BusinessMagazin

Tag: obiceiuri

  • Superstiţii şi obiceiuri de ANUL NOU: Ce să faci şi ce să nu faci pentru un 2014 perfect

     Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

    În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

    Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI: Obiceiuri de Crăciun în Maramureş

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • SAP România lansează un soft specializat pentru retaileri

    Soluţia de business pentru retaileri analizează obiceiurile de cumpărare prin utilizarea datelor de la casele de marcat la nivel de produs individual, cu ajutorul tehnologiei in-memory computing, asigurată de platforma analitică SAP HANA.

    “Până acum, retailerii nu aveau nici tehnologia şi nici resursele necesare pentru analizarea obiceiului de cumpărare la nivel individual, toate aceste statistici fiind realizate la nivel agregat.”, a declarat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România, despre Affinity Insight, realizat în premieră internaţională de consultanţii din cadrul departamentului Performance & Insight Optimization al SAP România.

    Practic, soluţia Affinity Insight este un instrument de analiză ce permite comercianţilor să prelucreze în timp foarte scurt datele de vânzări la nivelul coşului de cumpărături al fiecărui client în parte, scopul fiind identificarea corelaţiilor cantitative dintre anumite produse sau grupuri de produse. Pe baza acestor informaţii, retailerii urmăresc în principal: eficientizarea promoţiilor, maximizarea profitabilităţii pe coşul mediu de cumpărături, optimizarea spaţiului la raft şi a plasărilor secundare.

    Până la apariţia platformei tehnologice inovatoare SAP HANA, analiza acestor date, la nivel de regiune, magazin, grupă de produse, grupe de clienţi, interval orar, era anevoioasă, durând zile întregi. Acum viteza de până la de 10.000 de ori mai mare cu care HANA procesează datele, faţă de bazele de date tradiţionale, permite optimizarea ambelor etape: pregătirea promoţiilor prin analiza datelor şi răspunsuri rapide la întrebări de business succesive, dar şi urmărirea efectului promoţiilor în timp util.

    “Identificarea afinităţilor între anumite produse este posibilă prin crearea unor algoritmi de calcul inovatori şi unici în lume, toată această metodologie fiind pusă la punct de către consultanţii SAP din România”, a adăugat Tomşa.

    Departamentul Performance & Insight Optimization (PIO) din România s-a înfiinţat în 2010, fiind într-o continuă creştere, şi este format din specialişti care au cunoştinţe avansate de matematică şi informatică. Echipe similare mai există doar în Statele Unite şi Germania.

    “Scopul nostru este de a concepe soluţii pentru probleme non standard privind optimizarea proceselor specifice de business. Affinity Insight este o primă soluţie standard realizată de către echipa PIO locală. Ne mândrim că această soluţie a fost concepută în Romania, fiind prima aplicaţie autohtonă care intră în portofoliul de aplicaţii SAP la nivel mondial. Soluţia a fost finalizată în decembrie 2012, iar primul contract de livrare a fost semnat în ianuarie 2013, ceea ce reprezintă încă o dovadă a succesului aplicaţiei”, a explicat Viorel Marcu, manager Performance & Insight Optimization, SAP România.

  • REPORTAJ: Ouă cu mărgele, fete stropite cu parfum şi haine noi, obiceiuri de Paşte în Bistriţa-Năsăud

     În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâştei, păpădii sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.

    În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecţie şi un farmec aparte.

    Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea şi se coase pe un şir care împrejmuieşte oul ca o armură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi şi de ce facem cumpărături online?

    Românii şi majoritatea locuitorilor din Europa Centrală şi de Est sunt interesaţi în principal de preţ şi de disponibilitatea produsului atunci când fac achiziţii online, atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional. Atunci când este vorba de brandurile preferate, românii apelează la magazinele online din străinătate pentru a cumpăra Adidas şi Nike, Emporio/Giorgio Armani, Ralph Lauren, Hugo Boss, Chanel sau Dior, Diesel ori Tommy Hilfiger, Calvin Klein şi Casio, Apple şi Samsung, dar şi alte branduri care nu sunt disponibile pe piaţa din România.

    Între motivele pentru care românii aleg să cumpere produse din magazine online din străinătate se numară şi dorinţa de a avea acces la anumite versiuni ale produsului dorit – care nu sunt disponibile pe piaţa din România – (17.5%) sau faptul că un anumit brand sau model nu este disponibil pe piaţa din România (17.1%). Din punct de vedere al disponibilităţii brandurilor, piaţa românească este similară cu cele din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

    Studiul “Brand Availability in CEE” a fost realizat de PayPal cu ajutorul a 12.000 dintre utilizatorii săi din România, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia. Raportul evidentiază două lucruri importante: o creştere a numărului de tranzacţii cu valoare mică făcute în străinătate (tranzacţii sub 100 RON) şi o creştere a rolului Asiei ca destinaţie pentru achiziţii online. Tranzacţiile de valoare mică au caracterizat până acum tranzacţiile pe pieţele locale. Aceasta schimbare sugerează creşterea încrederii în shoppingul online indiferent de locul în care se află sediul vânzătorului. în acelaşi timp, cumpărăturile de valori mici indică şi un grad crescut de maturitate a pieţei, arătând că utilizatorii de internet se simt confortabil şi în siguranţă atunci când fac online cumpărături de zi cu zi, achiziţionând bunuri digitale cum ar fi muzica, ştiri online sau jocuri pentru computer.

    Al doilea trend este reprezentat de creşterea importanţei pieţei asiatice în relaţie cu achiziţiile online. Diferenţele culturale şi distanţa dintre Europa Centrală şi de Est şi Asia nu mai reprezintă o problemă. în funcţie de categoria de produse achiziţionate, achiziţiile online sunt preferate de 25% dintre consumatorii din România şi din regiune.

    Produsele din Asia par a fi alternativa mai ieftină. Cele mai populare branduri de îmbrăcăminte cumpărate online de către români sunt Levis, Adidas, Tommy Hilfiger sau Calvin Klein. Atunci când cumpără haine, românii preferă magazinele din Uniunea Europeana, apoi pe cele din SUA şi Asia.

    În materie de electronice, branduri precum Apple şi Samsung, Asus, Benq, Canon, Dell, HP, HTC sau IBM fac parte dintre preferatele consumatorilor români. Majoritatea românilor care folosesc PayPal spun că au achiziţionat electronice în special pe plan local în ultimul an; pe de altă parte, cei care au făcut achiziţii din străinătate au preferat magazinele online din Uniunea Europeană, urmate de cele din Asia şi Statele Unite.

    Pe de altă parte, atunci când caută să cumpere alternative mai ieftine, consumatorii români se orientează către piaţa asiatică. Românii cumpară în special pe plan local, însă apelează la piaţa internaţională atunci când nu găsesc produsele pe care le doresc. Din acest punct de vedere, românii, ungurii, slovacii şi cehii au obiceiuri de consum similare, în timp ce polonezii sunt loiali pieţei lor locale.
    Care sunt produsele pe care românii le cumpără din străinătate?

    În afară de produsele diverse (55%), românii cumpară cel mai mult electronice (37.54 %), produse digitale şi software (31%), îmbrăcăminte (17.67%), bijuterii şi ceasuri (13.27%), dar şi parfumuri şi produse cosmetice – sub 10 %.

    Conform informaţiilor colectate în cadrul “Brand Availability Report”, majoritatea românilor care folosesc PayPal au cheltuit în medie 900 RON pentru achiziţii online (39%), pe locurile următoare în top situându-se cei care au cheltuit 100-299 RON pentru cumpărături online în ultimele 12 luni şi cei care au alocat 700-899 RON pentru a face achiziţii via PayPal. Când este vorba de sume mari cheltuite online, România şi Slovacia sunt pe primele locuri în CEE (39%), urmate de Cehia (33%), Ungaria (26%) şi Polonia (22%).

    Consumatorii cu studii superioare cumpără mai des din străinătate

    Trei sferturi (75%) dintre utilizatorii români de PayPal care au participat la studiul “Brand Availability in CEE” au absolvit studii universitare sau post universitare, majoritatea locuind în mediul urban. O treime dintre utilizatorii români de PayPal (32%) fac cumpărături online o dată pe trimestru, aproape o treime (32%) cumpără online de câteva ori pe trimestru, o cincime (18.7%) – o dată la jumătate de an şi 17% – mai des decât o dată pe lună. Restul celor care au răspuns la studiu fac cumpărături online o dată pe lună, o dată pe an sau mai rar de atât.

  • Economia hipsterului. Analiza unui fenomen social şi cultural

    În The Hipster Handbook, cartea de căpătâi care mai risipeşte cât de cât din ambiguitatea pe care o generează hipsterii, hipsterul e socotit drept o persoană cu preferinţe, atitudini sociale şi opinii socotite a fi cool de către cei cool. Deşi, după cum susţine documentul, cool nu mai e un cuvânt prea folosit de hipsteri, noul său sinonim fiind deck. Deşi îşi consumă existenţa în rândul maselor mari de oameni, nu consideră că ar face parte din ele şi cataloghează drept kitsch tot ce e pe gustul mulţimii. Finalmente, se spune despre hipsteri că nu ar avea un procent mai mare de 2% de grăsime din masa corporală.

    Asta ar fi definiţia din manual. De aici şi până la ce e pe teren e totuşi cale lungă. Spuneam că liniile în care s-ar putea încadra tinerii din această categorie sunt cât se poate de ambigue pentru că, asemeni masonilor, însăşi esenţa de a fi hipster e aceea de a nu-ţi recunoaşte apartenenţa la categorie. La hipsteri e ceva mai greu, dat fiind că îi trădează tocmai stilul lor de viaţă. Ascultă acelaşi gen de muzică, mai ales indie, frecventează aceleaşi locuri şi au cam aceleaşi gusturi vestimentare. Iar profilurile lor de Facebook sunt pline de poze bizare, dar care, bineînţeles, contribuie la crearea identităţii lor, mai ales în faţa celorlalţi.

    Cristina împlineşte în vară 25 de ani. A absolvit Matematica, dar a înţeles, după patru ani de facultate, că nu e tocmai pe gustul ei şi că trebuie să facă altceva, aşa că s-a apucat de litere. Nu a lucrat niciodată pentru că nu ştie exact ce vrea. Este înaltă şi slabă, poartă ochelari şi spune că a moştenit “fashion sense-ul” de la mama ei. Pare mereu răvăşită, însă îşi alege atentă hainele de fiecare dată când iese în oraş. Locuieşte într-o mansardă vintage de pe lângă Arcul de Triumf şi se arată încântată de parcurile din nordul oraşului şi de liniştea de pe străduţa pe care locuieşte. Spune chiar ea că să fii hipster e relativ ieftin, din punct de vedere economic, şi chiar simplu, din cel social, pentru că te îmbraci şi comporţi de parcă n-ai niciodată bani. “Să n-ai într-adevăr bani într-o zi e chiar un avantaj. Te scuteşte de disimulare”, spune ironic Cristina. La nici un an de la startul masterului, şi-a dat seama că România nu mai e pe gustul ei. Aşa că a decis să plece cu o bursă de un an în Slovacia, unde să cunoască oameni noi, o cultură diferită şi să iasă, măcar temporar, din rutina tot mai apăsătoare din ţară. Şi după pozele care însoţesc cea mai recentă postare a sa de pe Facebook – “în sala de calculatoare a intrat o fată care miroase puternic a iarbă. M-a făcut să-i zâmbesc frumos” – pare că şi-a găsit locul în noua sa casă. Spune că hispterii îşi petrec o bună parte din timpul liber în Photoshop pentru că nu postează imagini needitate. Şi, da, vorbeşte despre ei la persoana a treia: “îşi pierd vremea în Photoshop şi citind cărţi dubioase, dar fără de care nu-şi pot lărgi cercul social. Hipsterii pierd mai mult vremea prin baruri decât prin cluburi. în cluburi e prea gălăgios şi nu pot povesti despre cărţile pe care le-au citit”.

    Spune că nu e scump să fii hipster şi că singurul efort financiar pe care l-a făcut a fost să-şi cumpere un aparat foto D-SLR ca să facă poze frumoase. Mulţi s-au plictisit însă de pixeli perfecţi şi şi-au cumpărat o cameră foto pe film la cinci lei de la ruşi: “Toate pozele arată varză acum, dar sunt cool în repere hipstereşti”. Cristina încă trăieşte din banii părinţilor, dar şi-a construit un stil de viaţă care să-i permită să nu aibă nevoie de prea mulţi. Foloseşte doar transportul în comun, merge mult pe jos, nu fumează şi evită ieşirile în localuri prea scumpe. îşi completează ţinuta cu tenişi şi nu ezită să intre în magazine second-hand pentru a-şi găsi îmbrăcăminte vintage. După cum puncta Anca, designer de la un nou brand, Bipolar, care a lansat o linie de tricouri retro-cool, pentru revista The One, hipstereala se mulează perfect pe tânărul român, ca o cămaşă în carouri pe un trup slab de purtător ironic de mustaţă, ce se distrează în stil new age infuzat cu puţin vintage. “Totul e ironic şi la zeflemea. E cu haz de necaz, cum ne place nouă românilor. De la mustăţile ironice de porn star de anii ’80 şi colanţii neon, hidoasele borsete sau cămăşile de tăietor de lemne şi până la ochelarii de vedere purtaţi ca accesoriu, totul e un regal de ironie.” Cristina e convinsă de crezul în care se regăsesc cei de vârsta sa – “Munca te îndobitoceşte” – de aceea sunt mult mai preocupaţi de dezvoltarea lor personală. Hipsterii citesc mult, deci ştiu multe. De aceea, spune Cristina, toţi vor să se angajeze la librăria Cărtureşti, deşi salariile sunt de nimic: “Ei stau prost cu principiul conservării, dar dacă ar avea bani, i-ar cheltui pe multe chestii care ţie poate ţi s-ar părea dubioase şi inutile”.

  • Afirmaţie neaşteptată a şefului Carrefour: Românului îi place să facă shopping mai mult decât oricărui european

    “Evoluţia consumului în România a fost în 2012 mai bună decât media europeană. Mai mult, continui să cred însă că piaţa locală are potenţial pe termen lung.” Francezul, venit în România în primăvara lui 2011, adaugă că deşi preţul rămâne principalul factor care influenţează procesul de achi­ziţie, comportamentul de consum s-a schim­bat. “Înainte de criză românii voiau să cumpere pro­duse din afară. Acum, în contextul crizei financiare, vor să susţină economia locală şi cum­pără mai multe produse fabricate în România.” El mai spune că românii au plăcerea shoppingului, astfel că lor le place să meargă la cumpă­rături mai mult decât oricărui alt european. În acest context Carrefour continuă cu expansiunea după ce anul trecut a deschis 21 de supermarketuri, circa 20 de magazine de proximitate şi un centru comercial în parteneriat cu dezvoltatorul imobiliar NEPI. “Mergem înainte cu dezvoltarea reţelei în acelaşi ritm ca în ultimii ani. Deschidem diferite formate de magazine în funcţie de nevoile românilor, inclusiv hipermarketuri.” Pe piaţa locală grupul deţine 24 de hipermarketuri (a fost închisă unitatea din Arad după închiderea mallului în care era amplasată), 65 de supermarketuri şi 21 de magazine de proximitate. În 2011 – ultimul an pentru care există informaţii – Carrefour a obţinut afaceri de 1,07 mld. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Câţi tineri îşi verifică e-mail-ului şi profilul de pe reţele sociale înainte de a se ridica din pat

    9 din 10 respondenţi, dintre cei intervievaţi, se vor îmbrăca, se vor spăla pe dinţi şi îşi vor verifica smartphone-urile înainte de a se duce la şcoală sau la serviciu, într-o rutină zilnică; 60% din membrii Generaţiei Y îşi verifică noutăţile de pe e-mail, mesaje text şi site-urile de socializare, de pe smartphone, la nivel de subconştient sau în mod compulsiv; Dintre aceştia, mai degrabă femeile sunt tentate să se conecteze, astfel 85% din femei în comparaţie cu 63% din bărbaţi îşi verifică în mod compulsiv noutăţile de pe e-mail, mesagerie text şi site-urile de socializare de pe smartphone. Peste 40% din respondenţi ar trece printr-un efect de “închistare” şi s-ar simţi neliniştiţi, ca şi cum o parte din ei ar lipsi dacă nu ar putea să-şi verifice constant smartphone-urile. Dintre aceşti utilizatori compulsivi de smartphone, 60% îşi doresc să nu se simtă atât de constrânşi.

    Trei din patru respondenţi folosesc smartphone-urile în pat; Peste o treime din respondenţi folosesc smartphone-urile la toaletă; Aproape jumătate din respondenţii intervievaţi (46%) au declarat că trimit SMS-uri, e-mail-uri şi verifică site-urile de socializare în timpul meselor alături de familie şi prieteni; Chiar dacă este periculos, aproape o persoană din cinci admite că trimite SMS-uri în timp ce conduce.

    Aproximativ 70% din membrii generaţiei Y au declarat că aplicaţiile pentru dispozitivele mobile sunt importante pentru vieţile lor de zi cu zi; Mai mult de jumătate din respondenţi declară că folosesc aplicaţiile, mai ales pentru jocuri şi divertisment; Circa unul din patru (27%) folosesc aplicaţiile mobile la serviciu.

    70% dintre membrii Generaţiei Y au declarat că folosesc mai puţin de 10 aplicaţii de smartphone în mod regulat; Doar unul din patru, 24% dintre respondenţi la nivel global, au declarat că folosesc în mod regulat între 10 şi 25 de aplicaţii.

    Două treimi dintre respondenţi au recunoscut că au petrecut cel puţin la fel de mult timp socializând online decât în persoană; Totuşi există o diferenţiere în funcţie de sex: 38% dintre bărbaţii intervievaţi la nivel global petrec mai mult timp socializând în persoană, în comparaţie cu doar 29% din femei;

    Peste o treime din respondenţi cred că majoritatea persoanelor au identităţi foarte diferite pe internet faţă de viaţa reală; Întrebaţi despre ei înşişi, doar 44% din respondenţi au declarat că identitatea de pe internet este la fel ca cea din lumea reală.

    Smartphone-urile sunt considerate a fi de două ori mai populare decât desktop-ul şi de trei ori mai populare decât tabletele; Aproape 90% din respondenţi încarcă fotografii online pentru a le partaja şi stoca pe site-uri; 62% încarcă videoclipuri pentru a le partaja şi depozita pe site-uri; 87% din respondenţi deţin cont de Facebook, iar unul din 10 este tot timpul conectat la Facebook; 41% din respondenţi actualizează contul de Facebook cel puţin o dată pe zi şi peste o persoană din cinci îşi actualizează contul de mai multe ori pe zi; 56% din respondenţi au cont pe Twitter şi 21% activează pe el cel puţin o dată pe zi;

    Bazat pe un sondaj efectuat de InsightExpress asupra a 3600 studenţi şi tineri angajaţi cu vârste între 18 şi 30 de ani şi profesioniţti IT, din 18 ţări, raportul analizează cum Generaţia Y utilizează internetul şi dispozitivele mobile pentru a se conecta cu lumea din jurul lor. Raportul dezvăluie comportamentul şi atitudinea faţă de accesul şi confidenţialitatea fluxului enorm de date generate de smartphone-uri, senzori, camere video, monitoare şi alte dispozitive conectate.

  • Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din saorma.

    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan, administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina, ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei, aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business, intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Cele mai trăsnite video-uri din lume – VIDEO

    Rusia

    –>>> Vezi paginile urmatoare pentru celelalte clipuri