BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Cum a construit un imperiu Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA – VIDEO

    Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.

    Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.

    În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o  vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.

    CEO-ul companiei este Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 313 magazine ale IKEA  în 38 de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 783 milioane de vizite în 2016.

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Tânărul de 29 de ani care câştigă 180.000 de euro restaurând mobilier. Anul acesta are obiectiv atingerea milionului de euro

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Probleme mari pentru Ikea: Clienţii se plâng că mobila de sticlă explodează spontan, fără să o atingă nimeni

    O femeie din Indiana a povestit pentru publicaţia americană  că masa cu blat de sticlă a fiului său, produsă de furnizorul de mobilă, a explodat când acesta nu era în cameră.

    „Pregăteam cina, când am auzit un sunet puternic, ca un boom, iar primul meu gând a fost că un copac s-a prăbuşit în casă, atât de puternic a fost sunetul”, povesteşte Holly Burns. „Masa cu blat de sticlă din camera lui s-a fărâmat. Practic a explodat”.

    Mai devreme în această lună, un bărbat pe nume Richard Winship, din Marea Britanie a povestit pentru publicaţia Metro că în timp ce lua prânzul a auzit „un bang foarte puternic”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Brandul mobilă şi decoraţiuni Bonami organizează Black Friday de două ori

    Bonami aşteaptă în această perioadă cele mai mari venituri de pe tot parcursul anului, cea mai mare creştere înregistrând-o site-ul românesc. Compania prognozează venituri de patru ori mai mari în comparaţie cu zilele tipice din noiembrie.

    ‘’Black Friday este un eveniment important în România, de aceea am pregătit campanii speciale împreună cu furnizorii noştri. Vom avea reduceri între 40 şi 85% pentru peste 1600 de produse din cele mai populare categorii printre care lenjerii de pat, covoare, accesorii pentru organizare. Este o diferenţă importantă faţă de anul trecut când am avut în ofertă doar 370 de produse cu reduceri de până la 70%. De asemenea, venim cu noi campanii exclusive şi în weekend-ul următor’’, a afirmat David Siska, CEO Bonami.

    Bonami.ro participă şi la campania Black Friday tradiţională, ce are loc peste o săptămână, între 24- 26 noiembrie, când reducerile vor aduce preţuri cu până la 85% mai mici faţă de cel standard, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Întâmplare savuroasă povestită de o fostă luptătoare din lotul naţional: “A venit să îmi schimbe apometrele şi m-a întrebat dacă pozele de pe mobilă îmi aparţin”

    Ana Otvos, sportivă care a făcut parte din lotul naţional de lupte libere, a povestit o întâmplare ce a emoţionat-o extrem de tare. Nu i s-a părut tocmai potrivit atunci când unul dintre băieţii care îi schimbau apometrele a pornit o conversaţie, dar Ana nu a regretat că i-a răspuns acestuia: “Nu am cum să mă abţin să istorisesc întâmplarea de azi.

    Sunt total uimită că încă mai există oameni frumoşi la minte şi suflet. Acasă, aştept firma “X” să îmi schimbe apometrele. Vin băieţii să constate, luăm o decizie împreună, semnez contractul, bla bla bla… Oamenii se apucă de treabă! Unul dintre băieţi, în timp ce lucra, îşi cere scuze şi mă întreabă dacă pozele de pe mobila din sufragerie îmi aparţin, poze ce reprezentau ipostaze din meciurile mele.

    Prima mea reacţie a fost să refuz conversaţia şi să zic ‘nu’, însă imediat am citit pe faţa lui o admiraţie enormă. După o scurtă discuţie, în care i-am zis câte puţin din palmaresul meu la lupte libere, despre copilăria mea la lotul olimpic, s-a uitat la mine şi a zis cu vocea tremurândă: ‘Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru noi, românii, şi pentru România!’. Bravo, omule, că încă mai ştii să apreciezi adevăratele valori!”, a scris sportiva născută la Târgovişte pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Producător de mobilă din Baia Mare: „Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare”

    „Tinerii absolvenţi de liceu nu vor să se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companiei Fă­getul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Producătorul de mobilă Lemet investeşte 1,7 milioane de lei în două magazine noi

    400 mii lei şi 200 mp sunt coordonatele magazinului din Piatra Neamţ, în timp ce la Baia Mare s-au investit 1,3 milioane de lei în 1.700 mp.

    “În zona Moldovei am înregistrat un interes din ce în ce mai crescut pentru produsele noastre, iar magazinul din Piatra Neamţ a venit firesc, ca răspuns la cerinţele clienţilor noştri. Am ajuns, asfel, să avem 12 magazine în Moldova şi planurile de extindere în zonă continuă”, a declarat Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Shakira, mărturisiri emoţionante “Am pierdut maşina, mobila din casă. Atunci, mi-am promis că trebuie să reuşesc în viaţă”

    “Când aveam opt ani, tatăl meu şi-a pierdut afacerea şi ne-am chinuit, mulţi ani… Am pierdut maşina, mobila din casă şi îmi amintesc ziua în care am ajuns acasă şi casa era goală, pentru că tata a fost nevoit să îşi plătească dările.
     
    A fost şocant pentru mine, foarte frustrant. Am fost supărată pe părinţii mei pentru că nu înţelegeam cum au ajuns în situaţia asta. Nu puteam pricepe. Atunci, mama şi tata m-au dus în parc, unde mi-au arătat alţi copii de vârsta mea care inhalau aurolac. Erau orfani, nu avea cine să le poarte de grijă, erau abandonaţi.
     

  • Drama unui producător de mobilă din Baia Mare: “Toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie. Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei“

    “Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companeiei Fagetul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Fabrica de mobilă Fagetul Deac produce circa 6-8 camioane de mobilier lunar, respectiv mese, uşi, ferestre, scări interioare dar şi alt tip de mobilier, care ajunge în proproţie de 90% la export în Olanda, Norvegia, Germania, Israel şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro