BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • O companie olandeză a proiectat un mijloc de transport care ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Capsulele hyperloop ar fi la fel de rapide ca trenurile de mare viteză şi mai sustenabile decât avioanele

    La începutul acestei luni, compania olandeză Hardt Hyperloop a anunţat rezultatele unui studiu realizat în colaborare cu provincia Olanda de Nord, prin care a examinat ideea unui nou tip de călătorie experimentală.

    Propunerile care vizează creare unei reţele care să transporte pasageri de la Amsterdam la Paris în mai puţin de 90 de minute sunt în discuţie în Olanda, după ce un studiu care arată că linia hi-tech ar putea fi viabilă din punct de vedere economic. Mijlocul de transport propus – hyperloop – este reprezentat de o capsulă elegantă, care ar circula ptrintr-un tub de oţel şi ar putea atinge o viteză de aproape 1.000 de kilometri/oră, scriu cei de la CNN.

    Se presupune că acest tip de vehicul este mai sustenabil decât aeronavele şi mai rapid decât trenurile de mare viteză, iar avocaţii Hyperloop spun că acesta este viitorul călătoriilor între state, şi chiar intercontinentale.

    Raportul a arătat că o reţea Hyperloop la nivel european ar scurta semnificativ timpul de transfer între oraşele europene, „estomparea” frontierelor şi oferirea de „avantaje economice remarcabile”. O mai bună conectare a zonei metropolitane din Amsterdam la alte centre europene, sugerează studiul, ar îmbunătăţi călătoriile de afaceri şi „va consolida valoarea economică a provinciei”.

    Raportul spune că Hyperloop ar putea transporta 200.000 de pasageri pe oră, pe fiecare sens. Călătorii pot ajunge la Paris în 90 de minute – mai puţin de jumătate din timpul necesar în prezent cu trenul şi aproximativ în acelaşi timp ca un zbor direct, fără a fi nevoie de conexiuni la aeroport. O călătorie de la Amsterdam până la Bruxelles ar dura mai puţin de o oră prin Hyperloop, sugerează studiul. Această studiu marchează următoarea etapă în planul reprezentanţilor Hardt Hyperloop, în urma deschiderii unei instalaţii de testare în iunie 2019.

    Anul trecut, CEO-ul şi cofondatorul companiei, Tim Houter, a declarat pentru CNN Travel că reţeaua europeană propusă de Hardt Hyperloop va oferi o „alternativă pentru zborurile poluante de scurtă durată”.

    Pe hârtie, sună ca un câştig, dar rămân întrebări cu privire la fezabilitatea Hyperloop. Îngrijorările legate de faptul că aceste capsule vor fi sau nu potrivite pentru toate vârstele şi de evacuarea pasagerilor în caz de urgenţă sunt doar o parte dintre problemele ridicate. 

    Cu toate acestea, Jereon Olthof, reprezentantul departamentului de transport al Olandei de Nord spune că este intrigat de studiu, care sună „foarte promiţător”. 

     

  • Hârtia igienică, un obscur element cultural devenit simbolul celei mai mari crize de la Război încoace

    Într-un videoclip devenit viral, un bărbat comandă o cafea la pachet. În loc de portofel, el scoate un sul de hârtie igienică, rupe două foi şi le pune pe tejghea, apoi bagă generos o a treia foaie în buzunarul de la pieptul chelnerului, ca şi cum ar fi bacşiş. În Singapore şi Hong Kong primele zile ale epidemiei de COVID-19 chiar au făcut ca hârtia igienică, dispărută rapid din magazine, să devină o monedă de schimb. În Australia, când febra proviziilor i-a lovit pe cetăţenii acestei ţări din topul statelor în funcţie de gradul de civilizaţie, un ziar de altfel respectabil, The NT News, a publicat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte.
    „Este suficientă hârtie igienică în toată ţara pentru toţi timp de zece ani”, i-a spus în urmă cu câteva săptămâni premierul Olandei Mark Rutt unui cumpărător dintr-un supermarket în urma unui puseu de febră a cumpărăturilor în care preţiosul produs a dispărut temporar de pe rafturi.
    Social media abundă de glume despre un fenomen surprinzător: hârtia igienică are o cerere mare în Germania, Olanda, SUA, Australia, Singapore, în multe ţări ale lumii, sărace sau bogate. Adesea dispare din supermarketuri imediat ce rafturile sunt reîncărcate; au existat chiar şi bătăi cu pumnii pe pachetele de hârtie igienică, scrie Deutsche Welle.

    Cumpărarea în masă a hârtiei igienice este un comportament de turmă ce ţine de situaţie, spune Britta Krahn, care predă psihologia afacerilor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bonn-Rin-Sieg. „Acesta este momentul pierderii maxime a controlului, al incertitudinii maxime şi al schimbării maxime. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte”, subliniază ea, precizând însă că oamenii încearcă totuşi să recâştige controlul. Atunci când măştile de faţă şi dezinfectanţii nu mai sunt de găsit, oamenii „apucă ce pot, obiecte neperisabile”. „Hârtia igienică a devenit o metaforă a siguranţei, dacă nu simbolul acestei crize a coronavirusului“, argumentează expertul în psihologie.

    Hârtia igienică este o apariţie recentă în istoria omenirii. Nici măcar astăzi nu toată lumea o foloseşte, din motive culturale. Spre exemplu, în 2015 Directoratul Turciei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) a emis o fatwa care stabileşte că utilizarea hârtiei igienice este permisă în Islam, dar se subliniază că apa ar trebui să fie principala sursă de curăţare. Amintind că pentru ca o rugăciune să fie legitimă, corpul, hainele şi locul în care trebuie să se efectueze rugăciunea ar trebui să fie lipsite de elemente definite drept „necurate” de Islam, fatwa spune că curăţarea trebuie să fie efectuată cu apă, scrie Hurriyet Daily News. „Dacă nu se poate găsi apă pentru curăţare, se pot folosi alte materiale de curăţare. Chiar dacă unele surse consideră că hârtia nu este potrivită ca material de curăţare, deoarece este un material pentru scris, nu există nicio problemă în utilizarea hârtiei igienice”, menţionează decretul. Apa curăţă mai bine decât hârtia, nu? Poate de aceea toaletele din Japonia au bideuri.
    Descoperirile arheologice din cea mai veche mină de sare din lume, de lângă Hallstadt, în regiunea Salzkammergut din Austria Superioară, sugerează că frunzele de brusture au fost folosite ca hârtie igienică încă din epoca bronzului. În Bavaria, oamenii şi astăzi numesc planta „Arschwurzen” (frunză pentru fund). Cele mai vechi înregistrări menţionând hârtia igienică au fost găsite în documentele chinezeşti din secolul al VI-lea. Joseph Needham (1900-1995), un sinolog britanic, l-a citat pe savantul chinez Yan Zhitui, care a scris în 589: „Hârtia pe care există citate sau comentarii ale celor Cinci Clasici sau numele înţelepţilor nu îndrăznesc să o folosesc la toaletă”. În 851, un călător a scris: „Ei (chinezii) nu sunt foarte atenţi la curăţenie şi nu se spală cu apă atunci când
    şi-au terminat activitatea, ci doar se şterg doar cu hârtie”.
    În 1393, Curtea Imperială din Nanjing a folosit aproximativ 720.000 de coli de hârtie igienică, cu foi individuale de 2×3 picioare (trei picioare echivalează cu circa 90 de centimetri – n.red.). Împăratul Hongwu şi familia sa au folosit doar ei 15.000 de coli din ceea ce se spune că a fost „un tip deosebit de moale şi parfumat de hârtie igienică”. Se poate spune, deci, că în China a apărut cultura folosirii hârtiei igienice pe care Occidentul a îmbrăţişat-o cu atâta entuziasm.
    În Europa medievală, pe de altă parte, oamenii foloseau zdrenţe vechi, resturi de ţesături sau câlţi de lână. Uneori apelau la muşchi, frunze, fân şi chiar paie, scrie Sabine Schachtner, directorul fabricii de hârtie LVR Papiermühle Alte Dombach, în cartea ei despre hârtia igienică şi istoria „culturii ştersului”. Obiectele sau materialele folositoare în acest sens diferă, desigur, în funcţie de statut, zonă şi disponibilitate. După descoperirea Americii, cocenii au devenit disponibili. Zăpada este şi ea bună, când anotimpul şi consistenţa ei o permit. Săpăturile din zona latrinelor medievale din vechiul oraş din Liga Hanseatică Tartu (în ceea ce este astăzi Estonia) au adus la lumină bucăţi de pânză folosite ca hârtie igienică. Calităţile diferite au indicat statutul social al gospodăriei. Ţesături fine şi moi de lână rupte în fâşii din îmbrăcămintea de zi cu zi, unele încă cu aplicaţii de mătase ataşate, au fost folosite de familiile bogate. Familiile sărace foloseau ţesături grosiere, simple. Spre deosebire de China, multă vreme Europa n-a cunoscut hârtia. Dar invenţia chinezească a ajuns
    într-un final şi pe vechiul continent. În secolul al XVI-lea, adică la un mileniu după chinezi, europenii au început să folosească resturi de hârtie. Răspândirea ziarelor şi apariţia producţiei industriale de hârtie a fost etapa finală pentru descoperirea hârtiei ca produs sanitar. Bazinele cu apă au devenit mai populare în a doua jumătate a secolului XIX, iniţial în Anglia. Această nouă modă a solicitat hârtie specială care să nu înfunde conductele de canalizare. Dar revoluţia industrială era deja în toi. În filmul său de promovare, producătorul bavarez de hârtie igienică Fripa prezintă progresul tehnologic pe care industria l-a înregistrat de atunci: hârtia curge şi se înfăşoară, iar pachete uriaşe sunt împinse într-o maşinărie ca prin magie. Utilajul se roteşte neîncetat pe măsură ce sulurile de hârtie igienică, ambalate în pachete mari, apar la sfârşitul liniei de producţie.

    Fripa – brand a cărui deviză publicitară este „Întotdeauna încă un strat mai bun!” – şi-a crescut masiv producţia după ce criza de Covid-19 a pus stăpânire pe germania, dublând volumul vândut magazinelor faţă de obişnuitele 130.000 tone de hârtie igienică pe an.

    „Producţia a ajuns la limita de sus şi tot nu putem ţine pasul cu cererea“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Fripa, Jürgen Fischer. El spune că nu are nicio idee de ce oamenii au înnebunit după hârtia igienică, dar suspectează că motivul este că acest produs este „uşor de depozitat şi nu prea scump”. Ortwin Renn, director ştiinţific la Institutul pentru Studii Avansate de Sustenabilitate (IASS) din Potsdam, face distincţia între trei tipuri de reacţii în timp de criză. Cercetătorii care studiază sociologia riscului spun că unii ignoră pericolul, alţii se ghemuiesc ca o minge pentru a-l evita „şi mai există şi luptătorul”, spune sociologul. Acesta din urmă acţionează în faţa pericolului şi începe stocarea produselor ca un fel de „acţiune înlocuitoare”, explică Renn.
    Dacă oamenii au tendinţa de a fugi sau de a lupta depinde în principal de componenţa lor genetică, dar comportamentul este determinat şi de educaţie şi experienţă. Situaţia contează şi ea: atunci când conduc maşini, oamenii tind să fie luptători, în timp ce pietonii sunt destul de înclinaţi să fugă.
    „Oamenii aud sau citesc în mass-media că ceilalţi cumpără multă hârtie igienică”, spune psihologul de afaceri Anja Achtziger, de la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen, în ziarul german Süddeutsche Zeitung. „La locul de muncă, în familie, printre prieteni, oamenii vorbesc în permanenţă dacă şi câte rezerve şi-au făcut deja, ceea ce face ca oamenii care nu şi-au făcut rezerve pe acest fond de frenezie să iasă şi ei şi să o facă.”

    „Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, indiferent că este vorba de mâncare, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psiholog specializat în comportamentul consumatorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpărătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios.“

    Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile din panică, la care intră şi hârtia igienică, sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar o manifestare a acestei mentalităţi de turmă pentru a menţine acest statut.“

  • Wizz Air a anunţat suspendarea rutelor între România şi Marea Britanie, Elveţia şi Olanda

     Compania aeriană Wizz Air a anunţat, duminică, suspendarea rutelor între România şi Marea Britanie, Elveţia şi Olanda începând cu data de 5 aprilie până pe 18 aprilie inclusiv, conform unui comunicat.

    Măsurile sunt cauzate de noile restricţii de călătorie impuse de autorităţile române pe toate zborurile din România către aceste ţări, în cadrul eforturilor de limitare a pandemiei Covid-19.

    Totodată, ca urmare a restricţiilor din România dar şi din Europa, rutele către Belgia, Austria, Spania, Franţa şi Germania rămân suspendate până pe 30 aprilie inclusiv.

    Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil.

    Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uitaţi de hârtia igienică şi de alimentele esenţiale. Pentru ce au stat la coadă ieri zeci de olandezi din mai multe oraşe

    Consumatorii de canabis au făcut ieri coadă în Olanda, la magazinele care comercializează marijuana, după ce celebrele „cafenele” din ţară au primit ordin să închidă, pe fondul temerilor legate de răspândirea coronavirusului, scrie Daily Mail. Lăsând la o parte grija de a cumpăra produse precum paste şi hârtie igienică, atât de căutate în această perioadă în toate ţările, zeci de olandezi din Amsterdam, Eindhoven şi Haga au stat duminică la cozi pentru a se aproviziona cu marijuana. Personalul a stabilit linii separate pentru plata în numerar şi pentru carduri, în timp ce clienţii s-au grăbit să comande provizii pentru ceea ce poate fi o carantină de săptămâni.

    Între timp, un alt simbol popular al Olandei suferă şi el: cluburile de sex din cartierul roşu din Amsterdam au primit ordin să închidă până la ora 18:00.

    Cozile la magazinele cu canabis s-au format în doar câteva minute după ce miniştrii olandezi ai sănătăţii şi educaţiei au anunţat într-o conferinţă de presă televizată închiderea multor afaceri, împreună cu toate şcolile olandeze. „Poate că în următoarele două luni nu vom reuşi să obţinem nişte iarbă, aşa că ar trebui cel puţin să avem ceva în casă”, a spus un cumpărător de canabis din Haga.

    „Prietenul meu m-a sunat ca acum cinci minute, a văzut conferinţa de presă. E un bun prieten”, a spus un alt client, pe nume Jonathan.
    Scene similare au fost raportate în întreaga ţară, afişându-se imagini cu cozi lungi în afara cafenelelor din capitală şi din oraşul istoric universitar Utrecht. „Mă uitam la conferinţa de presă cu colegul meu de apartament şi apoi doar am coborât şi deja era o coadă de 30 de oameni. Multe alte maşini sosesc şi acum”, povesteşte un client.

    Cozi s-au format şi în Roermond, lângă graniţa cu Germania, pe fondul temerilor că guvernul german îşi va închide graniţele cu Olanda.
    Germania a introdus deja controale stricte pentru cei care sosesc din Franţa, Austria, Elveţia, Luxemburg şi Danemarca.

    Cannabisul este ilegal din punct de vedere tehnic în Olanda, dar este legală deţinerea a mai puţin de cinci grame începând cu 1976, în cadrul unei aşa-numite politici de „toleranţă”.

    Olanda a înregistrat până în prezent 20 de decese cauzate de Covid-19 şi 1.135 de cazuri de persoane infectate.

  • Ţara care activează Nivelul 6, cel mai înalt nivel de pericol de călătorie: Toţi cetăţenii din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi Olanda să se întoarcă acasă

    Austria şi-a chemat toţi cetăţenii plecaţi în Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi Olanda să se întoarcă acasă pe fondul temerilor legate de răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Viena a anunţat că va opri toate conexiunile aeriene către aceste patru ţări duminică.

    Un mesaj scurt a fost trimis automat de către ministerul de Externe al Austriei către toţi cetăţenii înregistraţi care au plecat în aceste ţări:

    „Avertisment de călătorie (Nivel 6) pentru Marea Britanie, Olanda, Rusia şi Ucraina. Călătorii sunt sfătuiţi să se întoarcă în Austria! Departamentul Vostru de Stat”, arată mesajul.

    Nivelul 6 este cel mai înalt nivel pe sistemul de clasificare al pericolelor de călătorie pentru cetăţenii plecaţi peste hotare.

    Austria a luat această măsură în contextul în care aceste patru ţări au adoptat o abordare mai relaxată în privinţa virusului.

    Marea Britaniea ieşit în evidenţă cu faptul că nu a impus prea multe restricţii asupra vieţii publice.

    În schimb, Austria a impus mai multe măsuri stricte şi a închis mai multe spaţii publice.

    Toate restaurantele, barurile, cafenelele şi  majoritatea magazinelor neesenţiale s-au închis duminică.

    Până acum, Austria are 860 de cazuri confirmate. Guvernul a chemat 25.000 de poliţişti din concediu şi a pus o parte din forţele statului în aşteptare pentru a gestiona situaţia.  

     

  • Antidotul pentru coronavirus a fost găsit de olandezi. Ce le mai lipseşte

    Cercetători de la universităţile Erasmus MC şi Utrecht din Olanda au descoperit un anticorp împotriva COVID-19. Documentul ştiinţific al unui grup format din 10 oameni de ştiinţă este acum pregătit pentru recenziile de la egal la egal ale altor specialişti. Prima publicaţie care a anunţat vestea este Rotterdam University, potrivit unui articol publicat pe platforma innovationorigins.com.

    Anticorpul trebuie să fie testat pe oameni, iar acest lucru va dura câteva luni. Totuşi, Frank Grosveld, profesor de biologie celulară, parte a echipei de cercetători care a descoperit anticorpul a declarat, potrivit Erasmus Magazine: „Acum încercăm să convingem o companie farmaceutică să ne susţină demersurile, care ar putea să producă  medicamentul pentru mase. Există şanse ca acest medicament să ajungă pe piaţă. Dacă este luat de un pacient, se aşteaptă că infectarea lui să fie oprită. Astfel, pacientul va avea o şansă de recuperare”.    

    În articol, Grosveld a fost critic la abordarea instituţiilor olandeze în gestionarea pandemiei: „Am fost prea relaxaţi şi foarte slab pregătiţi. Spre exemplu, au existat prea puţine teste şi prea puţine restricţii, deşi am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în China.”

     

  • Schimbări la conducerea băncilor europene

    Hamers pleacă astfel de la compania cu sediul central în Olanda după o carieră de 29 de ani în cadrul acesteia pentru a se alătura UBS, cel mai mare administrator de avere al lumii, în septembrie.
    Ermotti a lucrat aproape un deceniu la UBS, dar a ratat ţintele de profit şi de costuri pentru 2019. Acţiunile UBS au scăzut semnificativ anul trecut, iar compania a primit o amendă de 4,5 miliarde de dolari după un caz de fraudă fiscală în Franţa.
    UBS a devenit al doilea creditor elveţian care şi-a înlocuit CEO-ul luna aceasta. Pe 7 februarie, reprezentanţii Credit Suisse au anunţat că Thomas Gottstein îi va urma lui Tidjane Thiam, care a demisionat ca urmare a unui scandal de spionaj, potrivit nytimes.com.
    Banca olandeză ING nu şi-a anunţat imediat planurile de a găsi un nou şef.
    Valul schimbărilor în bankingul european a început spre finalul anului trecut când britanicii de la RBS au anunţat că îl înlocuiesc de la conducerea companiei pe Ross McEwan cu Alison Rose, care este şi prima femeie care conduce un creditor din Regatul Unit.
    Bancherul de investiţii Samri Assaf va părăsi şi el rolul de CEO al HSBC în martie, după un deceniu în acest rol.
    Potrivit Financial Times, şi Barclays ar vrea să îl înlocuiască pe Jes Staley de la conducerea companiei până la finalul anului viitor.

  • Sute de joburi pentru români în Europa. Ce salarii se câştigă în Spania, Germania şi Olanda

    Operatorii economici din Spaţiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul reţelei EURE România, un număr de 403 locuri de muncă, cele mai multe în Spania şi Germania, informează Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
     
    Conform datelor centralizate, în Spania sunt disponibile 238 de posturi pentru analişti relaţii clienţi, faianţari/pavatori şi muncitori în agricultură.

    În ceea ce priveşte salariile, firma care angajează analişti oferă 17.000 euro brut/an, muncitorii în agricultură vor primi 42,02 euro brut/zi, pentru recoltat zmeură, mure, afine şi căpsuni (orele suplimentare se platesc cu 8,32 euro), iar faianţarii primesc un salariu de 1.500 – 2.000 euro/luna.

    Germania oferă 149 de locuri de muncă pentru: bucătar, cameristă/roomboy, conductor tren marfar, electrician, instalator conducte de apă şi gaz, instalator instalaţii sanitare, de încălzire şi gaz, lăcătuş, manipulant de mărfuri, mecanic de proces, mecanic instalaţii sanitare, de încălzire şi climatizare, montator parchet, personal în domeniul gastronomiei de sistem, operator stivuitor, îngrijitor persoane vârstnice în azil, mecanic de proces, pictor, operator excavator, sudor MAG, tâmplar şi zidar.

    Salatiul oferit pentru bunătari este de minimum 10 euro brut/ora, instalatorii vor primi între 2.300 şi 2.500 euro net/luna, in functie de experienţa profesională, iar montatorii de parchet vor fi plătiţi cu 2.000 – 2.500 euro net/luna, in functie de experienta profesională, de orele lucrate si de clasa de impozitare.

    Totodată, salariul pentru electricieni în Germania este de 2.300 – 2.500 euro net/luna, iar îngrijitorii primesc 2.000 – 2.300 euro brut/luna (1.500-1.800 euro net/luna), in functie de orele lucrate şi de clasa de impozitare.
    Mai multe detalii despre condiţiile de angajare în Germania găsiţi aici.

    Nu în ultimul rând, în Olanda sunt disponibile pentru români 16 locuri de muncă în meseria de tractorist şi lucrător în seră de flori.
    Atât tractoriştii, cât şi lucrătorii în sere cu vârsta mai mare de 21 ani vor fi plătiţi cu 10,05 euro brut/ora. Salariul se plateste săptămânal, în fiecare zi de joi.

    Mai multe detalii despre condiţiile de angajare găsiţi aici.
    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.anofm.ro/eures sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma, precizează ANOFM.

  • Sute de joburi pentru români în Europa. Ce salarii se câştigă în Spania, Germania şi Olanda

    Operatorii economici din Spaţiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul reţelei EURE România, un număr de 403 locuri de muncă, cele mai multe în Spania şi Germania, informează Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
     
    Conform datelor centralizate, în Spania sunt disponibile 238 de posturi pentru analişti relaţii clienţi, faianţari/pavatori şi muncitori în agricultură.

    În ceea ce priveşte salariile, firma care angajează analişti oferă 17.000 euro brut/an, muncitorii în agricultură vor primi 42,02 euro brut/zi, pentru recoltat zmeură, mure, afine şi căpsuni (orele suplimentare se platesc cu 8,32 euro), iar faianţarii primesc un salariu de 1.500 – 2.000 euro/luna.

    Germania oferă 149 de locuri de muncă pentru: bucătar, cameristă/roomboy, conductor tren marfar, electrician, instalator conducte de apă şi gaz, instalator instalaţii sanitare, de încălzire şi gaz, lăcătuş, manipulant de mărfuri, mecanic de proces, mecanic instalaţii sanitare, de încălzire şi climatizare, montator parchet, personal în domeniul gastronomiei de sistem, operator stivuitor, îngrijitor persoane vârstnice în azil, mecanic de proces, pictor, operator excavator, sudor MAG, tâmplar şi zidar.

    Salatiul oferit pentru bunătari este de minimum 10 euro brut/ora, instalatorii vor primi între 2.300 şi 2.500 euro net/luna, in functie de experienţa profesională, iar montatorii de parchet vor fi plătiţi cu 2.000 – 2.500 euro net/luna, in functie de experienta profesională, de orele lucrate si de clasa de impozitare.

    Totodată, salariul pentru electricieni în Germania este de 2.300 – 2.500 euro net/luna, iar îngrijitorii primesc 2.000 – 2.300 euro brut/luna (1.500-1.800 euro net/luna), in functie de orele lucrate şi de clasa de impozitare.
    Mai multe detalii despre condiţiile de angajare în Germania găsiţi aici.

    Nu în ultimul rând, în Olanda sunt disponibile pentru români 16 locuri de muncă în meseria de tractorist şi lucrător în seră de flori.
    Atât tractoriştii, cât şi lucrătorii în sere cu vârsta mai mare de 21 ani vor fi plătiţi cu 10,05 euro brut/ora. Salariul se plateste săptămânal, în fiecare zi de joi.

    Mai multe detalii despre condiţiile de angajare găsiţi aici.
    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.anofm.ro/eures sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma, precizează ANOFM.

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în mede ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro