BusinessMagazin

Tag: nazism

  • Un român a făcut unealta cu care Hitler putea să distrugă lumea

    Planul pare mai degrabă conceput de un răufăcător din filmele cu James Bond, dar naziştii sunt cei care plănuiau să folosească acest tip de armă, cu un diametreu de peste un km. Oglinda ar fi putut fi folosită pentru a concentra razele solare asupra unei ţinte anume, aşa cum folosesc copii lentile pentru a aprinde paie, relatează Dailymail.

    Un articol publicat în revista Life din 1945 arată cum “armata americană a făcut o descoperire uluitoare: oamenii de ştiinţă germani aveau planuri serioase de a construi o armă solară”. Oglinda gigant, plasată deasupra Pământului ar fi “concentrat raze solare într-un anume punct de pe suprafaţa scoarţei terestre”.

    Ideea a fost generată în 1923 de omul de ştiinţă Hermann Oberth, cunoscut drept părinte fondator al ştiinţei rachetelor.

    Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind însă în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.

    Cu un cost estimat de trei milioane de mărci şi o perioadă de execuţie de 15 ani, scopul iniţial acestei oglinzi gigant ar fi fost să suplinească razele solare, în zonele altminteri păgubite de astru. Dar Oberth a descris această invenţie, ulterior, ca “arma supremă”.

    El spunea că “oglinda mea spaţială este ca acelea pe care şcolarii le folosesc pentru a proiecta raze solare pe tavanul sălii de clasă”. În 1945, când Aliaţii au început să cotrobăie prin planurile de război capturate, a devenit evident că naziştii se folosiseră de ideea lui Oberth şi începuseră să caute posibilităţi pentru a construi această armă pe o orbită plasată la circa 30 km de Pământ.

    Conform revistei Life, arma ar fi urmat să fie asamblată din piese, pe orbită. Arma ar fi trebuit să aibă şi o staţie spaţială, cu locuri în care rachetele de aprovizionare ar fi putut să se cupleze, grădini care ar fi trebuit să furnizeze oxigen şi generatoare solare pentru aprovizionarea cu energie.

    Germanii nu sunt însă singurii care au căutat variante prin care să se folosească de puterea soarelui. În 1999, ruşii au făcut publică intenţia lor de a folosi o oglindă pentru a reflecta lumina solară pe Pământ în perioada iernii.
     

  • Ce au în comun naziştii şi Hugo Boss

    Se pare că designul uniformelor naziste nu a fost unul întâmplător, branduri celebre astăzi participând la realizarea lor. Printre acestea, compania producătoare de haine de lux Hugo Boss.

    Hugo Boss şi-a început cariera ca simplu croitor. După cel de-al Doilea Război Mondial,când avea 33 de ani, şi-a fondat propria companie în Metzingen, Germania. Atunci aceasta era doar o mică unitate firmă cu 30 de angajaţi, la distanţă de brandul cunoscut în întreaga lume de acum.

    Când compania a început să simtă impactul crizei economice din 1931, Boss a acceptat oferta de a face uniforme pentru partidul nazist.
    În 1931, angajaţii Hugo Boss au început să lucreze la uniformele militare pentru trupele SS şi SA, dar şi pentru Tineretul Hitlerist. În afara uniformelor, Boss producea şi haine obişnuite până în 1938 când “şi-a reorientat producţia exclusiv activitatea pe producţia de uniforme”, potrivit spuselor unui specialist în istoria lui Boss la Universitatea din Munchen.

    “AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape

    din ghearele doctorului Josef Mengele: “A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)

    Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)

    Se pare că uniformele au avut succes, firma a înregistrat un profit consistent şi au crescut la 300 de angajaţi dintr-o dată.Hugo Boss fusese şi membru al partidului nazist. A murit în 1948 şi nu a avut şansa să vadă cum aceasta s-a transformat într-un brand recunoscut în lume. În 1960, firma a făcut tranziţia spre costume, iar această linie a transformat brandul Boss într-un jucător important pe piaţa modei. Compania din prezent a fost vândută unor noi proprietari şi nu mai are legături cu familia Boss.

    Se pare că Hugo Boss nu este singura companie care a lucrat pentru nazişti. Familia de industriaşi Quandts, deţinătorii pachetului majoritar de acţiuni al BMW au recunoscut că au folosit mii de muncitori în businessul din perioada regimului nazist. În 1999, Deutsche Bank a fost de asemenea investigată în legătură cu practicile din acea perioadă. Se spune că au fost folosite credite de la această bancă pentru pentru construirea unor tabere de concentrare la Auschwitz..

    Statul german a creat în 1990 un fond în care companiile cu trecut nazist să plătească pentru a compensa modul în care au fost trataţi angajaţii lor în perioada naziştilor printre care şi ameninţarea cu lagărele de concentrare.

  • IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Albert Goring ar putea primi titlul “Drepţi între popoare” după ce va fi evaluat de către o comisie formată din zece supravieţuitori ai Holocaustului. Decoraţia, instituită din 1953, a fost acordată până acum către circa 20.000 de oameni din 47 de ţări. Doar 510 sunt germani, printre care Clare Barwitzky, care a salvat 30 de copii de la deportare în Chamonix în 1943, şi Willi Ahrem, comandantul unui lagăr de muncă silnică, care i-a avertizat şi ascuns pe evrei când trupele SS au încercat să-i omoare.

    Hermann Goring a fost unul dintre comandanţii diviziei aeriene de război Luftwaffe şi cel mai apropiat confident al lui Adolf Hitler. A contribuit decisiv la popularizarea nazismului şi a fost responsabil de pregătirea industriei şi economiei germane pentru al Doilea Război Mondial. În 1941, a dat ordinul începerii pregătirilor necesare pentru instaurarea “Soluţiei Finale”, cu scopul exterminării evreilor din Europa.

    Albert Goring, fratele mai mic al lui Hermann, avea convingeri diferite. El ura naziştii şi anticipase încă dinaintea războiului că Hitler va ruina Germania. Nu s-a alăturat partidului nazist şi, în ciuda apropierii fratelui său de Hitler, a preferat să se mute în Austria şi să devină cetăţean austriac. După anexarea Austriei de către nazişti, Albert a decis să se mute la Praga şi de acolo la Budapesta şi la Bucureşti. În puţinele ocazii în care s-au întâlnit, în cei 12 ani de la instaurarea regimului până la înfrângerea Germaniei de către Aliaţi, Hermann l-a protejat pe fratele său de serviciile secrete, Albert riscând să fie arestat şi executat pentru activităţile sale contrare legilor.


    În 1962, scriitorul evreu Ernst Neubach nota într-un articol intitulat “Prietenul meu Goring”, publicat în revista Aktuell, câteva dintre acţiunile lui Albert. Neubach descrie un episod petrecut la Viena, la scurt timp după invazia naziştilor. Când trupele naziste au percheziţionat vopsitoria Raber de pe strada Wehringerstrasse şi nu l-au găsit pe proprietarul acesteia, au decis să o pună pe mama sa de 75 de ani în vitrina pe care au scris cu vopsea “Sunt un evreu murdar”. Goring a văzut scena şi a scos-o pe femeie din vitrină, sub privirile uimite ale trecătorilor şi ale ofiţerilor SS. Aceştia l-au eliberat imediat după ce au văzut actele sale de identitate.

    “Mulţi oameni îi datorează libertatea fratelui lui Hermann Goring”, scrie Neubach. Albert Goring şi-a salvat şi doctorul, Max Wolf, de la trimirea în lagărul de concentrare Dachau. A eliberat evrei arestaţi şi le-a transferat bunurile confiscate către Zurich. L-a scăpat de teroarea nazistă şi pe Oskar Pilzer, fostul preşedinte al celei mai mari case de producţii din Austria, după ce l-a escortat la graniţă chiar înainte de a fi capturat. Mai târziu, la Praga, i-a scris comandatului lagărului Dachau, folosindu-se de numele Goring pentru a-l elibera pe medicul Josef Charvat, unul dintre evreii militanţi împotriva nazismului. După primirea scrisorii, comandantul a hotărât să elibereze doi deţinuţi cu numele Charvat, pentru a nu avea probleme cu superiorii, iar astfel şi liderul comunist Charvat reuşea să scape cu viaţă de la Dachau.

  • Moştenitorii PĂRINTELUI NAZISMULUI sunt MILIARDARI şi în zilele noastre (FOTO)

    “Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de şase zile. Tati, cei şase frăţiori ai tăi şi cu mine vom da vieţilor noastre naţionalist-socialiste un sfârşit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ţi transmit ce am învăţat în viaţă: Fii loial. Loial ţie, poporului tău şi ţării tale.” În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels. Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

    Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, el şi fratele său vitreg Herbert – Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, în timp ce Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie – au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich. Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

    Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 61 ani, Gabriele Quandt, de 60 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 58 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 50 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, “Die Quandts”. Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an. “Familia vrea să rămână în umbră, iar situaţia este convenabilă pentru mine”, spunea Becker într-un interviu din biroul său din Bad Homburg: “Ne investim banii pe tot mapamondul, iar dacă investim un milion, 500 de milioane sau trei miliarde, cui îi pasă?”. Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

  • Cum sărbătorea Crăciunul cel mai puternic om al lumii (GALERIE FOTO)

    Petrecerea din 18 decembrie 1941 de la Munchen nu era tocmai ca cele tradiţionale de Crăciun. Hitler credea cu tărie că religia nu-şi putea găsi locul în Reichul celor 1.000 de ani, aşa că a înlocuit figura sfântului Nicolae cu zeul Odin şi i-a forţat pe germani să celebreze mai degrabă solstiţiul de iarnă decât Crăciunul. Aici FOTOGRAFII de la petrecerile naziste.

    Trei ani mai târziu, naziştii aveau să reinventeze Crăciunul şi să comemoreze soldaţii ucişi în război – până la acel moment Germania nazistă raportase pierderi de aproape patru milioane de vieţi. Deşi mâncărurile gătite aveau în general forma svasticii sau a altor simboluri naziste, cei mai mulţi germani numeau sărbătoarea tot Crăciun. Liderul nazist apare stând la masă alături de subalterni, printre care se afla şi Heinrich Himmler, comandantul poliţiei secrete naziste. Alături de Himmler, Hitler a condus operaţiunea de exterminare a evreilor, homosexualilor şi a altor grupuri sociale pe care cei doi le considerau inacceptabile.

  • „AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape din ghearele doctorului Josef Mengele: „A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    Ultima oară când şi-a văzut părinţii a fost în momentul trierii pe peronul de la Auschwitz. Ţinuta identică a celor două surori le-a atras atenţia ofiţerilor nazişti care au remarcat că cele două ar putea fi gemene şi, deci, paciente ideale pentru medicul Josef Mengele. “Patru oameni au trebuit să mă ţină în timp ce au încins vârful unui instrument ca un stilou deasupra unei flăcări şi l-au afundat în cerneală albastră. După aceea au apropiat unealta aceea fierbinte de pielea mea şi au început să-mi scrie numărul pe partea exterioară a braţului stâng: A-7063”, îşi aminteşte Eva.

    “Dr. Mengele apărea la răstimpuri pentru a supraveghea cercetările. Mi-au măsurat capul cu un instrument ca un şubler, format din două piese de metal, pe care le lipeau de ţeasta mea şi le apropiau, strângându-le tare. Ne-au măsurat lobii urechilor, şaua nasului, mărimea buzelor, lăţimea, forma şi culoarea ochilor. Au comparat nuanţa de albastru a ochilor lui Miriam cu albastrul ochilor mei, folosind o paletă de culori. Au măsurat din nou şi din nou. Au petrecut trei ore la o singură ureche. Un fotograf ne făcea poze, iar un artist plastic ne schiţa. Tehnicieni medicali ne făceau câte cinci-şase radiografii odată. (…) O dată pe săptămână, gemenii aveau privilegiul de a face duş. Fiecare dintre noi a primit o bucată de săpun, iar după ce am ajuns în sala de duşuri uriaşă, ne-am scos toate hainele şi le-am lăsat într-un morman, pentru a fi dezinfectate. Ulterior, am aflat că substanţa chimică folosită pentru dezinfectarea lor, Zyklon B, era una dintre cele trei utilizate pentru gazarea şi uciderea oamenilor la Auschwitz. Naziştii combinau Zyklon B, care era produs în granule albastre-cenuşii, cu cianură de hidrogen şi diatomit, pentru a obţine amestecul chimic care extermina în masă. Gazul, amestecat cu mirosul de carne şi oase, creau împreună duhoarea pe care o remarcasem din prima zi. Este un miros pe care niciun om nu-l mai poate uita”, povesteşte românca geamănă care a supravieţuit terorii nazismului.

    “Dr. Mengele ne stabilise o rutină pe care o respectam cu stricteţe. De trei ori pe săptămână mergeam în laboratoarele din Auschwitz pentru studii intense care ne epuizau, iar în celelalte trei zile mergeam în laboratorul pentru analiza sângelui din Birkenau. În zilele de marţi, joi şi sâmbătă, mergeam la laboratorul pentru analiza sângelui. Doi oameni lucrau simultan cu fiecare geamăn. Un doctor îmi introducea un ac în braţul stâng pentru a preleva sânge. Extrăgea o eprubetă, apoi mă înţepa din nou. Mă întrebam <Cât sânge pot să pierd?>. Între timp, un alt doctor mă injecta cu ceva în braţul drept. Îmi înfigea cinci ace, fără să-l fi scos nici măcar pe primul. (…) Mai târziu am aflat că dr. Mengele inocula în mod deliberat unor gemeni boli periculoase, ca scarlatina, după care le injecta diverse substanţe pentru a vedea dacă puteau să vindece boala. Unele injecţii erau încercări de a schimba culoarea ochilor”, rememorează Eva Mozes Kor, care mărturiseşte că după mulţi ani de la eliberare fetele mai mari aveau să îi povestească faptul că Mengele le dusese într-un laborator şi le făcuse transfuzii de la băieţi, dorind să descopere o modalitate prin care să transforme fetele în băieţi şi băieţii în fete.

    Sora ei a murit în 1995 de o formă rară de cancer, cel mai probabil cauzată de experimentele de la Auschwitz. Eva Mozes este una dintre puţinele supravieţuitoare ale Holocaustului. Ambii părinţi şi două surori mai mari au fost ucişi în lagăr. În 1984, a fondat Candles (un acronim pentru Copii ai Auschwitz-ului care au supravieţuit experimentelor de laborator), prin care a reuşit să găsească alţi 122 de gemeni care au rezistat experimentelor lui Mengele. Prin acestă fundaţie a încercat să înveţe publicul despre Holocaust, dar şi despre puterea iertării. A devenit cunoscută în toată lumea după ce şi-a făcut publică iertarea faţă de nazişti. Povestea sa a fost explorată mai târziu în documentarul “Iertându-l pe Mengele”.

    Informaţiile au fost preluate din cartea “Am supravieţuit lagărului morţii”, de Eva Mozes Kor şi Lisa Rojany Buccieri, disponibilă în România la editura Meteor Press.

  • Cel mai puternic câine din istorie

    Primit drept cadou de la şeful său de cabinet, Martin Bormann, Blondi avea să fie unul dintre cele mai apropiate fiinţe ale liderului nazist, chiar şi după ce şi-a mutat sediul central în buncărul de sub cancelaria Reichului de la începutul anului 1945. Câinele avea acces şi în dormitorul lui Adolf Hitler, iar cei doi petreceau ore bune împreună, fiind, după cum spunea chiar el “unul dintre puţinele momentele de relaxare”.

    Potrivit Dailymail, Hitler spera ca animalele să poată comunica cu liderii SS şi a sprijinit o şcoală specială prin care să-i antreneze să vorbească. Oficialii nazişti recrutau aşa numiţii câini educaţi de pe întreg teritoriul Germaniei şi îi antrenau să depisteze semnale folosindu-şi labele. Se spune că unii câini reuşeau să imite vocea umană, iar unul chiar răspunea cu “Mein Furher” la întrebarea “cine e Adolf Hitler”. Despre un alt câine se spune că ar fi scris poezii. Scopul final al antrenării lor era ca animalele să fie folosite în război alături de serviciile secrete. Doctorul Jan Bodenson, de la universitatea din Cardiff, îi numea, într-un raport de cercetare, “câini unici” sau “câinii incredibili ai istoriei”.

    Şcoala din instruire se numea Tier-Sprechschule ASRA şi se afla lângă Hanovra. Condusă de Margarethe Schmitt, a fost inaugurată în 1930 şi a funcţionat şi pe toată durata războiului. Terrierul Rolf vorbea prin apăsarea unei tastaturi cu laba, fiecare literă a alfabetului fiind reprezentată de un număr de apăsări. Câinele ar fi învăţat limbi străine, religie şi ar fi scris şi poezii. Tot Rolf şi-ar fi exprimat intenţia de a se alătura armatei germane – pentru că nu îi plăceau francezii. Un altul pe nume Don imita adesea vocea umană fiind suprins când se adresa unui om imitând cuvintele “Mi-e foame! Vreau prăjituri!”.

    Înainte ca Hitler să se sinucidă, în 30 aprilie 1945, i-a ordonat medicului Werner Haase să testeze pastilele pe Blondi, ca să se asigure că otrăvurile nu erau false. Cei doi au murit în aceeaşi zi. Există informaţii potrivit cărora cele mai mari două iubiri ale Fuhrerului erau Germania – “cu care era şi căsătorit” – şi Blondi, câinele care nu avea să-l trădeze niciodată.

  • De ce vor ruşii să distrugă casa lui Hitler – GALERIE FOTO

    Data de 20 aprilie 1889 a fost poate cea mai importantă din istoria micului oraş austriac Braunau: la adresa Salzburger Vorstadt numărul 15 s-a născut cel mai mostruos lider din toate timpurile. Iar acesta este un motiv pentru care şi în ziua de azi oraşul atrage atenţia întregii lumi.

    Autorităţile locale sunt implicate în dezbateri legate de ce să facă cu spaţiul rămas gol, iar acestea au atras atenţia unui parlamentar rus. El este dispus să strângă suma de 2,2 milioane de euro astfel încât să intre în posesia locuinţei lui Hitler. Iar scopul lui este cel puţin ciudat. Frantz Klintsevich, membru al partidului preşedintelui Vladimir Putin Rusia Unită nu îşi doreşte să îşi petreacă vacanţele aici sau să transforme casa în muzeu, ci vine cu o soluţie mai radicală: demolarea.

    “Aş cumpăra casa într-o clipă dacă aş avea banii” a declarat el pentru publicaţia rusescă Izvestia. “Dacă aş primi un ajutor financiar, aş cumpăra casa şi aş distruge-o imediat în scop demonstrativ.” a adăugat el. Oligarhii nu s-au oferit să îi acorde ajutorul financiar de care are nevoie pentru îndeplinirea acestei dorinţe, în schimb Vadim Solovyov, membru al Partidului Comunist, s-a oferit să vină cu o contribuţie financiară: “Tot ce are legătură cu fascismul ar trebui şters de pe faţa pământului.

    Frantz Klintsevich

    Nimeni nu ar trebui să ştie că acel loc a existat vreodată” a declarat Vadim Solovyov pentru aceeaşi publicaţie. În urmă cu un an, în casa lui Hitler îşi avea sediul o organizaţie care servea persoanelor cu dizabilităţi. După mutarea acesteia, reprezentanţii oraşului Braunau au intrat într-o serie de dispute referitoare la modul în care va fi folosită clădirea. În toamna acestui an, primarul oraşului, Johannes Waidbacher a propus ca aceasta să fie transformată în apartamente locuibile, iar conflictul s-a generat odată cu propunerea unui grup de a transforma locul unde a copilărit Hitler în casă memorială.

    Un istoric local a propus transformarea acesteia în ceea ce el numeşte “Casă a responsabilităţii” pentru promovarea înţelegerii interculturale. Soarta casei rămâne nehotărâtă şi supusă în continuare dezbaterilor, având în vedere faptul că proprietarul, Gerlinde P., nu îşi doreşte să vândă clădirea.

  • Şeful Băncii Austriei avertizează asupra austerităţii, care în anii ’30 a condus la nazism

    “Concentrarea excluxiv pe austeritate în anii ’30 a condus la şomaj în masă, o prăbuşire a sistemelor democratice, iar în final la catastrofa nazismului”, a spus Nowotny. Comentariul, neobişnuit pentru un şef de bancă centrală, mai ales pentru cea din Austria, unde nazismul rămâne încă un subiect tabu, scoate în evidenţă pericolul în care se află Europa în prezent, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Austeritatea severă impusă Germaniei după Primul Război Mondial de învingători a condus la şomaj masiv şi a distrus democraţia, deschizând drumul fascismului şi declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Strategia PDL: au combătut mogulii, acum combat extremiştii care vor distruge ţara

    Declanşatorul a fost ameninţarea deputatului PSD Adrian Solomon că dacă premierul Ungureanu va veni la Bârlad fără să anunţe primăria, ar putea avea soarta lui Aldo Moro. Pornind de aici, au fost rememorate apelativul “camarad” adresat de Crin Antonescu şi Victor Ponta participanţilor la mitingul USL din 7 aprilie, gafa lui Dan Şova cum că românii n-au participat la pogromurile contra evreilor, de apariţia lui Radu Mazăre în uniformă nazistă, remarca de pe Facebook a Olguţei Vasilescu despre Mihai-Răzvan Ungureanu că “oamenii ca el erau împuşcaţi pentru înaltă trădare, în alte vremuri”, dar şi insistenţa USL de a critica programul de vânzări ale companiilor de stat către firme străine, insistenţă taxată de PR-ul puterii drept naţionalism comunist şi xenofobie.

    Interesant e că opoziţia nu numai că n-a observat tactica, dar a continuat, nonşalant şi grosolan, să-i ofere muniţie proaspătă: Victor Ponta a spus despre guvernanţi că “nici dacă-i împuşti nu e suficient”, cu referire la tergiversarea intenţionată de către putere a rezolvării greşelii prin care 2,2 milioane de pensionari au fost puşi să plătească CASS.

    În aceste condiţii, ascensiunea USL în urma moţiunii de cenzură le-a prilejuit comentatorilor fostei puteri, cel puţin pe internet, un tur de forţă remarcabil, cu avertismente mecanic-disperate că useliştii vor trece la un program de răzbunări în stilul anilor ’50 faţă de pedelişti şi de susţinătorii lor, care vor fi prigoniţi, expropriaţi, judecaţi sau pur şi simplu vânaţi pe stradă şi omorâţi. La aceasta se adaugă şi prezicerile că economia va cădea, leul se va prăbuşi, investitorii vor fugi ca potârnichile, ţara va fi dată afară din UE şi NATO şi se va institui teroarea comunistă, precum şi concluzia standard care îi îndeamnă pe cititori să emigreze ca să-şi scape pielea.