Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.
Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.
Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.
Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.
Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cable Communications System (CCS), compania “mamă” a operatorului de cablu RCS&RDS va lansa două emisiuni de obligaţiuni, una în euro – în valoare de 375 mil. euro şi una în lei, în valoare de 1,43 mld. lei (317 mil. euro).
ZF a scris săptămâna trecută că Banca Transilvania va încerca să plaseze obligaţiuni în lei ale RCS&RDS, în condiţiile în care compania de cablu, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, caută să profite astfel de dobânzile mici de pe piaţă.
Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România a anunţat încheierea derulării cu succes a unui plasament privat de obligaţiuni corporative. În cadrul procesului desfăşurat în perioada 4-15 iulie a.c., în parteneriat cu intermediarul BRK Financial Group, Bittnet a obţinut subscrieri de peste 930.000 euro (aproximativ 4,2 milioane lei) de la 40 de investitori, dintre care patru companii şi 36 de investitori privaţi.
Plasamentul de obligaţiuni derulat de Bittnet (BNET), prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut loc ca urmare a unei decizii luate de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) companiei, în data de 28 aprilie a.c. Potrivit AGA, următorul pas în dezvoltarea Bittnet îl reprezintă listarea emisiunii de obligaţiuni pe piaţa AeRO a BVB, piaţă pe care Bittnet activează din aprilie 2015.
“Acest nou succes, obţinut folosind mecanismele pieţei de capital, în urma căruia am atras investiţii de aproape 4,2 milioane lei, cu mult peste pragul de 3,3 milioane lei ţintit de noi, validează încă o dată decizia noastră de a deveni o companie publică. Mă bucură faptul că, după ce peste 150 persoane au decis să se alăture proiectului nostru în calitate de acţionari, în cadrul procesului de listare, acum, 40 investitori au arătat încredere în planurile noastre de dezvoltare pentru următorii trei ani şi din postura de creditori obligatari. Este foarte important de menţionat rolul partenerilor noştri de la BRK Financial Group, care ne-au generat mai multe rezultate prin această operaţiune chiar faţă de cât ne-au promis iniţial”, a declarat Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) şi cofondator al Bittnet.
Obligaţiunile emise de Bittnet au o scadenţă de trei ani (până în iulie 2019) şi un cupon de 9% anual, plătibil trimestrial. Sumele atrase vor fi folosite în finanţarea activităţii curente şi în planurile de dezvoltare ale companiei.
“Aşa cum le-am promis acţionarilor în ultimii doi ani, urmărim îndeaproape marile trenduri tehnologice, astfel încât să fim <<first moveri>>. În prezent, acest lucru înseamnă că avem un focus puternic pe cloud – am derulat deja, anul acesta, câteva proiecte de referinţă de migrare în cloud – şi securitate informatică. Din punct de vedere operaţional, pentru a marşa în aceste direcţii, vom continua să investim în extinderea echipei de vânzări şi în activităţile de marketing, vizând creşterea continuă a acoperirii geografice. Ca dovadă, am dublat anul acesta biroul de la Cluj-Napoca şi am deschis, recent, un nou birou la Sibiu. Finanţarea de tip obligatar, caracterizată printr-un termen mediu al orizontului de timp, este una mai potrivită pentru timeframe-ul de realizare, pe care îl au planurile noastre de dezvoltare”, a subliniat Mihai Logofătu, Chief Executive Officer (CEO) şi cofondator al Bittnet.
Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).
În 2015, Bittnet a raportat o creştere de 35% a veniturilor (2,5 milioane de euro) şi un profit net (230.000 de euro) de cinci ori mai mare faţă de anul anterior. De asemenea, compania a instruit, anul trecut, peste 1.100 de cursanţi în tehnologii IT, în Bucureşti, în alte oraşe ale ţării, dar şi în străinătate şi a implementat 200 de proiecte de integrare IT, cu dimensiuni variate: de la servicii cloud de câteva mii de lei, până la proiecte de infrastructură IT de peste 1,4 milioane de lei.
Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.
România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.
Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.
“Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.
Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).
Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.
Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.
România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.
Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.
“Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.
Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).
Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.
Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.
Fie că este vorba de companiile energetice americane, de datoriile lumii emergente, de burse, de războiul valutar sau de comerţul global, ceva stă să crape. Economia mondială se află în faţa unei constelaţii de riscuri cum n-a mai văzut niciodată.
Indicele Baltic Dry Index, un indicator al costurilor transportului materiilor prime pe mare şi comerţului mondial, este la cel mai redus nivel din istorie. Din august 2015 indicatorul s-a prăbuşit cu 75%. Din august până în prezent au fost zile când nicio navă de transport nu s-a mişcat din port.
Pentru Financial Times, expansiunea universului de yielduri negative ale obligaţiunilor guvernamentale reprezintă un semn de recesiune. Randamentul mediu al obligaţiunilor emise de guvernul german este sub zero, iar Japonia este pe cale să devină prima mare piaţă de datorii suverane, bonduri cu scadenţa la 10 ani care nu aduc niciun câştig. În SUA, randamentul titlurilor de trezorie cu scadenţa la 10 ani au atins săptămâna trecută 1,8%, minimul ultimelor nouă luni. Bondurile guvernamentale sunt considerate de obicei investiţii sigure în vremuri tulburi.
„La aceste niveluri, pieţele de obligaţiuni prognozează recesiune“, spune Marcus Brookest, strateg la Schroders.
Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morţii” care poate accentua declinul preţurilor petrolului, poate duce la recesiune şi pesimism de durată pe bursele de acţiuni, scrie CNBC.
Pe lângă suma de 4,2 miliarde de lei prevăzută în prospectul de împrumut pentru licitaţiile principale, Trezoreria vrea să atragă şi suma de 360 de milioane lei în cadrul licitaţiilor suplimentare, în care condiţiile de vânzare ale obligaţiunilor sunt cele stabilite în cadrul sesiunilor de referinţă.
Prima licitaţie de anul următor este programată pentru 4 ianuarie, când Finanţele vor să atragă 600 milioane lei prin vânzarea de obligaţiuni scadente în ianuarie 2018. Sesiunea suplimentară pentru această licitaţie este programată în ziua următoare şi vizează suma de 90 milioane lei.
Potrivit prospectului de împrumut publicat de Finanţe, statul vrea să vândă în ianuarie certificate de trezorerie în valoare de 1,8 miliarde lei, urmând ca planul de finanţare să fie completat prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi iniţiale între 3 şi 15 ani.
“Ministerul Finanţelor vrea sa vândă titluri de stat de 4,6 miliarde lei în ianuarie faţă de un volum brut de emisiuni de 3,2 miliarde lei pe lună, în medie, în 2015. Titluri de 7 miliarde de lei vor ajunge la maturitate, dar la sfârşitul lunii ianuarie 2016. Totuşi, surplusul amplu de lichiditate, pe fondul accelerării cheltuielilor bugetare din ultimele două luni din 2015, ar trebui să ofere o rezervă destul de mare pentru a acomoda cel mai mare volum brut de emisiuni după februarie 2015”, scriu economiştii ING Bank România într-o notă către analişti şi investitori.
Ministerul Finanţelor a atras în decembrie de pe piaţa internă 2,75 miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni şi titluri de stat, iar totalul pentru acest an a urcat la 38,6 miliarde lei, cu 16% mai puţin faţă de anul anterior, când a atras 46 miliarde lei (41,9 miliarde lei şi 928,7 miliarde euro).
Pe ansamblul lunii decembrie, Ministerul Finanţelor a avut programate împrumuturi de pe piaţa internă de 3,03 miliarde lei, după ce în primele 11 luni ale anului MFP a împrumutat de pe piaţa internă 35,9 miliarde lei.
La totalul pentru acest an atras de pe piaţa internă se adaugă şi fondurile de 2 miliarde euro obţinute de stat la finele lunii octombrie de pe pieţele externe, prin vânzarea de obligaţiuni în cadrul a două emisiuni. Statul a vândut titluri pe zece ani în valoare de 1,25 miliarde euro şi obligaţiuni pe 20 de ani totalizând 750 milioane euro.
Ministerul Finanţelor a anunţat la începutul acestui an că vrea să împrumute în 2015 până la 40 miliarde lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, fonduri care urmau să fie suplimentate cu maximum 3 miliarde euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale. În cea mai mare parte, aceste fonduri au fost necesare pentru a acoperi scadenţe planificate de 28,1 miliarde lei, din care 24,2 miliarde lei pentru împrumuturile în lei şi 3,9 miliarde lei pentru cele în valută.
Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 41,9 miliarde lei, dar şi 928,7 milioane euro prin vânzarea de titluri de stat în euro. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset, a publicat astăzi „Previziunile Scandaloase” anuale pentru anul ce urmează. Acestea sunt 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar pe măsură ce ne apropiem de 2016. Ca întotdeauna, predicţiile cuprind pieţele şi regiunile geografice în lung şi-n lat; mergând de la întoarcerea drastică a petrolului la 100$ pe baril, la mult lăudaţii unicorni din Silicon Valley care se întorc în mit. Alte afirmaţii includ creşterea rublei ruseşti cu 20% versus coşul dolarul american /euro, Olimpiada care ajută în forţă redresarea Braziliei şi o scădere a obligaţiunilor corporative.
“Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea. În acest context am stabilit previziunile acestui an”, a comentat Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.
“Previziunile Scandaloase ale Saxo Bank rămân un exerciţiu în găsirea a zece idei relativ controversate şi fără legătură între ele care ţi-ar putea răsturna universul investiţiilor. Este un moment plin de satisfacţii să vezi cum previziunile controversate stârnesc imaginaţia clienţilor şi alimentează o dezbatere continuă; exact acest proces al dezbaterilor şi al gândirii anti-turmă este cel care se află la baza tradiţiei de acum stabilite a Saxo de a încerca să atragă atenţia asupra lucrurilor de neînţeles”, a adăugat Jakobsen.
Iată cele 10 previziunile scandaloase ale Saxo Bank:
1. Direcţia EURUSD? Este 1,23…
Europa are un surplus masiv de cont curent, iar inflaţia mai scăzută ar trebui, după logica macroeconomică, să însemne o monedă mai puternică, nu mai slabă. Cursa spre un nivel scăzut a trecut printr-un ciclu complet, acest lucru însemnând că ne-am întors la un dolar mai slab ca rezultat direct la politicii SUA în ce priveşte dobânzile.
2. Rubla rusească creşte cu 20% până la finalul lui 2016
Până la sfârşitul anului 2016, o creştere a cererii pentru petrol şi creşterea dobânzilor de către Fed într-un ritm lent nepotrivit va duce la creşterea rublei ruseşti cu aproape 20% faţă de coşul dolar american /euro în 2016.
3. Unicornii din Silicon Valley aduşi cu picioarele înapoi pe pământ
2016 va semăna cu 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică.
4. Olimpiada va ajuta în forţă redresarea pieţei emergente din Brazilia
Stabilizarea, investiţiile făcute în Olimpiadă şi reformele modeste vor aduce o redresare a sentimentului în Brazilia, cu exporturi ale pieţei emergente ajutate de valutele locale mai ieftine. Rezultatul: capitalurile proprii de pe piaţa emergentă vor avea un an foarte bun – vor depăşi obligaţiunile şi alte capitaluri proprii.
5. Democraţii menţin preşedinţia, recâştigă Congresul într-o victorie covârşitoare în 2016
Partidul Republican trece de la forţă la o slăbire dramatică pe măsură ce se manifestă dezacordurile de pe urma unei lupte interne legate de direcţia viitoare. Acest lucru va duce la o victorie covârşitoare a Partidului Democrat, luând în considerare executarea cu succes a campaniei de creştere a numărului de voturi în rândul generaţiei Y care votează masiv datorită frustrării generate de impasul politic şi perspectivele scăzute pentru găsirea unui loc de muncă din ultimii opt ani.
6. Problemele OPEC determină scurta întoarcere la 100$/barilul de petrol
Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia „furnizează-şi-condu” continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu-se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100$/baril la orizont.
7. Argintul iese de sub dominaţia aurului pentru a creşte cu 33%
2016 va aduce o încredere reînnoită în argint. Tendinţa politică spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin susţinerea energiei regenerabile va creşte şi mai mult cererea industrială pentru acest metal datorită folosirii sale în celule solare. Ca atare, argintul va creşte cu o treime, lăsând în urmă alte metale.
8. Fed-ul agresiv va fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale
Finalul lui 2016 o va prinde pe şefa Fed, Janet Yellen, lansându-se pe un drum agresiv cu o serie de creşteri ale dobânzii, determinând o lichidare enormă pe toate pieţele importante de obligaţiuni, pe măsură ce randamentele încep să crească. Pe măsură ce tranşele din bilanţurile de bancă şi ale brokerilor alocate tranzacţionării cu obligaţiuni şi a formării de piaţă aproape au dispărut, una din părţile vitale ale unei pieţe funcţionale pur şi simplu nu e acolo. Realizarea acestui fapt are loc prea târziu, iar întreaga parte a cumpărătorilor intră în panică şi vinde unilateral, pe măsură ce modelele de risc foarte avansat se clatină spre o alertă simetrică de cod roşu.
9. El Niño declanşează creşterea inflaţiei
El Niño de anul viitor va fi cel mai puternic, conform tuturor datelor şi va genera deficite de umiditate în multe zone din Asia de SE şi secetă în Australia. Randamentele mai scăzute la toate materiile prime agricole vor restricţiona proviziile într-un moment în care cererea este încă în creştere datorită expansiunii economice globale. Rezultatul va fi o creştere de 40% a Bloomberg Agriculture Spot Index, aducând o presiune inflaţionistă de care e mare nevoie.
10. Inegalitatea va fi cea care va râde la urmă în faţa luxului
Confruntată cu o inegalitate în creştere şi şomaj peste 10%, Europa ia în considerare introducerea unui venit de bază universal pentru a se asigura că toţi cetăţenii îşi vor permite satisfacerea nevoilor de bază. Într-o societate mai egalitară în care alte valori sunt promovate, cererea pentru bunurile de lux scade brusc – sectorul intră în colaps.