaţionale – patru dintre acestea fiind de lung curier. Fiecare dintre acestea au fost operate de Germanwings şi, în majoritatea cazurilor, Eurowings şi Germanwings operează rutele respective împreună.

    Germanwings operează în continuare peste 100 de rute, din care 21 domestice şi 108 internaţionale. Numărul acestora indică faptul că transferul dintre branduri va mai dura, iar conceptul Eurowings nu va fi implementat complet până în 2017, când compania ar trebui să opereze 96 de aeronave (de la 22 cât are în prezent).

  • Unde s-au dus banii cu care s-au plătit prin SMS biletele de tramvai

    Ştiţi unde s-au dus banii cu care aţi plătit biletul de tramvai sau autobuz prin SMS? Nici directorii de la şase regii de transport din ţară nu ştiu! Firma care intermedia legătura cu operatorii de telefonie mobilă a intrat în insolvenţă şi nu a mai plătit facturi de sute de mii de lei, scrie digi24.ro

    Metoda plăţii prin SMS a unei călătorii era foarte simplă: ori de câte ori un călător achita un bilet cu telefonul mobil, banii ajungeau în conturile unei firme intermediare.

    După ce îşi reţinea o parte din sumă, aceasta trebuia să vireze companiei de transport local contravaloarea călătoriei.

    În România există mai multe companii care gestionează sisteme de plată prin SMS, dar cea care a câştigat licitaţia pentru intermedierea plăţilor Simplus Invest SRL, din Bucureşti, care oferă astfel de soluţii din 2002. Aceasta a câştigat licitaţiile organizate în mai multe oraşe, dar la sfârşitul anului trecut a intrat în insolvenţă, după ce au acumulat datorii de peste 8 milioane de lei.

    În schimb, autorităţile din Iaşi au abandonat complet plata prin SMS a călătoriilor.

    560.000 de lei a fost gaura lăsată în bugetul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi de firma care a intermediat plăţile biletelor prin SMS în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015. Compania de transport a oprit sistemul de plată anul trecut în februarie şi a mers în instanţă ca să recupereze datoria. Abia în noiembrie a încasat o parte din bani.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • De ce se va bloca Bucureştiul pe 10 decembrie

    La acţiunea de protest vor fi mobilizate aproximativ 7.000 de autobuze, autocare şi taxiuri care aparţin patronatelor cu activitate în domeniul transportului public de persoane.

    “Prezentăm scuzele noastre bucureştenilor pentru acţiunea de protest care va afecta circulaţia în zona centrală a oraşului, însă aceasta este singura cale prin care autorităţile pot fi determinate să înţeleagă că instituţiile trebuie să fie în slujba cetăţenilor şi nu invers”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

    În comunicatul de presă transmis redacţiei, revendicările ale COTAR sunt:

    1. Consultări în regim de urgenţă între Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) şi organizaţiile reprezentative ale transportatorilor rutieri pentru întocmirea noului program de transport din zona metropolitană Bucureşti, a criteriilor de atribuire şi a metodologiei de punctare, în vederea atribuirii traseelor dintre Municipiul Bucureşti şi localităţile Judeţului Ilfov.

    Patronatele  atrag atenţia Ministrului Transportului şi chiar Primului Ministru că deţin informaţii că se face trafic de influenţă în interesul unor potentaţi ai zilei pentru modificarea Legii nr.92/2007 astfel încât,  transportatorii privaţi care îşi  desfăşoară activitatea pe traseele dintre Bucuresti şi Ilfov şi nu răspund la comenzile politice, să poată fi scoşi de pe aceste trasee fară a da socoteală nimănui şi pentru a putea atribui aceste trasee celor loiali politicului sau grupurilor de interese. ,,Prin aceleaşi modificări se urmăreşte desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport  Bucureşti, autoritate care a reuşit într- un sfârşit să îşi intre în atribuţii, precum şi înfiinţarea unei Asociaţii de transport între Bucuresti şi Ilfov,, a declarat Vasile Ştefănescu,  preşedinte COTAR

    2. Acţiuni drastice în cazul autobuzelor RATB care, în mod ilegal, efectuează transport de persoane  în  judeţul Ilfov tinand cont de faptul ca potrivit legilor in vigoare ele nu pot depasi raza administrativa a Municipiului Bucuresti.

    3. Urgentarea parcursului legislativ din partea Ministerului Transporturilor pentru proiectele actelor normative discutate şi aprobate în Comisiile de dialog social (HG 69), documente care ar trebui înaintate la Guvern sau la Monitorul Oficial pentru publicare;

    4. Sa se deblocheze toate plăţile către transportatori şi aici ne referim la banii pe acciză si plata cupoanelor de pensionari sau persoane cu handicap. Transportatorii nu mai pot face protecţie socială în locul statului şi nu vor să intre în faliment şi să pună în pericol mii de locuri de muncă făcând , astfel, presiune pe Bugetul social al Statului.

    5. Alături de protestatarii s-au  aflat şi operatorii de transport din domeniul Taximetriei. Cei ce oferă mii de locuri  de muncă şi dau miliarde de lei la stat ca taxe şi impozite cer să se pună capăt corupţiei din Primăria Capitalei, un audit la Direcţia de transporturi din PMB şi luarea măsurilor care se impun împotriva celor vinovaţi care şi-au făcut propiile interese in cadrul Directiei de Transport a PMB. ,,Mai exact, se ştie că autorizaţiile taxi trebuia vizate până în data de 28.02.2015 dar acest lucru nu s a întâmplat, în acest moment fiind nevizate şi în analiză aproximativ 4700 de autorizaţii din care peste 2000 sunt în instanţă”, spune Ştefănescu.

    Neîncheierea unui Protocol între Primăriile din Ilfov si Primaria Municipiului Bucuresti, conform Legii nr. 38/2003 – a dus la extinderea pirateriei în domeniul taximetriei în Bucureşti. Astfel, peste 4000 de taxiuri desfăşoară activitate în Bucureşti, în baza autorizaţiilor emise de localităţi limitrofe Municipiului.

    6.  Intervenţia urgenta din partea Guvernului României pentru modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, astfel încât operatorii de transport să fie exoneraţi de obligaţia de a plăti drepturile de autor numai pentru simplu fapt că autovehiculul este dotat cu un aparat de radio. În prezent, în cadrul Uniunii Europene, un astfel de operator pentru transportul de persoane achită o singură taxă la înmatricularea autovehiculului.

    7. Tariful RCA a crescut cu peste 300% în ultimele 6 luni pentru activitatea de transport persoane şi marfă, inclusiv Taxi.

    a. schimbarea urgentă a algoritmului de calcul a poliţei RCA, după criterii relevante profilului de risc al asiguratului, astfel:

    – 50% din tariful RCA să fie determinat de către caracteristicile tehnice ale autovehicului;

    – 50% să fie determinat de cazierul auto al şoferul autovehiculului (identificat dupa CNP)

    Un asemenea mod de calcul al poliţei RCA atrage după sine modificarea comportamentului unui asigurat RCA, în sensul creşterii responsabilităţii în trafic şi implicit, a creşterii siguranţei rutiere.

    b. Posibilitatea de a fi efectuată reparaţia unui autovehicul în cazul unui eveniment rutier acoperit de o poliţă RCA, în baza propriei asigurări RCA, ulterior, asigurătorul RCA care a achitat dauna să aiba posibilitatea de regres asupra asigurătorului RCA a persoanei vinovate.

    În acest fel, se vor modifica criteriile de selecţie în momentul achiziţiei unei poliţei RCA, responsabilizând pentru prima data, cumpărătorul unui astfel de produs de asigurare cu caracter obligatoriu.

     

  • 1800 de locuri de muncă în 11 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă 1807 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania -– 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Republica Ceh㠖 – 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Marea Britanie -– 180 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane/infirmieri, 60 asistenţi medicali, 40 îngrijitori persoane etc;

    Germania – 128 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate etc;

    Suedia – 55 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 tinichigii auto etc;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Polonia- 5 locuri de muncă: 3 lăcătuşi-sudori,1 specialist în vânzări,1 inginer şef centru dezvoltare/cercetare;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate , condiţii de ocupare a postulurilor, condiţii de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.
    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Vrei un loc de muncă? Sunt 2036 vacante în 12 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2036 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 330 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 30 constructori structuri metalice-sudură în oţel

    Republica Ceh㠖 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Suedia – 127 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto,10 medici generalişti, 10 dezvoltatori software, 10 tinichigii auto;

    Germania – 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Finlanda– 10 locuri de muncă pentru personal în curăţenie;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Polonia- 3 locuri de muncă pentru lăcătuşi-sudori;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate, condiţii de ocupare a posturilor, condiţiile de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.

    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma